BusinessMagazin

Tag: investitori

  • Răspunsul pe care îl caută toţi investitorii în cryptomonede. Ce procent din venit ar trebui investit în acest activ?

    Cu toate că în prezent există un ecosistem înfloritor în jurul cryptomonedelor, la nivel european, unde majoritatea start-up-urilor din domeniu vin din Germania, Austria şi ţările nordice, nu sunt mulţi cei care investesc în acest activ. Doar 5% dintre europeni investesc, si din aceştia doar 10% sunt femei, profilul-ţintă al investitorilor fiind reprezentat de bărbaţi tineri din domeniul IT, cu studii superioare, susţine Prof. Alfred Taudes, Academic Director al Institutului de Cercetare pentru Cryptoeconomie din cadrul Academiei WU Executive din Viena.

    Taudes spune că valoarea investiţiei depinde de apetitul de risc al fiecăruia, însă el consideră că suma ideală pe care ar trebui să o investească cei interesaţi este 5% din venit. Cât ar trebui să aşteptăm însă pentru a obţine cel mai bun randament? Durata recomandată de profesorul austriac e de 10 ani. 

  • Next level pentru grupurile de business angels

    După patru ani de la înfiinţare, grupul de business angels Growceanu din Timişoara a decis să treacă la nivelul următor şi să investească în digitalizarea proceselor necesare pentru realizarea investiţiilor în start-up-uri tech. Astfel, grupul a lansat recent o aplicaţie proprie – Growceanu Investors – dedicată investitorilor care au la dispoziţie minimum 40.000 euro pentru finanţarea companiilor de tehnologie.

    Ţinta pentru finalul acestui an este de a ajunge de la 50 de membri în prezent, la 100 de investitori în total, urmând să reuşească astfel să dubleze şi valoarea investiţiilor realizate de grup la circa 2,5 milioane euro.

    „Schimbarea a intervenit în momentul în care dintr-un model de lucru bazat pe principiul clasic al unui grup de business angels, ne-am transformat într-o platformă şi ne-am lansat ca atare. Acest lucru înseamnă că investitorii au posibilitatea să îşi găsească start-up-urile tech relevante într-un mod foarte facil. Îţi dă şansa ca investitor să te concentrezi pe lucrurile care contează şi care pot fi făcute numai de tine ca investitor împreună cu ceilalţi cu colegii investitori”, a declarat în cadrul emisiunii ZF IT Generation, la rubrica Investor Watch, Ciprian Man, cofondator al grupului Growceanu.

    Aplicaţia Growceanu Investors reuneşte într-un singur loc toate informaţiile necesare unui investitor business angel, de la date concrete despre start-up-uri relevante, la detalii despre cine mai este interesat să investească şi în ce fază este runda. Tot aici, investitorii pot urmări şi participa la întreg procesul investiţional, gestionat de Growceanu.

    „Poate investi oricine îşi doreşte să-şi extindă portofoliul către start-up-uri tech, dar asta în contextul în care investitorul target pentru noi este omul care are un buget de minimum 40.000 euro de investit în acest tip de companie.“

    „Asta înseamnă că este pentru oricine şi-a dezvoltat deja sau îşi dezvoltă un portofoliu echilibrat în cadrul căruia vrea să adauge acest tip de asset, însă nu ca investitor pasiv. Investitorii noştri de tip business angels care ni s-au alăturat sunt implicaţi într-un mod activ în viaţa start-up-urilor, adică atât în selecţie cât şi în procesul de due dilligence, cât şi după aceea în întreg demersul de dezvoltare şi sprijin al start-up-ului cu networkul personal, dar mai ales know how-ul, cu bagajul de cunoştinţe şi experienţa cu care vine investitorul”, a punctat el.

    În prezent, în cadrul grupului Growceanu sunt 50 de membri, faţă de începutul anului când erau circa 30, o bună parte din noii membri venind prin intermediul platformei. Aplicaţia Growceanu Investors, disponibilă în App Store şi Google Play, poate fi testată de către investitori, iar dacă aceştia sunt interesaţi pot achita taxa de membru în grup, de 400 euro pe an, pentru a avea acces la toate funcţionalităţile aplicaţiei. „În momentul de faţă, un investitor care devine membru trebuie să plătească 400 de euro taxă pe an, bani pe care însă îi primeşte înapoi în momentul în care face investiţii şi deci apar costuri asociate investiţiei – adică nu trebuie să plătească costurile acelea până nu se consumă acest credit să îi spunem. Logica aici este să existe un angajament de ambele părţi. Dacă sunt un investitor care se aşteaptă că va face investiţii, nu mă deranjează să fac în esenţă o mică plată în avans a unui cost pe care oricum ştiu sigur că îl voi avea în momentul în care investesc”, a explicat Ciprian Man. Aplicaţia se află în prezent într-un stadiu incipient, însă grupul Growceanu va continua să investească în dezvoltarea acesteia în perioada următoare în funcţie de feedbackul pe care îl va primi de la utilizatori. „Vrem să adăugăm multe îmbunătăţiri faţă de procesul actual, cum ar fi o comunicare mai facilă intermediată de aplicaţie între investitori şi start-up-uri. Deşi sunt însă multe funcţionalitaţi aşezate pe road map, am decis să nu stabilim încă ordinea în care le vom aborda pentru că vrem feedbackul utilizatorilor.”

    Fondat în 2018, grupul Growceanu are în prezent o bază de circa 1.000 de start-up-uri tech, atât din România, cât şi din regiune, investitorilor fiindu-le prezentate între 3 şi 6 proiecte în fiecare lună. Până acum, grupul de business angels din Timişoara a investit în total în 15 start-up-uri – Bright Spaces, xVision, EmailTreeAI, Kinderpedia, Sitter, Milluu, Oncochain, Teleport, Metabeta, Sitter, Telios, Ulpia, Upgrade Academy, Sypher, Plateaway.

