Tag: medicamente

  • Sanofi-Aventis si FM Logistic investesc 700.000 de euro pentru o platforma de distributie a medicamentelor

    Parteneriatul dintre Sanofi-Aventis si FM Logistic in Romania a
    fost incheiat pe o perioada de cinci ani si include servicii de
    management al platformei de depozitare in conformitate cu cerintele
    si normele europene GSP (Good Storage Practices) si GDP (Good
    Distribution Practices) corespunzatoare produselor farmaceutice,
    incluzand servicii logistice de receptionare, depozitare,
    manipulare si pregatire pentru expeditie, precum si gestionarea
    informatica a fluxurilor de produse.

    Noua platforma este in prezent singurul depozit utilizat pentru
    distributia produselor Sanofi-Aventis fabricate in Romania, precum
    si a celor fabricate in restul Uniunii Europene si in Turcia. Prin
    intermediul actualului centru de distributie se deruleaza intreaga
    activitate comerciala a grupului in Romania. Centrul este
    operational din luna aprilie, de cand au fost livrate catre
    parteneri si pacienti peste 32 milioane de unitati comerciale. In
    acelasi timp, depozitul pe care grupul il detine in Bucuresti va
    continua sa isi desfasoare activitatea ca depozit de producator al
    Zentiva.

    “In urma preluarii Zentiva de catre Sanofi-Aventis, in martie
    2009, a rezultat un portofoliu cu peste 350 de produse disponibile
    si cu volume foarte mari. Una din 8 cutii cu medicamente
    distribuita la nivel national este produsa de Sanofi-Aventis.
    Suntem lideri in volum, cu o prezenta nationala puternica pe toate
    segmentele de distributie: farmacii, spitale si programe nationale.
    Decizia deschiderii unei noi platforme de depozitare a venit asadar
    ca urmare a nevoii de unificare si optimizare a procesului de
    distributie”, a declarat Dan Ivan, Country Head al Sanofi-Aventis
    Romania.

    “Segmentul farmaceutic reprezinta o directie strategica de
    dezvoltare pentru FM Logistic, dovada fiind si achizitia in iulie
    2010 a pachetului majoritar de actiuni al companiei Aexxdis, lider
    european in logistica produselor farmaceutice. Aceasta tranzactie
    reprezinta dovada ca una din directiile strategice de business la
    nivel de grup este extinderea zonei de expertiza logistica de la
    produsul logistic standard la cel farmaceutic”, a declarat Catalin
    Olteanu-Heel, General Manager FM Romania.

    Valoarea investitiei necesare adaptarii depozitului din Chiajna
    la standardele de calitate specifice industriei a fost de peste
    700.000 de euro, a precizat Olteanu-Heel.

  • Cu spaga la halatele albe: episodul “Farmacistii”

    “Carnatarii care au intrat in afacerile cu farmacii au ajuns sa
    vanda medicamentele ca pe cuie sau sosete. Nimeni nu se mai uita la
    ce vinde, ci numai la profit.” Afirmatia taioasa vine din partea
    Clarei Popescu, vicepresedintele Colegiului Farmacistilor, si face
    referire la lipsa de moralitate care ar fi cuprins un intreg
    sistem, dupa parerea ei. Explicatia e ca legea nu impune ca doar
    farmacistii sa poata fi proprietarii acestor unitati, astfel incat
    intregul model de afacere tinde sa se bazeze strict pe urmarirea
    profitului, ca intr-un magazin obisnuit.

    Dupa ce BUSINESS Magazin a analizat valoarea platilor informale
    care merg catre medici din partea companiilor farmaceutice, a venit
    timpul sa privim inspre o alta componenta importanta in acest joc:
    farmacistii. Anul 2010 a adus elemente noi in activitatea lor.
    Dincolo de aspectul decontarii de retete gratuite si compensate,
    pentru care Casa de Asigurari trimite bani dupa cel putin sase
    luni, criza a modificat si sistemul de compensare a doctoriilor. Pe
    scurt, se compenseaza cel mai ieftin produs dintr-o arie
    terapeutica, iar pacientul plateste din buzunar daca doreste
    tratament mai scump. Cu lichiditatile in pom, farmaciile au
    reactionat si au marit adaosurile comerciale la produsele care nu
    se elibereaza pe baza de reteta (pentru cele cu prescriptie
    medicala, marjele sunt fixe si stabilite prin lege). De aceea,
    pentru un Algocalmin sau Nurofen, de exemplu, adaosul a crescut de
    la 25-30% cat era in trecut, la circa 40%, dupa cum precizeaza
    surse din industrie care au dorit sa isi pastreze anonimatul din
    motive lesne de inteles.

