BusinessMagazin

Tag: majorare

  • Povestea omului care a creat prima companie românească care va atinge pragul de 1 miliard de euro. Şi-a majorat veniturile de 11 ori în zece ani – VIDEO

    În 2015 pentru prima dată cea mai mare companie antreprenorială din România – Dedeman Bacău – depăşeşte ca rulaj cea mai mare companie controlată de stat – Electrica furnizare. În clasamentul general, primele 16 poziţii sunt deţinute de multinaţionale, Dedeman vine abia pe locul al şaptesprezecelea. Anul trecut, compania a avut afaceri de 4,362 milioane de lei (980 mil. euro).

    După valoarea businessului pe care îl controlează Dragoş Pavăl şi fratele său sunt cei mai puternici antreprenori locali. Pe poziţiile următoare se află Augustin Oancea (Tinmar Ind – energie) şi Zoltan Teszari (RCS-RDS – tele­comunicaţii).

    Fraţii Pavăl au intrat în business la începutul anilor ‘90 şi treptat au pus bazele unui business care a ajuns în 2010 liderul pieţei de bricolaj, poziţie pe care şi-a păstrat-o până astăzi. Însă nu toţi au văzut cu ochi buni intrarea în afaceri a celor doi. După cum a mărturisit anul trecut la Gala CEO Awards Business Magazin, tatăl lui l-a întrebat  “contrariat, cum de ai putut să demisionezi de la un job atât de bun. Cu ce te ocupi tu acum?”

    Dragoş Pavăl a explicat cum cumpără produse de la angrouri pe care apoi le vinde în propriile magazine. “Şi atunci tatăl meu m-a privit consternat şi îmi spune: «Am făcut un aşa efort ca tu să mergi la şcoală, să faci liceul şi facultatea şi acum ai ales să te faci un speculant?» Îi dedic acest premiu tatălui meu.”, a spus Dragos Pavăl în cadrul galei CEO Awards Business Magazin

    Expansiunea continuă a reţelei a dus afacerile Dedeman de la nici 400 mil. lei în 2006 la peste 4,3 mld. lei anul trecut. Mai mult, în criză, o perioadă critică pentru cele mai multe businessuri din bricolaj, afacerile Dedeman s-au majorat de peste patru ori. Pe piaţa de bricolaj, evaluată la circa 2 mld. euro, compania se luptă cu reţele internaţionale (Brico Depot sau Leroy Merlin), dar şi cu companii cu acţionariat local (Ambient – în insolvenţă sau Arabesque).

    Puteţi citi povestea în întregime povestea lui Dragoş Pavăl aici

  • Nu plecaţi urechea la cântecele de sirenă, ci mai bine pregătiţi-vă pentru majorarea taxelor

    Poate un stat să funcţioneze fără taxe? Fara taxe de tot cu siguranţă nu, pentru că orice birocraţie se întreţine cu bani nu cu iluzii. Dar cu taxe puţine poate funcţiona fără probleme: cu condiţia ca serviciile care i se pretind în schimbul taxelor sa fie dimensionate la nivelul veniturilor din taxe.

    Sa luăm situaţia bugetului României pe 2015: venituri de 233 mld. lei şi cheltuieli de 243 mld. lei, cu un deficit de 10 mld. lei, aşadar.

    De unde au venit banii cei mai mulţi: TVA – 57 mld. lei; contribuţii de asigurări – 57 mld. lei; accize – 26 mld. lei; impozit pe salarii – 26 mld. lei; impozit pe profit – 13 mld. lei.

    Unde s-au dus baniii cei mai mulţi: asistenţă socială – 75 mld. lei (sumele includ şi pensiile, care sunt practic contribuţii); salarii – 62 mld. lei; bunuri şi servicii (cheltuielile de funcţionare ale statului) – 40 mld. lei şi cheltuieli de capital (investiţii din buget) – 18 mld. lei.

    Haide să vedem ce s-ar fi întâmplat, dacă statului nu ar mai trebuit/vrut să se ocupe de asistenţa socială în 2015 şi de multe alte lucruri:

    · Nu ar mai cheltuit 75 mld. lei pe asistenţă socială şi nu ar mai fi trebuit să perceapă CAS şi CASS – 57 mld. lei venituri. Ar fi rămas, după cum se vede, cu 18 miliarde de lei în buzunar. În condiţiile de mai sus, toţi cei 4.100 de angajaţi ai Ministerului Muncii ar fi trebuit disponibilizaţi, la fel ca angajatii Ministerului Sănătăţii – 17.200. Statul ar fi făcut economii la salarii de aproximativ 600 – 700 de milioane de lei.