    În total, de la începutul anului şi până în prezent, Growceanu a încheiat tranzacţii de peste 220.000 euro cu start-up-urile Upgrade Academy, Sypher, Plateaway şi un follow-on în EmailTree, şi este în discuţii avansate pentru tranzacţii în valoare de aproximativ 400.000 euro.

    Start-up Pitch

    1. Invitaţi: Andrei Dumitriu, ambasador al Universităţii Bucureşti în cadrul Innovation Labs şi Radu Tîrcă, COO şi cofondator al Pythia

    Cinci dintre proiectele alese în cadrul procesului de selecţie de anul acesta al Innovation Labs – cel mai mare program de accelerare pentru start-up-uri de tehnologie din România – sunt demarate de studenţi din cadrul Universităţii Bucureşti (UB). Cele cinci proiecte sunt CityPack, Chess Mate, Optima, Jurnalul Fermierilor şi Pythia.

    Andrei Dumitriu: „Din partea noastră au intrat cinci echipe cu care lucram puţin mai dinainte şi pe care le ajutam deja pe drumul acesta. Deşi sunt echipe pe care noi le asociem cu UB, ele poate sunt mixte şi mai au membri în unele cazuri şi de la alte universităţi, dar predominant din UB şi le vedem ca atare în esenţă. Acestea au ajuns la noi înainte de Innovation Labs prin diferite programe, şi-au continuat ideea sau deja aveau o soluţie şi au ajuns la noi sau la mine pentru că ştiau că încurajăm echipele să se ducă în zona de antreprenoriat şi să îşi facă un start-up.”

    Radu Tîrcă: “În principal noi dezvoltăm soluţii pentru a ajuta firmele companiile să se poziţioneze mai bine din punct de vedere al opiniei publice şi ca impact social în piaţă. Deci noi avem nişte algoritmi pe care îi dezvoltăm şi cu ajutorul lor punem companiile într-o imagine de ansamblu din punct de vedere al ecosistemului lor de business.”

    2. Invitat: Marius Rus, cofondator şi CEO al start-up-ului StressLess

    Ce face? A dezvoltat o soluţie, numită Tully, care îi ajută pe copiii cu ADHD să îşi controleze stările şi emoţiile.

    „Vom lansa produsul cel mai probabil în luna aprilie, chiar înainte de Paşte, şi sperăm să facem livrările în termen de câteva luni. Obiectivul este ca dispozitivul Tully să primească certificarea medicală. Dar asta înseamnă să facem teste clinice şi să avem colaborări cu spitale şi am început să discutăm cu unul dintre cele mai mari spitale pediatrice din Europa şi cu Universitatea din Barcelona.“

    Start-up Update

    Invitaţi: Ana Maria Creţu, cofondator, InnovX – BCR, şi Mihai Cepoi, fondator şi CEO al Jobful

    Ce e nou? Platforma jobs4ukr.com, lansată în patru zile de la izbucnirea războiului din Ucraina de start-up-ul Jobful împreună cu programul de accelerare
    InnovX-BCR, şi care îi ajută pe refugiaţii din ţara vecină să-şi găsească locuri de muncă în România sau în străinătate, a atras un interes semnificativ, astfel că eforturile de dezvoltare şi de atragere de noi companii care să pună la dispoziţie locuri de muncă vor continua.

    Ana Maria Creţu: „Cu o oră şi jumătate înainte de a avea această discuţie platforma avea 28.000 de utilizatori activi. Cei 28 de mii de utilizatori activi accesaseră platforma de 116.000 de ori. Asta înseamnă că este un interes foarte mare, chiar dacă el nu se concretizează din prima într-un profil de candidat sau într-un profil de job postat. În momentul acesta de 1.178 de joburi postate, care vin de la 900 de companii. De exemplu şi Banca Comercială Română a postat cinci joburi în platformă.”

    Mihai Cepoi: „Din perspectiva cifrelor, în urmă cu o oră şi jumătate în raport cu momentul acestei discuţii, erau undeva la 1.178 de joburi, şi undeva la 1.267 de candidaţi. Am ţinut să menţionez că în urmă cu o oră pentru că în fiecare oră se schimbă cifrele astea, şi cresc. Asta în contextul în care eforturile noastre în grupul pe care l-am format au fost oarecum limitate – însemnând că am mers către toţi ceilalţi colaboratori pentru a ajunge la refugiaţi şi pentru a ajunge la angajatori şi ne uităm din ce în ce mai mult la cum să răspândim mesajul acesta. Cred că, din multe puncte de vedere, este doar începutul. Vedem cum de la o zi la alta impactul este din ce în ce mai mare şi cum procesele înaintează şi livrează din ce în ce mai bine.”

    Investor Watch

    Invitat: Ciprian Man, cofondator al grupului de business angels Growceanu din Timişoara.

    Grupul Growceanu a lansat recent o aplicaţie proprie dedicată investitorilor care au la dispoziţie minimum 40.000 euro pentru finanţarea companiilor de tehnologie. „Schimbarea a intervenit în momentul în care dintr-un model de lucru bazat pe principiul clasic al unui grup de business angels, ne-am transformat într-o platformă şi ne-am lansat ca atare.”

    Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19.00 sau accesează platforma
    www.zf.ro/zf-it-generation

    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF în noiembrie 2019 şi realizată în prezent împreună cu BCR Innovix, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. După mai bine de 370 de ediţii, emisiunea are un nou format în care adăugăm o serie de rubrici pentru a aduce plus valoare în ecosistemul local de start-up-uri tech – Start-up Pitch, Start-up Update, Start-up Boost, Start-up Star, Investor Watch, Sfatul expertului şi What’s Hot.