    In plus, a crescut si tentatia de a vinde cu precadere astfel de
    produse, intrucat ele sunt platite pe loc, iar orice leu strans in
    casieria farmacistului poate face diferenta intre supravietuire sau
    faliment. “E cat se poate de simplu. Farmacistii care respecta
    intru totul codurile etic si deontologic nu mai exista”, sustine
    franc vicepresedintele Colegiului Farmacistilor. Pe acelasi ton
    vehement, Ioana Cacovean, presedintele Patronatului Farmacistilor,
    afirma ca piata e tot mai dificil de reglementat, iar paharul s-a
    umplut picatura cu picatura: “Practic, si statul trebuie sa te lase
    sa functionezi, dar daca banii iti vin dupa aproape un an si tu tot
    vrei sa fii si onest, mori!”

    Chestionati despre evolutia adaosurilor comerciale, oficialii
    Sensiblu, cel mai mare lant de farmacii din Romania, sustin
    contrariul, precizand ca marjele de profit pe zona produselor fara
    prescriptie medicala s-au redus. “Odata cu scaderea puterii de
    cumparare a populatiei, care se reflecta direct in vanzari, am
    recurs la diminuarea adaosurilor comerciale, am lansat tot mai
    multe oferte promotionale si am adaugat in portofoliu produse mai
    ieftine sau marca proprie cu preturi foarte mici, astfel incat sa
    venim in intampinarea nevoilor pacientilor”, spune Robert Popescu,
    CEO al A&D Pharma, grup care detine si reteaua de circa 220 de
    farmacii Sensiblu.

    El adauga ca este “regretabil” insa ca, prin modificarea
    normelor contractului-cadru al Casei Nationale de Asigurari de
    Sanatate pe 2010, s-a permis medicului sa prescrie produsul
    (brandul) si nu substanta activa a medicamentului, ceea ce in anii
    anteriori se intampla doar in cazuri exceptionale. Astfel,
    influenta medicului asupra pacientului creste, iar pacientul va
    alege de multe ori produse mai scumpe, pentru ca ii este prescris
    brandul, desi pe piata sunt disponibile si produse mai ieftine care
    contin aceeasi substanta activa.

  • Banii negri ai halatelor albe – cum au ajuns “atentiile” la opt zerouri

    “Nu stim daca cifra e reala sau nu, dar e evident pentru toata
    lumea ca circula bani nefiscalizati. Sunt de acord ca sunt multi
    bani.” Cristian Vladescu, presedintele Comisiei Prezidentiale
    pentru Analiza si Elaborarea Politicilor din domeniul Sanatatii
    Publice, sustine ca banii circula pe trei paliere: dinspre pacient
    catre medic, dinspre companiile farmaceutice catre medici si
    dinspre companii catre personalul administrativ, iar “ordinea de
    marime e de fapt inversa”.

    Chiar raportul asumat de Ministerul Sanatatii constata ca
    platile informale limiteaza si ingreuneaza accesul la diferite
    servicii spitalicesti, aceasta practica actionand in multe cazuri
    ca o metoda de rationalizare de facto a serviciilor medicale
    oferite. George Haber, fostul presedinte al Societatii Nationale a
    Medicilor de Familie, spune ca platile pacientilor catre medici nu
    sunt o problema cat timp vin din semn de recunostinta:
    “Conditionarea actului medical de cererea unor stimulente este
    inacceptabila, insa exista cazuri in care se intampla”.

    In viziunea medicului, noul sistem de coplata, prin care
    pacientii se vor vedea nevoiti sa plateasca pentru consultatiile
    oferite de medic, nu va reusi sa asigure reducerea platilor
    informale din spitale, ci eventual sa mai aduca fonduri
    suplimentare pentru unitatile de tratament. Practic, presiunea
    asupra pacientului va creste, iar in acest scenariu e greu de spus
    daca isi va mai putea permite sa plateasca. Desigur, asa cum arata
    studiul Bancii Mondiale, si traditia joaca un rol important in
    oferirea stimulentelor si, probabil, va fi greu sa se renunte la
    ea.


    Potrivit raportului Ministerului Sanatatii privind Strategia
    Nationala de Rationalizare a Spitalelor, opinia generala este ca
    majoritatea personalului sanitar da impresia, mai mult sau mai
    putin explicit, ca asteapta plata unei sume suplimentare pentru
    prestarea serviciilor medicale. In multe cazuri, aceasta
    “asteptare” este aratata treptat, incepand cu vaga sugestie si
    ajungand chiar la refuzul de a presta serviciul in cauza. Aceasta
    poate sa fie una dintre explicatiile pentru care unii pacienti din
    sectiile de chirurgie pot ramane in spital pentru un episod complet
    de internare, dar fara a fi operati. “Medicilor care nu practica
    asemenea metode nu le vine sa creada existenta acestui fenomen si
    neaga cu vehementa existenta lui”, se mai precizeaza in
    document.