    · Dacă statul nu s-ar fi ocupat de învăţământ (nu comentăm acum cum se ocupă) ar fi făcut economii de aproximativ 20 de miliarde de lei, doar din funcţionare. Apoi ar fi concediat 237.000 de profesori, câteva zeci de mii de cadre auxiliare şi 7.700 de angajaţi ai Ministerului Educaţiei, ceea ce i-ar fi adus economii de aproximativ 6 mld. lei.

    · Dacă statul nu s-ar fi ocupat de investiţii, ar fi făcut economii de 18 miliarde de lei şi ar fi concediat 3.000 de angajaţi din Ministerul Transporturilor şi din Compania de drumuri.

    · Dacă statul nu s-ar fi ocupat de ordinea publică, ar fi făcut economii de 12 miliarde de lei şi ar fi concediat 130.000 de angajaţi.

    · Dacă nu s-ar fi ocupat de armată, statul ar fi făcut economii de 11 miliarde de lei şi ar fi concediat 74.000 de angajaţi.

    · Şi dacă statul s-ar fi condus singur, ar fi putut, la o adică, să-i trimită în exil pe cei 588 parlamentari, pe preşedinte şi pe miniştri: ar fi făcut economii de 580 de milioane de lei şi ar fi concediat 5.000 de anajaţi în total.

     

    Dacă ne-am opri doar aici, un astfel de stat ar fi avut cu cel puţin 600.000 de angajaţi mai puţin (jumătate din numărul de azi), iar efortul pe cheltuieli ar fi scăzut pe măsură: 160 de miliarde de lei, adică 65% din necesarul de finanţare al statului în 2015.

    Ceea ce vreau să spun aici este că, iată, statul poate funcţiona şi la o treime din ce înseamnă el acum – şi încă nu i-am numărat pe cei din administraţia publică locală sau din finanţe. Pentru că, dacă statul poate funcţiona la o treime din ce este el acum, înseamnă că două treimi din cei 27.000 de angajaţi ai Ministerului Finanţelor trebuia şi ei concediaţi, economiile făcute fiind de 19 miliarde de lei.

    Într-o atare ipoteză, statul ar fi avut nevoie pentru funcţionare de aproximativ 60 de miliarde de lei. Taxele puteau fi reduse deci cu două treimi. S-ar fi renunţat probabil la CAS şi CASS – 57 mld. lei venituri – şi la impozitul pe salarii – 26 mld. lei venituri în 2015. TVA ar fi putut scădea lejer la 9% pentru toate produsele. Impozitul pe profit putea fi redus la 5%. Automat, veniturile oamenilor ar fi crescut cu sumele ce li s-ar fi redus de la taxe, adică cu 30-35% Nu era frumos?

    Oamenilor le place să se joace, iar rândurile de mai sus sunt un joc. Un joc care arată că, da, la o adică, taxele pot fi reduse chiar şi până la zero. Nu cred însă că în România sunt mai mult de 5% dintre cetăţeni care vor un stat minimal – fără infimă protecţie socială, fără şcoală şi sistem de sănătate, în schimbul unui salaru mai mare cu 35%. Majoritatea, cred, vrem să trăim într-un stat social precum cel german, cel britanic sau francez, nu vrem pomană, dar vrem ceva siguranţă, cât de mică, acolo. Asta însemând servicii medicale bune sau şi mai bune, educaţie de bună calitate sau şi de mai bună calitate, transport în comun decent, şosele bune, oraşe mai puţin poluare.

    Toate acestea costă însă. Dar când oamenii politici ni le oferă pe toate deodată fără cost, noi ce alegi?

    Jocul presupune existanţa unor convenţii – o ştim de la Huizinga – aşa cum convieţuirea în societate este plină de convenţii. Una dintre ele şi la îndemână pentru toţi: eu nu pot pretinde să mănânc la nunta cuiva, dacă nu dau “darul” mirilor. Pot, sigur, să o fac, dacă sunt ultimul găinar, dar eu nu sunt. Cum pot eu pretinde atunci, în alte privinţe, să contribui cu puţin, dar să primesc mult?