    Dacă aveţi un proiect de start-up tech scrieţi-ne pe adresa de e-mail zfitgeneration@zf.ro.

  • Nio, Tesla şi UiPath, pe primele trei locuri în topul celor mai deţinute acţiuni pe eToro în T1/2022. La capitolul „criptomonede”, investitorii cumpără cel mai mult Cardano, Bitcoin şi Ether

    În pofida evoluţiei slabe a acţiunilor tech din 2022, investitorii de retail rămân fideli industriei, se arată într-un clasament realizat de aplicaţia de trading eToro.

    În România, primul loc în topul preferinţelor investitorilor din primul trimestru este ocupat de producătorul chinez de maşini electrice Nio, urmat de gigantul american Tesla şi UiPath, primul startup românesc de IT listat pe Wall Street.

    Acţiunile Nio, Tesla şi UiPath afişează – în ultimele şase luni – evoluţii de minus 33,2%, plus 39,4%, respectiv minus 57%.

    Singura acţiune din top 10 care nu activează în domeniul tech este retailerul de jocuri video GameStop, ale cărui acţiuni s-au apreciat cu 55% în ultima lună. Evoluţia a fost susţinută de anunţul de săptămâna trecută conform căruia GameStop plănuieşte să efectueze o splitare a acţiunilor.

    „Acţiunile din domeniul tehnologiei au fost printre cele mai afectate în 2022, Nasdaq fiind într-o perioadă de corecţie şi cu mai multe nume mari considerabil subevaluate. Există mai multe motive pentru această situaţie. Evident, unul dintre motive este războiul din Ucraina, care a afectat încrederea investitorilor în general. Dar poate mai relevant pentru sectorul tehnologic este faptul că marile economii – şi în special SUA – au început să crească ratele dobânzilor pentru prima dată în ultimii ani”, spune Ben Laidler, strateg pentru pieţe de capital, eToro.

    Clasamentul este completat de Apple, cea mai valoroasă companie din lume, Meta Platforms (Facebook), grupul de software Palantir Technologies, GameStop, gigantul chinez din e-commerce Alibaba, Amazon.com şi Microsoft.

    Doar două alte companii au intrat în topul acţiunilor deţinute la nivel global pe platforma de tranzacţionare: Alphabet (Google) şi producătorul de plăci video şi semiconductori Nvidia.

    „Majoritatea acţiunilor de tehnologie sunt ciclice prin natura lor, ceea ce înseamnă că pot să fie acum la modă printre investitori şi apoi aceştia să-şi piardă interesul. Este adevărat că, din punct de vedere istoric, companiile de tehnologie au fost incredibil de populare printre investitori în cea mai mare parte a ultimului deceniu”, adaugă Laidler.

    În ceea ce priveşte criptoactivele, pe primele trei locuri în România se găsesc Cardano, Bitcoin şi Ether, însă cele mai mari creşteri din T1 au fost înregistrate de Sandbox (+187%), Axie Infinity (+43%) şi Quant (+39%).

    „Spre sfârşitul primului trimestru, piaţa a început să crească din nou în linii mari. Bitcoin şi Ether ocupă în continuare un loc în top 10 pentru poziţiile nou deţinute. Dar creşterea poziţiilor deţinute de token-uri DeFi (finanţe descentralizate – n.r.) mai mici confirmă o schimbare notabilă de abordare din partea investitorilor. Acest lucru este probabil determinat de condiţiile mai dificile de pe piaţă, care au încurajat investitorii să caute noi domenii în care să-şi diversifice portofoliile. Va fi interesant de văzut cum se va schimba acest aspect în următoarele câteva luni, dacă pieţele îşi revin”, spune Simon Peters, analist pe piaţa crypto, eToro.

    Pe locurile de la 4 la 10 în topul celor mai deţinute criptomonede în România se clasează XRP, Dogecoin, Shiba (in millions), TRON, Decentraland, Stellar şi Solana.

     

  • De la idee la bursă

    Piaţa locală de capital a înregistrat anul trecut un număr record de listări de acţiuni şi obligaţiuni, însă 2022 conturează deja o încetinire a ritmului adoptat anul trecut. Cum poate evolua bursa într-un context limitat de inflaţie, incertitudini la nivel geopolitic şi înăsprirea politicilor monetare? Ideile vin chiar de la cei care văd în Bursă o oportunitate de creştere.

     

    De-a lungul timpului, Impetum Group, care reuneşte brandurile CITR, ROCA şi Roca X, s-a concentrat asupra eforturilor de maximizare a valorii de business în diferite etape de dezvoltare din cadrul companiilor, însă compania lucrează în prezent la un jucător instituţional care, conform CEO-ului Andrei Cionca, ar putea schimba piaţa locală de pre-IPO (initial public offering – ofertă publică iniţială, realizată în vederea listării la Bursă).

    În prezent, CITR este liderul pieţei de insolvenţă din România, în vreme ce divizia de private, ROCA, se adresează IMM-urilor româneşti cu potenţial, dar care se află în dificultate financiară, iar instrumentul investiţional ROCA X îşi îndreaptă atenţia asupra afacerilor disruptive la început de drum. „De când am început, în 2000, visul meu a fost să am o companie listată. Cu certitudine vom aduce cât mai multe companii pe piaţa de la Bucureşti (…) Momentan pregătim un jucător instituţional care se va adresa pieţei de pre-IPO, adică societăţi care se pregătesc să vină la Bursă. Îl vom anunţa într-o perioadă foarte scurtă. Cred că acest jucător va avea un rol extrem de important în maturizarea pieţei”, a spus Andrei Cionca la ZF Romanian Capital Market Summit 2022. IPO-ul reprezintă una dintre cele mai populare modalităţi de listare la Bursă şi de a strânge, între timp, capital.