    O alta latura a platilor informale vine din partea companiilor
    farmaceutice catre medici si are in vedere prescrierea anumitor
    produse farmaceutice in detrimentul altora. Si cata vreme in
    Romania un medicament din trei vandute anual este original (aflat
    sub protectia unui brevet), insa valoric, ponderea totala a acestui
    tip de medicamente este de aproape trei sferturi din piata, cu mult
    peste media din alte tari din Europa Centrala si de Est, batalia
    este tot mai mare.

    Dupa multi ani in care am devenit bolnavi de originalitate, noul
    sistem de compensare avantajeaza produsele generice, compensandu-se
    practic cel mai ieftin medicament din fiecare arie terapeutica.
    “Presiunea companiilor de medicamente originale asupra medicilor va
    creste in mod cert, iar marii jucatori au contraargumente
    suficiente pentru a putea anihila slabiciunile noilor grile”, spune
    George Haber. Medicul anticipeaza ca, cel mai probabil, vor creste
    donatiile catre spitale, ceea ce e de acceptat data fiind situatia
    dificila pe care o traverseaza, urmarindu-se ca medicii sa ramana
    in minte cu numele respectivelor produse si sa le prescrie mai
    departe.

  • Criza scade vanzarile de Viagra in Romania, de la un milion de tablete in 2009


    “Din cauza situatiei economice, puterea de cumparare a romanilor
    a scazut in acest an chiar mai mult decat anul trecut si asta va
    avea un efect si asupra vanzarilor de Viagra, ca de altfel la toate
    produsele farmaceutice de pe piata”, a declarat Brendan O’Brien,
    country manager Pfizer Romania. O tableta Viagra costa in medie opt
    dolari.


    Cititi mai
    multe
    pe www.mediafax.biz

  • Ce ascunde cresterea de doua cifre a pietei farmaceutice

    “Prin cresterea de o treime de la mijlocul anului, fata de
    perioada similara a anului trecut, companiile producatoare de
    medicamente si-au rezolvat marjele de profit planificate pe un
    intreg an, dupa numai sase luni.” Declaratia venita in
    exclusivitate pentru BUSINESS Magazin ii apartine presedintelui
    Casei Nationale de Asigurari de Sanatate, Nicolae Lucian Duta.
    Practic, seful CNAS ridica mingea la fileu producatorilor de
    medicamente, iar replica lor vine pe tonuri diferite.

    Dragos Damian, CEO al Terapia-Ranbaxy si presedintele Asociatiei
    Producatorilor de Medicamente Generice din Romania, observa ca sunt
    doua laturi distincte ale problemei: “Presedintele Duta foloseste
    termenul de producatori la modul general. Eu cred ca trebuie sa
    facem distinctia intre producatorii de originale (medicamentele
    inovatoare, aflate sub protectia brevetului) si cei de generice
    (doctoriile disponibile la preturi mai mici, iesite de sub patent,
    cu acelasi efect terapeutic) ca si crestere in piata”. Damian
    explica, in acest sens, ca piata de originale a avut un ritm de
    crestere in primul semestru al lui 2010 de 50%, in timp ce piata de
    generice a crescut numai la jumatate (cu 20-22%), dar nu pe seama
    maririi volumelor existente, ci din lansarea unor produse noi.

    Ca diferenta dintre producatorii de doctorii scumpe si ieftine,
    ca volume si valoare, Romania e undeva in linie cu alte piete,
    chiar daca estul Europei mizeaza mai mult pe generice pentru
    echilibrarea cheltuielilor. Insa Damian insista pe faptul ca piata
    genericelor a scazut cu 15% in volum si 18% in valoare din iulie
    2008 pana in decembrie 2009, ceea ce ar dovedi ca reglementarile pe
    care le-au impus CNAS si Ministerul au lovit in medicamentele
    ieftine si ca de fapt cresterea din primul semestru nu ar fi tocmai
    relevanta. Seful genericelor vorbeste despre un “animal ciudat” pe
    care l-a construit criza din cauza ca farmaciile nu au fonduri,
    deci tind sa ia bani vanzand medicamente mai scumpe. “Nu e de fapt
    problema medicilor sau a farmacistilor sau a unui abuz din partea
    vreunei companii, ci e pur si simplu o alternativa de a se
    finanta”, conchide Damian.

    Scaderea din 2008 pana la sfarsitul anului trecut este
    explicabila si in opinia lui Marian Pana, business unit director
    Cegedim Romania, prin faptul ca plaja de preturi a migrat catre
    produse scumpe, intrucat se incearca asigurarea a cat mai multi
    bani gheata din vanzarile catre pacienti. Farmacistii recunosc
    situatia, care ilustreaza clar nevoia imediata de numerar, cat timp
    platile de la CNAS pentru medicamentele gratuite si compensate se
    fac dupa mai bine de sase luni.