    Ştim cu siguranţă că reproşul va veni şi-l anticipez: noi nu primim serviciile la nivelul taxelor pe care le plătim. Aşa este, simt pe pielea mea, asemenea milioanelor de oameni, stresul acestei ţări şi trăiesc aceeaşi revoltă. Dar cum pot să cred că, dacă aştept într-o zi cu ploaie, autobuzul 133 vreme de 40 de minute şi nu pot urca din cauza aglomeraţiei, lucrurile se vor îndrepta după introducerea gratuităţii pe transport?

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Grupul Hornbach a încheiat primele 6 luni cu afaceri de peste 2 miliarde de euro

    Concernul Hornbach Holding AG & Co. KGaA (grupul Hornbach) a menţinut tendinţa pozitivă înregistrată în primul trimestru din anul financiar curent şi în al doilea trimestru. Astfel, în perioada 1 iunie – 31 august 2016 business-ul companiei s-a majorat cu 6,8%, atingând 1,07 miliarde euro. Raportat la primul semestru, afacerile concernului au crescut cu 6,4%, la 2,186 miliarde de euro. De asemenea, rezultatul operaţional (EBIT) s-a majorat pe parcursul celui de-al doilea trimestru cu 2,2%, la 76 milioane de euro şi, cumulat în prima jumătate de an, cu 0,9%, la 152,5 milioane de euro. În acest context, Grupul Hornbach confirmă prognoza cu privire la cifra de afaceri şi veniturile întregului an 2016/2017.

    Dinamicia ridicată a cifrei de afaceri a întregului Grup a fost puternic influenţată de cele 154 de magazine de materiale de construcţii şi grădinărit, gestionate de către cel mai mare sub-concern operativ, Hornbach Baumarkt AG. În acest context, vânzările după primele şase luni ale magazinelor au depăşit, pentru prima dată, pragul de 2 miliarde de euro. Astfel, cifra de afaceri a sub-concernului a înregistrat, în primul semestru al anului 2016/2017, o creştere de 6,7%, la 2.062,5 milioane de euro (în anul precedent, 1.933,4 milioane de euro), după o creştere în cel de-al doilea trimestru de 7,0%, atingând 1.003,6 milioane de euro (în anul precedent, 938,2 milioane de euro). Cu raportare la o suprafaţă şi un curs de schimb similare, sub-concernul şi-a majorat cifra de afaceri în cel de-al doilea trimestru cu 4,5%.

    „În Germania, magazinele noastre de materiale de construcţii şi grădinărit, cu o creştere de 2,5% raportată la o suprafaţă similară, au înregistrat o evoluţie mult mai bună în comparaţie cu media din sectorul DIY“, a declarat Albrecht Hornbach, preşedintele consiliului de administraţie al Hornbach Management AG.

    Cele mai importante creşteri în cadrul sub-concernului Hornbach Baumarkt AG au provenit, în primul semestru, din regiunea altor state europene. Ponderea acestora la cifra de afaceri a sub-concernului s-a majorat cumulat de la 42,3% la 44,6%. Cu raportare la o suprafaţă şi un curs de schimb similare, cifra de afaceri a magazinelor din statele europene, fără a fi luată în calcul Germania, s-a majorat în cel de-al doilea trimestru cu 7,7%, iar la nivel de semestru cu 7,1%.

    Hornbach s-a impus cu succes în ţările europene în calitate de partener pentru proiecte. În plus, această situaţie este valabilă şi în ceea ce priveşte comerţul electronic. Astfel, clienţii profesionişti şi meşterii din Austria, Elveţia, Olanda, Cehia şi Luxemburg apelează tot mai mult la magazinul online Hornbach pentru a-şi face cumpărăturile.

  • Lidl aruncă mănuşa: A crescut masiv salariile angajaţilor! Ce salariu câştigă un angajat la Lidl

    Discounterul german, care are în România circa 4.000 de salariaţi, a majorat de la 1 oc­tom­brie sa­lariul minim în com­panie, astfel că ori­ce an­­gajat cu normă în­trea­gă, fie că lucrează în ma­ga­zine sau în de­pozit, câş­tigă cu 30% mai mult, su­mă ce inclu­de şi bo­nu­rile de masă.
     