    Este un proces multidimensional care se adresează unui număr de peste 150 de investitori, atât de retail, cât şi instituţionali, care intenţionează să cumpere o anumită participaţie, explică Bursa de Valori Bucureşti. Andrei Cionca este de părere că, în prezent, există multe companii care ar merita să debuteze pe piaţa locală de capital, dar care, deocamdată, încă nu au decis să se îndrepte spre Bursă. „Avem discuţii cu foarte mulţi antreprenori români în această încercare de a vedea care este limita. De multe ori nu este o problemă de lipsă de transparenţă. De aici am plecat – mulţi antreprenori se comportă cu aceste companii ca şi cum ar fi propriul lor buzunar şi atunci evident că este o problemă de transparenţă, adică să fac ce vreau în propria mea companie, fără să dau socoteală şi altora.”

    După un plasament privat încheiat în luna decembrie a anului trecut, ROCA Industry, holding care reuneşte producătorii de materiale de construcţii din portofoliul platformei de investiţii ROCA Investments, a debutat la început de 2022 pe piaţa AeRO a Bursei de Valori Bucureşti. Prin plasament au fost atraşi de la investitori 50 de milioane de lei, iar compania înregistra recent o valoare de piaţă de aproape 180 de milioane de lei. Totuşi, CEO-ul Impetum subliniază faptul că, de multe ori, antreprenorii nu cunosc beneficiile pe care le implică listarea la Bursă. „În cadrul proiectului Confidex am pus această întrebare: câţi dintre antreprenorii români ştiu în mod real ce înseamnă să fii listat la BVB? Am fost foarte surprins să văd că mulţi dintre ei nu ştiu, de fapt, ce înseamnă asta. Refuză să acceseze nu neapărat din cauza barierei de transparenţă, finanţare, subevaluare, ci pentru că pur şi simplu nu cunosc aceste mecanisme ale Bursei”, adaugă Andrei Cionca. Confidex este un proiect al grupului Impetum care analizează încrederea în economie în vreme de criză. Un studiu realizat de Confidex la jumătatea lunii februarie arată, de altfel, că managerii se aşteaptă la o revenire la nivelul antepandemic în vara acestui an. În aceeaşi notă, holdingul ROCA Industry vrea să mai includă în portofoliu două-trei companii până la final de 2022.

    „Uşor, lucrurile se vor aşeza din punct de vedere al comportamentului şi modului în care reacţionăm la evenimentele din cadrul companiilor. Încet, vor apărea în piaţa care se formează acum nişte jucători instituţionali care vor adresa această piaţă şi vor ajuta companiile să vină la Bursă, să se listeze, să înţeleagă mecanismele şi rigorile pieţei de capital.” Astfel, apariţia unor asemenea jucători va grăbi maturizarea pieţei în România, criticată în repetate rânduri pentru lipsa de educaţie financiară de care dă dovadă. „Acest factor cantitativ, cu mulţi investitori şi companii, va dobândi încet nişte aspecte calitative şi va duce încet la o dezvoltare exponenţială a pieţei de capital”, a declarat Andrei Cionca pentru BM.

  • Cursa spre energie verde costă tot mai mult. Econergy: Preţul proiectelor aflate în faza de construcţie s-a dublat. Dezvoltatorii sunt depăşiţi de cererea din partea investitorilor

    ♦ Exitul din zona de energie convenţională tinde să coste tot mai mult în contextul în care cererea fără precedent pentru parcuri solare este mult peste capacitatea dezvoltatorilor de a livra proiecte ♦ Iar războiul din Ucraina nu va face decât să urce şi mai mult preţul acestor proiecte, ieftinirea energiei fiind astfel un obiectiv tot mai îndepărtat.

    „Provocările cele mai mari se re­feră la creşterea cererii din partea investitorilor pentru pro­iectele de energie verde şi scum­pirea panou­ri­lor solare şi a celorlalte componente din cauza difi­cu­ltăţilor legate de transport şi de pro­ble­mele din marile lanţuri de apro­vizio­nare. Aceste lu­­cruri înseamnă că preţurile vor rămâne ri­dicate pentru cel puţin 18 luni. În Europa, în general, preţul proiec­te­lor solare aflate în fa­­za de construcţie s-a dublat în ultimul an din cauza numărului in­suficient de proiecte pen­tru a satisface ce­rerea în piaţă“, spun re­pre­zentanţii gru­pului israelian Econergy, lis­tat pe bursa de la Tel-Aviv.

    Econergy a de­­venit jucătorul cu unul dintre cele mai mari portofolii de energie verde în dez­vol­ta­re pe plan local. În total, cele 19 proiecte afla­te în diferite etape de dezvoltare cu­mulează o capacitate totală de 2.200 MW, unele având termen de punere în funcţiune chiar anul acesta.

    „Portofoliul este acum în diferite stadii de dezvoltare, cu un prim proiect, cel de la Răteşti (Argeş) în construcţie, şi cu restul pro­gramate să înceapă lucrările în urmă­toa­rele trimestre din 2022“, spun repre­zen­tanţii Econergy. Proiectul de la Răteşti, de 155 MW, la finalizare va fi cel mai mare pro­iect fotovoltaic din România. Parcul a fost preluat de Econergy în vara anului tre­cut, partenerul de tranzacţie, un alt grup isra­elian, Nofar Energy, având o par­tici­pa­ţie de 50% din parcul solar. Dezvoltatorul ini­ţial al proiectului a fost Portland Trust, unul dintre cei mai mari jucă­tori din imobiliare. Finaliza­rea parcului este progra­ma­tă pentru ultimul trimestru din acest an, valoarea investiţiei, potrivit ra­poar­telor Econergy, fiind de 99 de milioane de euro.