    De cealalta parte, Sorin Popescu, corporate affairs director al
    Amgen si vicepresedintele Asociatiei Producatorilor Internationali
    de Medicamente, care grupeaza 22 de companii de medicamente
    originale, refuza sa comenteze afirmatiile sefului CNAS, cum ca
    obiectivele pe un an ale producatorilor de originale s-au
    indeplinit deja la sase luni si spune ca scopul asociatiei nu se
    refera la alinierea la niste planuri comerciale. “Planul general al
    companiilor de medicamente inovatoare e sa creasca accesibilitatea
    pacientilor la tratamentele care salveaza vieti, care ii tin in
    viata mai mult timp si care le acorda un confort mai mare.”

    Pe de alta parte insa, sustine Popescu, exista exporturi
    paralele din ce in ce mai mari de produse farmaceutice, care sunt
    contabilizate ca vanzari in tara, ceea ce nu e de fapt adevarat.
    “Ceea ce pot sa va spun despre aceste cifre e faptul ca ele sunt
    doar pe hartie. Vorbim, de fapt, despre inregistrari de facturi, nu
    sunt incasari. Banii pentru vanzarile pe piata interna ar fi
    trebuit sa vina dupa sase luni, dar ei nu vin nici dupa noua.” Mai
    exact, vicepresedintele ARPIM sustine ca, intrucat pretul de
    vanzare al medicamentelor la noi in tara este la nivelul minim
    european, multe dintre doctoriile importate iau drumul altor
    meleaguri, unde sunt vandute la preturi mai mari si deci nu pot fi
    luate in calcul la cresterea reala a pietei romanesti. “Acea cifra
    e reala ca importuri in Romania, dar nu e reala ca vanzari in
    tara.”

    Replica reprezentantului genericelor e ca afirmatia lui Popescu
    e falsa. Dragos Damian spune ca plusul de ansamblu al pietei de 35%
    este real: “Nu este o crestere pe exporturi paralele, ci una reala.
    In conditiile in care in volum piata totala a crescut doar cu 12%,
    este evidenta o migrare a consumului catre medicamente scumpe”.

    Datele Cegedim, companie de cercetare si studii de piata
    specializate pe zona farmaceutica, releva ca piata totala de
    medicamente a castigat in volum 12,6% in prima jumatate a lui 2010,
    fata de perioada similara a anului trecut. Cat despre pierderile de
    circa 15% acuzate mai devreme de Damian pentru 2009, ele au fost
    cauzate in primul rand de introducerea pretului minim european
    pentru medicamente.

    Potrivit raportului Cegedim, scaderea ponderii spitalului la
    9,4% in valoare din totalul cheltuielilor cu medicamentele confirma
    starea “de avarie” a acestui segment, iar situatia este mai mult
    decat ingrijoratoare, in conditiile in care media europeana este in
    jur de 20-25%. Fiindca atat timp cat spitalele nu mai au fonduri,
    pacientul trebuie sa plateasca medicamentele din propriul buzunar,
    fara sa mai conteze daca e internat sau se trateaza acasa.

  • Batalia cu cancerul la san – ce inovatii au gasit companiile farmaceutice

    Anual, in intreaga lume, mai mult de 700.000 de femei mor din
    cauza acestei boli si se estimeaza ca 8-9% din femei vor dezvolta
    cancer de san pe parcursul vietii.

    Compania farmaceutica elvetiana Roche a anuntat in cadrul celei
    de-a 35-a editii a Congresului Societatii Europene de Oncologie
    Medicala (ESMO), care se desfasoara in aceste zile la Milano, noi
    date referitoare la o noua molecula destinata tratamentului
    cancerului de san HER2-pozitiv.

    Hal Barron, M.D., Head of Global Development si Chief Medical
    Officer al Roche a declarat ca noile date din studiile clinice
    prezentate la ESMO demonstreaza ca noua molecula pentru cancerul de
    san HER2-pozitiv poate imbunatati tratamentul femeilor ce sufera de
    aceasta forma de cancer.

    Datele preliminare pozitive din studiile clinice au demonstrat
    eficacitatea acestei noi molecule comparativ cu standardul actual
    de terapie, precum si profilul de siguranta mai bun al
    acesteia.

    Chimioterapia si radioterapia au reprezentat mult timp principalele
    arme ale pacientilor si medicilor in lupta impotriva cancerului,
    insa acestea pot afecta negativ organismul datorita reactiilor
    adverse. Chimioterapia actioneaza nediferentiat, atat asupra
    celulelor maligne, cat si asupra celor normale. In prezent sunt
    disponibile noi terapii, cu mecanisme de actiune inovatoare. Aceste
    medicamente actioneaza tintit asupra celulelor canceroase. Noile
    medicamente pot oferi beneficii semnificative pacientilor,
    protejand in acelasi timp restul organismului de efectele adverse,
    uneori devastatoare, asociate tratamentelor standard.