    „Intenţionăm să dezvoltăm pa­che­tele salariale şi de beneficii în con­ti­nuare, acestea reprezentând o prio­ri­tate pe termen lung pentru noi. În con­se­cinţă, vom continua să investim în dez­voltarea personală şi profe­sio­nală a colegilor noştri (…)“, a declarat Frank Wagner, pre­şe­din­tele con­siliului de con­ducere al Lidl România.  

     

  • Zona Roşie, unul dintre cele mai periculoase locuri din lume. Nimeni nu a ieşit în viaţă de aici

    Zona Roşie se întinde pe o suprafaţă de 460 de mile pătrate din cea mai virgină pădure, devenind o majoră atracţie turistică.

    Cu toate acestea, pătrunderea în această pădure este interzisă, căci nimeni nu a ieşit în viaţă din aceasta, dar dacă acest lucru se întâmplă, membrele lor nu vor mai fi, cu siguranţă, întregi.

    Însă, ceea ce s-a întâmplat pe acest teritoriu în acum 100 de ani încă mai planează asupra legendei locului.

    Vezi aici unde se află Zona Roşie, unul dintre cele mai periculoase locuri din lume şi de ce nimeni nu a ieşit în viaţă de aici

  • BNR: Investiţiile străine au însumat 2,7 miliarde de euro la 8 luni (+19,2%), datoria externă scade

    Investiţiile directe ale nerezidenţilor în România au însumat 2,74 miliarde de euro în primele opt luni din acest an (în creştere cu 19,2% faţă de acelaşi interval din 2015), iar datoria externă totală a scăzut cu 342 de milioane de euro, transmite vineri de Banca Naţională a României (BNR).

    Participaţiile străine la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) au însumat 2,37 miliarde de euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă de 362 de milioane de euro.

    „În perioada ianuarie-august 2016, datoria externă totală a scăzut cu 342 de milioane de euro. În structură, datoria publică a crescut cu 1,19 miliarde de euro, în timp ce datoria negarantată public a scăzut cu 1,21 miliarde de euro şi datoria autorităţii monetare s-a redus cu 325 de milioane de euro”, se arată într-un comunicat al BNR.

    Datoria externă pe termen lung a însumat 70,16 miliarde de euro la 31 august 2016 (77,9% din total datorie externă), în scădere cu 0,6% faţă de 31 decembrie 2015. Datoria externă pe termen scurt a înregistrat la 31 august 2016 nivelul de 19,92 miliarde de euro (22,1% din total datorie externă), în creştere cu 0,2% faţă de 31 decembrie 2015.

    Potrivit BNR, în perioada ianuarie-august 2016 contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de 2,11 miliarde de euro, comparativ cu 939 de milioane de euro în aceeaşi perioadă din 2015. În structură, balanţa bunurilor şi balanţa veniturilor primare au consemnat deficite mai mari cu 1,33 miliarde de euro, respectiv cu 80 de milioane euro, balanţa veniturilor secundare a înregistrat un excedent mai mic cu 268 de milioane de euro, iar balanţa serviciilor – un excedent majorat cu 510 milioane de euro.

  • Ministerul Sănătăţii: Remuneraţia medicilor pentru gărzi a crescut cu până la 90%

    Plata majorată pentru aceste gărzi va fi primită de medici începând cu 15 noiembrie, se arată într-un comunicat remis MEDIAFAX de Ministerul Sănătăţii.

    “Astfel, garda unui medic primar, gradaţia 5, va fi plătită în zilele lucrătoare cu 781 de lei brut (la un spor de 25%) şi cu 1.094 de lei brut (la sporul maxim de 75%). În zilele de sâmbătă, duminică şi sărbătorile legale, venitul din gardă va ajunge la 1.667 de lei brut. Un medic specialist, gradaţia 5, va primi pentru o gardă efectuată în cursul săptămânii 614 lei brut (la un spor de 25%) şi 860 de lei brut (la un spor de 75%). Pentru găzile din weekend şi din zilele declarate sărbători legale, acelaşi medic va încasa 1.310 lei brut”, se notează în comunicat.