    Energia solară este segmentul din ener­gia regenerabilă care are o creştere fără pre­cedent. În contextul în care preţul ener­giei a crescut de patru ori anul trecut, foarte mulţi consumatori au făcut pasul spre pro­duc­ţia proprie, cea mai la înde­mâ­nă soluţie fiind chiar parcurile solare. Anul acesta, oda­tă cu declanşarea războiului din Ucrai­na goana după producţia proprie de ener­gie a devenit şi mai acerbă, în contextul în care economii întregi au înţeles impor­tanţa resur­selor proprii de aprovizionare. Proble­ma este că această cursă accelerată spre în­verzire duce la scumpirea acestor pro­iecte, lucru care mai departe se va des­cărca în pre­ţul energiei, care este de aşteptat să ră­mâ­nă ridicat în următorii cinci ani, potrivit estimărilor specialiştilor din piaţă.

    „Contextul este totuşi o oportunitate pen­tru companii precum Econergy care-şi dez­voltă singure proiectele, fiind astfel mai puţin expuse la volatilitatea preţului.“

    La nivel de strategie de dezvoltare, isra­e­lienii se concentrează pe pieţele cu po­ten­ţial, investiţiile urmând să fie făcute în par­curi solare, proiecte de energie eoliană pe us­cat, proiecte de stocare a energiei, pentru mo­ment fiind excluse proiectele eo­liene off­shore.

    Ceea ce se observă, din datele Eco­nergy, este faptul că portofoliul de pro­iecte din România este cel mai mare ca di­men­siune şi cu cele mai multe proiecte afla­te în fa­za de construcţie. Următorul este în Marea Britanie, cu o capacitate de 2.169 MW, ur­mat de Italia cu 1.432 MW, Polonia cu 576 MW şi Spania, cu 102 MW.

    „Pieţele mai puţin mature, aşa cum este cazul României, vor beneficia de un număr în creştere de oportunităţi în anii în care vor urma, pe măsură ce sectorul de energie ver­de se maturizează şi el. O parte din strategia Econergy implică investiţiile în proiecte de ener­gie curată pe pieţe aşa cum este Ro­mânia unde schimbările de legislaţie permit acum contractele directe, diversi­fica­rea serviciilor către reţele şi intro­duce­rea unor noi tehnologii de energie regenerabilă.“

    Reprezentanţii Econergy mai spun că până acum strategia pentru România a presupus un mix de achiziţii de proiecte ready-to-build (gata de construcţie) sau foarte apropiate de această etapă, dar şi de proiecte dezvoltate de echipa Econergy. „Pe termen lung, ne aşteptăm la o pondere mai mare a proiectelor dezvoltate de la zero de companie, aceasta fiind de fapt activitatea de bază“, mai spun reprezetanţii Econergy.

  • Romgaz creşte puternic la Bursa de la Bucureşti după ce a surprins investitorii cu o propunere de dividende cu randament de 10%, adică 75% din profitul pe 2021. Premierul Ciucă vorbea recent de jumătate din profit spre dividende

    Cu 6% se apreciază acţiunile producătorului şi furnizorului de gaze naturale Romgaz (SNG) la debutul şedinţei de tranzacţionare de marţi în contextul în care compania a surprins investitorii cu propunerea de dividende care asigură un randament de 10%, adică distribuirea a 74% din profitul pe 2021, şi nu 50% aşa cum anunţase recent premierul Ciucă.

    Astfel, Romgaz a anunţat luni seară că va propune acţionarilor dividende de 3,8 lei pe acţiune, remunerare pentru investitori formată din 1,4 miliarde de lei din profitul net al anului 2021 şi 69 mil. lei din rezultatul reportat. La preţul de luni de 38,35 lei randamentul este de aproape 10%.

    “Zilele trecute se vorbea tot mai mult de distribuirea a 50% din profit, atât pentru Nuclearelectrica, cât şi pentru Romgaz, ambele având nevoie de fonduri pentru a putea să investească în proiectele de dezvoltare. Vedem că Nuclearelectrica a confirmat aşteptările. Însă Romgaz mi se pare neaşteptat, mai ales că, în această perioadă, se vorbeşte tot mai mult despre independenţa energetică şi despre Neptun Deep, unde ar fi nevoie de fonduri foarte mari pentru a susţine investiţiile”, spune Radu Cojoc, broker al Goldring.

    Potrivit raportului anual al Romgaz, compania la care statul român are 70% a încheiat 2021 cu un profit net de 1,9 miliarde de lei din care 1,4 mld. lei ar urma să meargă la investitori, adică 74%. Însă săptămâna trecută premierul Ciucă vorbea despre 50% din profit către dividende. Desigur decizia va fi a acţionarilor în şedinţa din 28 aprilie.

    “Vom aproba o hotărâre de guvern prin care consolidăm măsurile luate pentru sprijinirea populaţiei şi protecţia cetăţenilor faţă de creşterea preţurilor la energie şi gaze – pentru companiile Nuclearelectrica şi Romgaz vom stabili ca 50% din dividende să revină statului, iar cealaltă jumătate să fie folosită pentru investiţii (capabilităţi de extracţie offshore şi asigurarea dezvoltării reactoarelor 3 şi 4 la Centrala Nucleară de la Cernavodă)”, spunea premierul Ciucă.