  • Cele mai vandute suplimente alimentare

    Primele zece suplimente alimentare in topul vanzarilor, in
    functie de volum, totalizau anul trecut 7,3 milioane de cutii, la o
    valoare totala de circa zece milioane de euro. De remarcat e faptul
    ca o treime din acestea sunt produse pe baza de acid ascorbic sau,
    pe limbajul tuturor, vitamina C.


    Fie ca vorbim de varianta cu diverse arome, Ascovit, sau de
    clasica vitamina C, vanzarile au depasit 2,5 milioane de
    euro.
    “Folosim acest supliment cand suntem obositi, stresati, surmenati.
    Vitamina C inseamna energie, iar efectul de revigorare se vede
    imediat”, declara Ioana Cacovean, presedintele Patronatului
    Farmacistilor din Romania. Un produs care contine aceeasi vitamina
    C, dar cu rol de intarire a peretilor capilarelor, este Tarosin, cu
    vanzari totale de un milion de euro. “Mi-e greu sa explic de ce se
    vinde atat de bine acest produs”, constata surprinsa
    farmacista.

    Datele Cegedim, companie de studii si analize de piata
    specializate pe zona farmaceutica, situeaza pe locurile urmatoare
    in top suplimente precum Calciu lactic si Calciu Vitamina D3.
    “Foarte multa lume ia calciu pentru spasmofilie. Totusi, afectiunea
    e destul de rara, desi oamenii care manifesta psihic niste simptome
    le asociaza lipsei de calciu”, explica Ioana Cacovean, facand
    trimitere la faptul ca unii pacienti se trateaza adeseori “dupa
    ureche”.

    In top zece se gaseste si Baby Drink, produs destinat
    bebelusilor. Baby Drink este un mix de plante pentru evitarea
    colicilor, in cazul caruia vanzarile au ajuns in 2009 la 600.000 de
    cutii, in valoare de 800.000 de euro. Produsele pentru digestie
    Biotics si Liv 52 sunt cele mai vandute in functie de valoare, dupa
    Artrostop, supliment destinat articulatiilor, pentru care
    cumparatorii au platit in total 2,6 milioane de euro. “Multi au
    probleme cu ficatul, fiindca fac excese sub o forma sau alta. Liv
    52 e un drenor biliar, in timp ce Biotics este un supliment
    alimentar care reface flora bacteriana din intestin”, precizeaza
    sefa PFdR. Un singur produs din cele zece luate in calcul in acest
    top e bazat pe un complex de multivitamine: jumatate de milion de
    cutii de Eurovita Multiminerale s-au vandut anul trecut, motivul
    principal fiind ca este cel mai ieftin si complex supliment de
    vitamine, sustin farmacistii.

    Privind in ansamblu, cele mai vandute zece produse au preturi
    modice – “sunt de fapt printre cele mai ieftine”, explica Ioana
    Cacovean. Vicepresedintele Colegiului Farmacistilor, Clara Popescu,
    spune ca suplimentele alimentare nu costa in general mult, tocmai
    ca sa fie cat mai accesibile.

    Apar totusi doua probleme. Pe de-o parte, consumul de suplimente
    alimentare trebuie sa aiba loc in conditiile unui regim de viata
    echilibrat si sa vina ca o completare a unul stil de nutritie
    sanatos. “Am intalnit cazuri de persoane care, o data ce consuma un
    supliment alimentar, renunta complet la consumul de fructe si
    legume”, afirma farmacista. Pe de alta parte, absorbtia substantei
    depinde in mare masura de calitatea produsului. Nu toate
    suplimentele trec prin filtrul Agentiei Nationale a Medicamentului,
    iar controlul nu este la fel de riguros ca acela al produselor
    medicale. “Pentru ca sunt suplimente, multe dintre produse nu se
    testeaza.

    Pur si simplu luam si noi ca sa vedem cum sunt”, spune sefa
    PFdR. In cazul unor produse precum Artrostop, Liv 52, Biotics sau
    Baby Drink, acestea nici nu trec prin ANM, ci pe la Institutul de
    Bioresurse, unde se face doar o notificare legata de produs, fara
    sa se spuna cat de eficient e acesta. “Cum nu exista un control
    eficient, toata lumea face suplimente”, constata Cacovean. Ca
    indicatii, pacientilor li se spune sa consulte prospectul, insa,
    potrivit farmacistei, diverse informatii trecute il pot induce in
    eroare, nefiind verificate temeinic. “Este foarte la intamplare ce
    se intampla pe piata asta, iar masurile de protectie sunt luate
    numai limitativ”, rezuma Cacovean.