    În cazul medicilor rezidenţi plata gărzilor efectuate va fi cu sume cuprinse între 435 de lei brut şi 1.147 de lei brut, în funcţie de anul de rezidenţiat şi de sporul aplicat. Acesta din urmă este de 25% sau 75% pentru cele din cursul săptămânii şi 100% pentru zilele de sâmbătă, duminică şi sărbători legale.

    Ministerul Sănătăţii anunţă că gărzile suplimentare vor fi efectuate în baza unui contract individual de muncă cu timp parţial. fiind considerate atât vechime în muncă, cât şi vechime în specialitate.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Mazda şi-a majorat vânzările cu 54%, cota de piaţă menţinându-se la 2,4%

    Vânzările Mazda în România au crescut cu 54% în primele nouă luni ale anului comparativ cu perioada similiară a anului trecut, ajungând la un total de 1.221 de unităţi.

    Cota de piaţă s-a menţinut la 2,4% din piaţa de autoturisme de import, conform statisticilor oficiale referitoare la înmatriculări.

    Cel mai bine vândut model a fost Mazda3 cu 368 de unităţi cumpărate, urmat de SUV-ul CX-3 cu 350 de maşini livrate şi de SUV-ul compact CX-5 cu 282 de unităţi vândute, în creştere cu 35% faţă de anul trecut.

    În acelaşi timp, roadster-ul MX-5, cel mai bine vândut din lume, a intrat şi în preferinţele românilor, cu 12 unităţi comandate în perioada ianuarie-septembrie 2016.

  • Veşti bune pentru toţi românii care primesc tichete de masă. Ce au decis deputaţii din Comisia de muncă

    Deputaţii din Comisia de muncă au adoptat, marţi, un amendament care permite creşterea valorii tichetului de masă de la 9 lei cât este în prezent, raportul urmând să ajungă în plen săptămâna viitoare, a declarat preşedintele comisiei, deputatul PSD Adrian Solomon.

    ”Este iniţiativa unor colegi de-ai noştri prin care se propunea posibilitatea măririi (valorii tichetului de masă-n.r.), rămânând valoarea actuală în vigoare şi doar posibilitatea angajatorului de a mări valoarea acestor tichete. A fost un amendament al doamnei Andreea Paul. A fost adoptat”, a declarat preşedintele Comisiei de muncă, deputatul PSD Adrian Solomon.

    Veşti bune pentru toţi românii care primesc tichete de masă. Ce au decis deputaţii din Comisia de muncă: Cât vor valora acum tichete de masă

  • Ce salariu câştigă un angajat Auchan

    Oficialii lanţului francez de hipermarketuri Auchan, care are pe piaţa locală circa 10.500 de salariaţi, afirmă că situaţia de pe piaţa muncii este extrem de dificilă, comparabilă cu cea din 2006-2007 când românii plecau în număr mare peste hotare, odată cu aderarea la UE. Pentru retailerul francez concurenţa nu vine însă doar de pe pieţele străine, ci şi din România, unde fabricile deschid noi linii de producţie şi caută salariaţi, informează Ziarul Financiar.

    „Piaţa muncii din România a ajuns la o anumită maturitate în prezent, şi observăm acest lucru în special în judeţe precum Cluj, Timiş sau Sibiu. Sunt însă mai multe oraşe în această situaţie, un exemplu fiind Deva, unde este dificil să găsim angajaţi“, spun reprezentanţii Auchan, reţea de magazine cu prezenţă în marile oraşe ale ţării.

    Retailerul are pe piaţa locală 33 de magazine cu afaceri de 1 mld. euro anul trecut, fiind unul dintre cei mai importanţi jucători de pe piaţa locală. După numărul de salariaţi este şi unul dintre cei mai mari angajatori locali. Din cei 10.500 de salariaţi, circa 7.500 sunt casieri şi lucrători comerciali, meserii plătite cu unele dintre cele mai mici salarii din economie.

    Concurenţa de pe piaţa muncii şi majorarea salariului minim la nivel de economie la 1.200 de lei brut a dus însă la majorarea şi a salariilor din domeniul retailului.

    „Anul trecut am majorat salariile în companie cu 25%. Un angajat începe cu un salariu de 1.300 de lei brut, iar după perioada de probă ajunge la 1.400 de lei pentru ca după un an să îi majorăm salariul la 1.500 de lei“, spun oficialii Auchan.