    Romgaz are 15,6 mld. lei capitalizare iar în ultimele 12 luni acţiunile s-au apreciat cu 25%.

    Pe de altă parte Nuclearelectrica a anunţat un dividend de 1,98 lei pe acţiune, adică aproape 5% randament. Compania vrea să distribuie 596 mil. lei din profitul net de 1,017 miliarde de lei.

     

  • Cu toată degringolada de acasă, turcii fac investiţii de zeci de milioane de euro în România

    ♦ Un grup din Turcia a finalizat o fabrică de amidon la Medgidia cu 78 mil. euro ♦ Uzina Ford de la Craiova va fi transferată către Ford Otosan ♦ În 2018, grupul Yildiz Entegre a investit 150 mil. euro într-o fabrică de MDF la Oarja (judeţul Argeş) ♦ Turcii de la Martur au semnat în 2018 extinderea fabricii de scaune auto din Oarja ♦ ETI lucrează la extinderea fabricii de 50 mil. euro de la Craiova

    Cu toată slăbiciunea economică de acasă, investitorii turci ri­di­că pe piaţa locală fabrici de la zero în industria alimentară, a mo­bilei, iar mai nou în agro­busi­ness, busines­suri care se bazează pe pre­lu­crarea re­sur­selor locale, de la lemn până la porumb. Tot mai multe sectoare de pe pia­ţa locală sunt cucerite de investitori turci, în timp ce în Turcia mo­ne­da s-a prăbuşit, a pier­dut 47% din valoare în ultimul an, iar inflaţia a ajuns la maximul ulti­milor 20 de ani (54,4% în februarie)

    „România este o piaţă cu po­ten­ţial. Aici găsim materia primă, porumbul. Am fina­li­zat construcţia fabricii de amidon din Medgidia, cea mai mare fabrică din Eu­ro­pa, o investiţie de 78 de milioane de euro. Pro­ducem ami­don pentru in­dustria alimentară şi pen­tru fabricile de hârtie şi carton. Putem pro­cesa 120.000 de tone de porumb pe an pen­tru început“, a spus pentru ZF Arslan Ozgun, directorul ad­mi­nis­tra­tiv al com­pa­niei Omnia Europe, de­ţi­nută de gru­pul Tosmur Grup (con­tro­lat de omul de afa­ceri turc Fatih Tosmur). Grupul are activităţi în pro­duc­ţia de amidon  şi con­tro­lează do­uă fabrici de ami­don în Adana, Turcia, dar şi alte busi­nes­suri în agri­cultură (livezi, ferme). Fabrica se întinde pe 10 hectare.

    Turcia se află în pre­zent pe locul 15 în to­pul celor mai mari investitori străini în România, cu capitalul social subscris  de 2,5 mld. lei (500 mil. euro). Sunt active pe piaţa locală 16.800 de companii cu acţionariat tur­cesc, arată datele din ianuarie de la Registrul Comerţului. În 2018 erau prezente pe piaţa locală 15.100 de firme, valoarea capitalului so­cial subscris era de 2 mld. lei (430 mil. euro).

    „Vedem o clasă matură a oamenilor de afaceri  turci, mentalitatea lor susţinută de infrastructura mediului de afaceri, respectiv de sistemul bancar, sistemul de asigurări, le oferă suportul pentru afaceri în alte ţări. Plus tradiţia de sute de ani a turcilor în afaceri, de pe vremea Imperiului Otoman. Şi situaţia haotică din Turcia îi impulsionează să iasă pe alte pieţe“, este de părere analistul economic Aurelian Dochia.

    Prezenţa investitorilor turci se extinde şi în industria auto pe piaţa locală. În urma reorganizării la nivel mondial, uzina Ford de la Craiova este transferată către Ford Otosan, un joint venture între Koc Holdings, cea mai mare companie din Turcia cu afaceri de peste 30 mld. euro, şi Ford Motor Company.

    Ford Otosan este un gigant în Turcia, cu trei uzine şi o divizie de cercetare dezvoltare. Koc Holding, acţionarul Ford Otosan, este deja prezent în România prin Arcelik, proprietarul Arctic, ce a făcut investiţii de 320 de mil. euro la Arctic, inclusiv investiţia de 150 de mil. euro la noua fabrică de la Ulmi, judeţul Dâmboviţa. Companiile turceşti sunt prezente în aproape toate sectoarele de activitate.

    Una din cele mai mari investiţii de la zero a unui investitor turc pe piaţa locală aparţine grupului Yildiz Entegre, care a ridicat cu 150 de mil. de euro o fabrică de MDF la Oarja (judeţul Argeş) în 2018.

    Tot în judeţul Argeş, compania Martur, controlat de grupul turc Ustunberck semna la final de 2018 un acord pentru extinderea fabricii de scaune şi componente pentru scaune autot din Oarja, valoarea ajutorului de stat aprobat la final de 2018  era de 41,3 mil. lei.

    Investitorii din Turcia au pariat şi pe sectorul alimentar. Grupul turcesc ETI a investit peste 50 de mil. de euro în deschiderea unei fabrici la Craiova (pe 8 hectare), una din cele mai mari investiţii făcute în industria locală a dulciurilor. În fabrică sunt produşi biscuiţi, checuri în mod industrial, burger cu lapte.

    Joi are loc un summit în Istanbul pe tema relaţiilor internaţionale România-Turcia. Este organizat de Camera de Comerţ Româno-Turcă împreună cu Preşedinţia Turciei şi cu Guvernul României.