  • De ce nu traim mai mult?

    Acum sa ne imaginam ca familia Popescu e de fapt bugetul
    sistemului de sanatate. Banii din sanatate sunt putini, Romania
    avand cea mai mica alocare bugetara din Uniunea Europeana, adica
    circa trei procente din PIB. Tot Romania are sute de mii de bolnavi
    cronic si doar o mica parte dintre ei au acces la tratament. Sunt
    de vina fondurile limitate care nu permit ca doctoriile sa ajunga
    pentru toata lumea. Totusi, desi fondurile sunt atat de reduse,
    consumul de originale (medicamente aflate sub protectia brevetului,
    deci mai scumpe) a ajuns la trei sferturi din cheltuielile cu
    medicamente, in valoare, in timp in alte tari genericele
    (medicamente iesite de sub patent, cu efect similar, mai ieftine,
    cu aceeasi substanta activa) sunt privite ca o prioritate pentru a
    economisi banii bugetului si a largi accesul pacientilor la
    tratament.

    Noul sistem de compensare propus de CNAS pentru listele de
    medicamente din programele nationale se vrea a fi simplu: unde
    exista numai medicament original se compenseaza integral valoarea
    acestuia, iar unde exista si originale si generice, se compenseaza
    cel mai ieftin generic. Modalitatea pe care o propune CNAS vine pe
    fondul diminuarii drastice a fondurilor colectate in fondul unic de
    asigurari, ce-i drept, cu o intarziere care a permis ani la rand
    risipa banilor din buget. Practic, dupa noile reguli, cheltuielile
    inutile se vor diminua, mai multi pacienti vor avea acces la
    tratament, iar cei care doresc sa ramana in continuare pe schema
    terapeutica cu doctorii inovative vor plati diferenta. Intrebarea
    care se ridica firesc si normal este: “Dupa ani la rand in care au
    primit medicamente originale, cine o sa-i invete pe pacienti ca
    genericele au acelasi efect, desi sunt mai ieftine?”.

    Problema e cu atat mai acuta cu cat lupta intre companii e mai
    apriga ca niciodata. Iar din punct de vedere mediatic, informatiile
    ajung deformate catre public. Presa vorbeste despre scumpiri cu
    750% ale medicamentelor, despre mii de pacienti care vor ramane
    fara tratament si despre cheltuieli care se vor muta inspre spitale
    cat timp bolnavii nu vor mai avea bani sa le cumpere. Fara sa
    fortam generalizari periculoase, trebuie sa recunoastem ca
    farmacistii si medicii sunt tentati sa recomande produsele
    originale pentru a-si asigura marjele de profit mai mari, in timp
    ce reprezentantii medicali de vanzari ai producatorilor se apropie
    tot mai mult de medici pentru a stimula in continuare prescrierea
    lor. Formale sau informale, sumele care se rotesc in sistem sunt de
    ordinul milioanelor de euro. Cercetari si deplasari la congrese si,
    dupa cum spun surse apropiate de industrie, bani lichizi pentru
    prescriptori si farmacisti. Producatorii spun ca ei nu finanteaza
    decat proiecte de cercetare ale medicilor si toate sumele platite
    medicilor sunt transparente si impozabile. De cealalta parte,
    medicii spun ca problema e de fapt la farmacii, unde lobby-ul
    producatorilor ar fi si mai agresiv.

    Cert e ca sistemul prescrierii medicamentelor se afla in umbra
    unei mari perdele de fum, iar campania de prezentare denaturata a
    noilor modificari ascunde interese economice uriase. Si lupta
    pentru profituri cat mai mari e pusa in umbra interesului pentru
    sanatatea pacientului. Regula de baza de la care trebuie sa se
    porneasca e simpla: nu e eficient economic, nici pentru pacienti,
    nici pentru bugetul alocat sanatatii, sa se plateasca de pana la
    sapte ori mai mult pentru a obtine acelasi efect terapeutic. Peste
    asta se adauga si zvonurile ca medicamentele originale nu au, in
    general, echivalent in industria de generice, si, mai mult, ca
    genericele sunt ieftine, de proasta calitate si invechite, deci nu
    au efectele terapeutice scontate.

    In tot acest joc, pacientul se vede confuz si nimeni nu pare sa
    aiba vreo dorinta de a asigura informarea cat mai apropiata de
    interesul bolnavului.

    Una peste alta, ajunsa la fundul sacului, Casa de Asigurari ar
    putea lua o decizie importanta de la 1 octombrie, menita sa
    limiteze pentru prima oara in 20 de ani risipa banilor dintr-un
    sistem si asa saracit, dar care isi permitea sa ofere medicamente
    scumpe unui numar redus de oameni, in timp ce cu aceiasi bani putea
    avea grija de mai multi la costuri mai mici. E una din putinele
    schimbari in bine pe care o aduce lipsa banilor la buget.

  • Comenteaza cu Iuliana si Razvan: Medicamente generice vs originale

    Iuliana sustine medicamentele
    originale

    Eu sustin inovatia. Cred in faptul ca producatorii de
    medicamente au descoperit remedii pentru aproape orice. Da, sunt
    poate paranoica atunci cand spun si ca nu au interes sa lanseze pe
    piata un singur leac impotriva unui tip de cancer, care ar elimina
    din start milioanele de medicamente care se vand pentru prelungirea
    agoniei.

    Cred ca orice medicament nou este mai bun decat cel vechi. Cred
    ca o formula noua – fie ca vorbim de substante active sau
    excipienti – poate trata “actual” – pentru ca, asemeni
    medicamentelor, si bolile se transforma. Vreau sa ma tratez (eu si
    semenii mei) cu ce e mai bun, mai nou, mai eficient pentru
    sanatatea mea.

    Nu tin la ambalajele lucioase sau la medicamente produse de
    companii care de fapt fac detergenti (este cazul unuia dintre cele
    mai vandute medicamente din Romania). Dar vreau sa stiu ca
    medicamentul cu care orice roman se trateaza este cel mai bun de pe
    piata pentru afectiunea sa – fie ca e scump sau nu.

    Nu am nimic cu genericele – Doamne fereste! Sunt medicamente
    corecte, bune, poate cateodata mai bune decat originalele. Dar nu
    vreau ca un bolnav sa fie pus in situatia sa ia un pumn de generice
    in locul unei singure capsule de medicament original. Cine a fost o
    data bolnav stie la ce ma refer. Si de asemenea, nu sunt de acord
    cu cocktailurile de medicamente – “o capsula de substanta x, doua
    de substanta y si inca doua din substanta z = o capsula de
    original”. Suna cam pompieristic. Procentele de substanta sunt
    dificil de calculat.

    Cred in dozaj, in scheme de tratament, in ordine. Iar alergatura
    pensionarilor prin farmacii dupa medicamente, fie ele generice sau
    originale, devine din ce in ce mai sinistra. Si cum cred ca o seama
    din generice se produc in cantitati mici – deoarece companiile-mama
    sunt pe alte piste – aceasta alergatura va fi si mai si. Ca sa nu
    mai spun de faptul ca toti oamenii bolnavi ar trebui sa devina
    farmacisti ambulanti si sa aiba la ei zilnic un dictionar de
    substante medicale, care sa le explice ce boli trateaza si eventual
    si lista cu numele sub care aceste substante sunt listate in
    farmacii.

    Poate asa e cel mai bine, dar eu nu pot fi de acord. Daca s-a
    inventat ceva mai nou sau mai bun, vreau acel medicament. Nu stiu
    exact de ce, dar psihologic imi da o speranta mai mare de
    insanatosire.

    Discutia aprinsa pe seama noilor legi privind compensarea
    medicamentelor desparte si mai mult interesele statelor de ale
    producatorilor de medicamente.

    Eu sunt de acord cu taierea bugetului de sanatate, dar mai mult
    decat atat sunt de acord cu altceva: cu forta unui stat de a
    negocia cu producatorii de medicamente preturi de intrare in
    sistem. Forta statelor de a negocia ar trebui sa inceapa sa sperie
    producatorii de medicamente asa cum a speriat usor bancherii.
    Producatorii aloca miliarde de euro anual pe lobby pentru ca asta
    sa nu se intample. Dar daca s-ar intampla?


    Razvan sustine medicamentele
    generice

    Si eu sustin inovatia. Dar a consuma generice nu inseamna a nu
    sustine inovatia. Companiile producatoare de medicamente originale,
    cu un departament de cercetare extrem de complex, detin un numar
    important de ani brevetul asupra medicamentului inovator pe care
    l-au produs. O perioada lunga de timp in care isi recupereaza
    practic tot efortul depus in dezvoltarea, cercetarea si productia
    acestuia.

    Discutia la care ar trebui sa ne oprim se refera la urmatorul
    aspect: Care mai e sensul folosirii originalelor dupa expirarea
    brevetului si aparitia unor generice cu aceeasi substanta activa,
    aceleasi efecte terapeutice, dar disponibile la un pret mai mic?
    Practic, sunt niste bani cheltuiti in plus. Nu ar fi o problema,
    cat timp banii vin din buzunarul cetateanului, dar situatia de
    facto ne arata ca cei mai multi bani vin din bugetul de asigurari
    sociale. Bugetul fiind extrem de redus, prin consumul de originale
    (atunci cand ele pot fi inlocuite de generice), cheltuielile cresc
    inutil, iar unui numar important de pacienti li se ingradeste
    dreptul la tratament. Repet, asta pentru ca banii sunt putini si
    merg pe medicamente scumpe.