    „Vom prezenta proiectul Constanţa Business Park ca o potenţială platformă pentru dezvoltarea investiţiilor turceşti din România. Sunt familii foarte multe, controlează segmente de piaţă foarte importante în industrii critice automotive. (…) Au crescut prin antreprenorialul turcesc. Sunt nişte persoane foarte antreprenoriale. Le place să facă, vorbesc mai puţin, fac mai mult şi au reuşit să acumuleze o pătură de capitalişti care gestionează valori şi sume importante de bani în industrii critice. Arctic Electrocasnice este un exemplu foarte bun de industrie de bunuri de larg consum pe care o domină de o manieră incontestabilă.Cred că înainte să îi luăm ca model trebuie să îi luăm ca parteneri“, a spus  Sorin Preda, CEO al Global Vision, în cadrul ZF Live.

  • Profil de investitor: Cum ajungi la primul milion pe bursă

    Investitori mici şi mari, profesionişti şi debutanţi deopotrivă, care activează în domenii dintre cele mai diverse, pun pe tapet strategii de investiţii şi lecţii învăţate în timp pentru a întări zicala „bursa este pentru toţi” şi a mări rândurile investitorilor din piaţa locală. Toate experienţele lor sunt adunate într-o serie de materiale găzduită de Business Magazin. Din domeniul comunicării vine Ioana Rusu, care investeşte la bursa de la Bucureşti de la listarea Romgaz din 2013.

    Data de 12 noiembrie 2013 a rămas în istoria Bursei de Valori Bucureşti (BVB) şi a României ca ziua în care a avut loc cea mai mare listare din ultimul deceniu, în contextul în care intra la tranzacţionare producătorul de gaze naturale Romgaz la o evaluare de 3 miliarde de euro. Oferta Publică Iniţială (IPO) de acţiuni a Romgaz a determinat investitori noi să intre în piaţă, iar printre ei s-a numărat şi Ioana Rusu.

    „Am început să investesc în noiembrie 2013, după listarea Romgaz, pentru că voiam o sursă de venit alternativă, nu voiam să depind toată viaţa de salariu sau de angajator şi nici nu aveam o idee pentru o afacere proprie. Am început cu 4.500 de lei, iar primele achiziţii au fost 100 de acţiuni Romgaz şi 100 de acţiuni OMV Petrom”, spune Ioana.

    PROFIL DE INVESTITOR

    NUME: Ioana Rusu

    VÂRSTĂ: 33 de ani

    PROFESIE: specialist în comunicare

    OCUPAŢIE: specialist relaţii publice (PR)

    INVESTEŞTE: part-time, cu obiectivul de a deveni o activitate full-time

    O premieră în istoria privatizărilor din România a fost şi faptul că oferta Romgaz, şi mai apoi listarea, s-au derulat concomitent pe Bursa de la Bucureşti, dar şi pe cea de la Londra, prin intermediul instrumentelor financiare numite certificate de depozit globale (GDR-uri).

    Pe acest model au mers ulterior şi Fondul Proprietatea şi OMV Petrom. Ioana Rusu spune că spre deosebire de momentul 2013, când a petrecut cam o oră la sediul brokerului pentru a-şi deschide cont de tranzacţionare, astăzi lucrurile stau diferit, bursa având un alt nivel de accesibilitate.

    „Singura chestiune mai birocratică a fost în 2013, când mi-am deschis primul cont de tranzacţionare şi am completat circa 30 de foi. În prezent, am cont la trei brokeri şi nu văd dificultăţi de acest gen, pe celelalte două le-am deschis online în câteva minute şi m-am acomodat uşor cu platformele de tranzacţionare”, spune ea.

    În vârstă de 33 de ani, Ioana este absolventă a Facultăţii de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării din cadrul Universităţii Bucureşti, specializarea jurnalism şi a unui master în Teorii ale Comunicării, iar de 10 ani lucrează la o companie de relaţii publice. Investeşte part-time, dar planul încă de la început a fost ca aceasta să devină o activitate full-time.

    „Investiţiile au devenit parte din activitatea de zi cu zi. Nu tranzacţionez foarte des, cumpăr şi vând de câteva ori pe an. Aloc mai mult timp analizelor, mă uit pe grafice, îmi stabilesc ţinte de preţ la companiile pe care le consider potrivite pentru mine. Dimineaţa verific cum au închis pieţele americane, pieţele din Asia, cum sunt indicii futures”, continuă investitoarea.

    Ioana Rusu, investitor:„Am încheiat anul 2021 cu un randament de peste 100%, dar asta datorită contextului de piaţă, nu mă aştept ca în viitor să mai am astfel de randamente la final de an. Cel mai mare câştig l-am avut pe acţiunile MedLife şi TeraPlast”.

    În prezent, Ioana are acţiuni la doi emitenţi listaţi pe piaţa AeRO şi unul pe piaţa principală. Cea mai mare pondere în portofoliu, respectiv 89%, o are compania de securitate cibernetică SafeTech Innovations, unde tatăl său este director financiar şi unul dintre cei doi acţionari majoritari. SafeTech s-a listat pe piaţa AeRO a Bursei locale la finele lunii ianuarie 2021.

    „Am participat la plasamentele SafeTech, atât în octombrie 2020, cât şi in ianuarie 2022, pentru că tatăl meu este unul dintre acţionarii majoritari şi am vrut să contribui şi eu la povestea de creştere a companiei”, explică Ioana.

    Dezvoltatorul imobiliar One United Properties şi conglomeratul agroalimentar Norofert sunt următoarele cele mai mari deţineri, fiecare cu o pondere de 1% în portofoliu. A cumpărat acţiuni la cele două companii după ce a lichidat deţinerile la Banca Transilvania la finele anului trecut şi la producătorul de vinuri Purcari în ianuarie 2022.