    Faptul ca pana acum s-au prescris, in valoare, mai multe
    originale decat generice e vina unui mecanism care a permis acest
    tip de prescrieri. Medicii au fost tentati sa recomande originalul
    pentru ca pacientul platea acelasi pret, avea acces la medicamente
    mai noi si considerate mai bune. O componenta importanta o are si
    “promovarea” pe care producatorii o fac prin cabinete, lupta dintre
    cei de originale si cei de generice fiind castigata la mare
    distanta de cei dintai. De ce? Pentru simplul fapt ca au cifre de
    afaceri mai mari si deci mai multi bani de cheltuit.

    Cu un buget secatuit, CNAS a decis sa puna capat desfraului.
    Morala vrea sa fie, pe scurt: Unde exista doar original, compensam
    originalul, unde avem si original si generic, deci si o solutie de
    cateva ori mai ieftina, cu acelasi efect, compensam genericul. O
    idee care trebuia sa fi venit cu mult timp inainte, dar care e
    salutata de cei care nu au interese si legaturi materiale cu
    companiile producatoare.

    Nu vreau ca opinia mea sa fie inteleasa gresit: originalele sunt
    produse inovatoare si trebuie consumate, dar cand exista solutii
    mai ieftine cu acelasi efect, e anormal sa platim mai mult,
    privandu-i pe altii de accesul la medicamente.

  • Bolnavii scapa greu de dependenta de medicamente scumpe. Chiar cand cele ieftine au acelasi efect

    Asociatia Producatorilor de Medicamente Generice din Romania
    adreseaza un protest vehement la adresa campaniei mediatice de
    discreditare a medicamentelor generice. “Prezentarea trunchiata a
    adevarului si manipularea bunei credinte a opiniei publice nu fac
    decat sa aduca deservicii pacientilor si sa ii dezinformeze cu
    privire la drepturile si posibilitatile lor, sa creeze panica si sa
    comute atentia de la problemele reale si grave ale sistemului
    sanitar”, se arata intr-un comunicat remis BUSINESS Magazin.
    “Discreditarea afecteaza in egala masura sansele de evolutie a
    investitorilor industriali din Romania, de fapt o practica
    anticoncurentiala abil condusa”, considera APMGR.

    Problema reala a sanatatii este finantarea insuficienta si lipsa
    de transparenta si predictibilitate. O cheltuiala medie cu
    medicamentele de 45 de euro per pacient arunca Romania in randul
    tarilor din lumea a treia si pericliteaza chiar viaţa cetatenilor
    sai, spun producatorii de generice. “Adevarul eludat cu buna
    stiinta este acela ca nu este eficient economic, nici pentru
    pacienti nici pentru bugetul alocat sanatatii, sa se plateasca de
    pana la sapte ori mai mult pentru a se obtine acelasi efect
    terapeutic. Incercarea de a induce opiniei publice ideea ca
    medicamentele originale nu au, in general, echivalent in industria
    de generice este cel putin tendentioasa. Astfel de cazuri au titlu
    de exceptie, nefiind nici pe departe o regula generala.
    Medicamentele generice au fost si vor ramane o alternativa viabila
    pentru majoritatea claselor terapeutice. Exista acoperire
    corespunzatoare cu medicamente generice pentru toate ariile
    terapeutice, iar incercarea de a panica populatia din cauza ca nu
    va mai putea sa se trateze este falsa”, se mai arata in
    comunicat.

    Membrii APMGR sunt Actavis, Antibiotice, Biofarm,
    Gedeon-Richter, LaborMed, Sandoz, Terapia-Ranbaxy si Zentiva.

    In prezent, medicamentele generice sunt incluse in protocoalele
    terapeutice utilizate la nivel international, inclusiv in cazul
    unor boli cronice grave. Totodata, medicamentele generice au o
    pondere de aproape 70% din piata romaneasca. Sapte din 10 cutii
    sunt prescrise din randul medicamentelor generice, ceea ce
    demonstreaza ca medicii si farmacistii recunosc efectele
    terapeutice ale genericelor, argumenteaza APMGR.

    In mod normal, medicul curant si farmacistul trebuie sa aduca la
    cunostinta pacientului optiunile pe care acesta le are, iar
    pacientul are dreptul sa solicite sa fie informat corect asupra
    tuturor alternativelor disponibile. “In majoritatea cazurilor
    exista tratamente la fel de eficace, dar mai accesibile. Acolo unde
    nu exista un echivalent generic, se va compensa in continuare
    originalul utilizat si pana acum”, mai sustin producatorii de
    generice.