    „Situaţia din pieţe este destul de incertă, o situaţie cu care eu ca investitor nu m-am confruntat până acum. Mă refer la inflaţia foarte ridicată, peste care a mai venit şi conflictul din Ucraina. Mă aştept să mai vedem scăderi pe burse, anul acesta îl văd mai mult de acumulare, iar roadele investiţiilor probabil vor apărea anul viitor”, afirmă investitoarea.

    Din acest motiv, 9% din portofoliul ei reprezintă cash disponibil pentru oportunităţi. Spune însă că în acest moment nu ar investi în titluri de stat şi obligaţiuni, date fiind randamentele sub inflaţie.

    După aproape nouă ani de investiţii, Ioana a ajuns recent la o valoare a portofoliului de circa 1 milion de lei. Doar anul 2021 i-a adus mai mult de o dublare a valorii deţinerilor.

    „Am încheiat anul 2021 cu un randament de peste 100%, dar asta datorită contextului de piaţă, nu mă aştept ca în viitor să mai am astfel de randamente la final de an. Cel mai mare câştig l-am avut pe acţiunile MedLife şi TeraPlast”, spune Ioana, care se consideră un investitor activ. „Fac stock picking şi marchez profitul când câştigul este mulţumitor pentru mine, dacă văd o opţiune mai bună sau pur şi simplu când consider că rezultatele sau contextul de piaţă nu mai sunt favorabile companiei pe care am ales-o.”

    Cea mai bună lecţie pe care a învăţat-o în momentele de criză a fost că este bine să investească în companii solide, bine poziţionate în piaţă, care îşi vor reveni uşor sau care chiar vor creşte în perioade tulburi.

    „Criza din 2020 m-a prins cu mult cash, am lichidat destul de mult din portofoliu la început de martie. Eu mi-am schimbat puţin strategia în 2018, după OUG 114, când am început să investesc doar în companii care ar putea fi afectate cât mai puţin de modificări legislative apărute peste noapte”, afirmă Ioana Rusu.

    După ce a experimentat efectele Ordonanţei de Urgenţă 114, adică declinuri accentuate ale acţiunilor din sectoarele bancar, telecom şi energie, dar şi după criza pandemică şi conflictul militar din Est, Ioana i-ar spune unui investitor începător să fie diversificat, să investească constant, să nu se teamă să înveţe din greşeli, să nu facă market timing sau overtrading şi să nu vândă în panică pentru ca mai apoi să răscumpere la un preţ mai ridicat.

    „Îmi plac companiile cu potenţial de creştere, în primul rând mă uit la marja netă şi la rata de creştere a profitului. Dividendul îl consider un bonus, în special la companiile de creştere, arată că afacerea este solidă, iar eu primesc un influx de capital pe care îl pot reinvesti”, adaugă ea.

    Ioana Rusu ar vedea listate la Bursa locală companii precum lanţul de cafenele 5 To Go, lanţul de magazine de bijuterii Teilor, care a listat obligaţiuni sau compania de curierat Fan Courier. În privinţa pieţei noastre, ea mai are un singur dor: o lichiditate îmbunătăţită. „S-au listat multe companii, numărul de investitori a crescut, dar lichiditatea creşte doar în momentele în care se vinde în panică.”

    Dicţionarul investitorului:

    1. Stock pickingul este atunci când un investitor sau analist utilizează o formă sistematică de analiză pentru a concluziona dacă o anumită acţiune merită adăugată în portofoliu. Este cunoscut şi sub numele de management activ şi diferă de managementul pasiv, în care investitorii cumpără vehicule de investiţii pasive precum fondurile tranzacţionate la Bursă (ETF).

    2. Market timing este strategia prin care un investitor ia decizii de cumpărare sau de vânzare încercând să prevadă mişcările viitoare ale preţurilor pieţei. Predicţia se poate baza pe o perspectivă a pieţei sau a condiţiilor economice rezultate din analiza tehnică sau fundamentală, aşadar depinde de capacităţile investitorului şi de factorii luaţi în calcul.

    3. Overtrading se referă la cumpărarea sau vânzarea în mod excesiv a unui activ de către un investitor, ceea ce uneori poate fi contrar propriei strategii. Conceptul se referă totodată la tranzacţionarea pe un cont discreţionar şi la niveluri excesive de către un broker a unor valori mobiliare cu scopul câştigării unor comisioane mai mari. Raportat la o firmă, overtradingul intervine atunci când aceasta îşi extinde operaţiunile mai mult decât îi permite capitalul de lucru, apărând pericolul falimentului.

    4. Contractul futures este un angajament care obligă persoanele contractante să cumpere sau să vândă o anumită cantitate de acţiuni, mărfuri, aur sau alte titluri la un preţ stabilit între vânzător şi cumpărător în prezent, dar la un anumit moment în viitor, numit scadenţă. Contractele futures pe indici funcţionează similar, părţile implicate se angajează fie să plătească, fie să primească valoarea unui indice suport la o dată viitoare predeterminată. În general, suportul unor astfel de contracte futures sunt indici precum Nasdaq 100, FTSE 100, Euro Stoxx 50 sau S&P 500. Pe piaţa futures, se iniţiază poziţii short (de vânzare) atunci când se anticipează o scădere a preţurilor sau poziţii long (de cumpărare) atunci când se anticipează o creştere a preţurilor. De aici şi expresia “a intra short/long pe indici”.

  • Profil de investitor. 25 de ani şi un portofoliu la bursă: „Investiţi, greşiţi, învăţaţi, investiţi”

    Investitori mici şi mari, profesionişti şi debutanţi deopotrivă, care activează în domenii dintre cele mai diverse, pun pe tapet strategii de investiţii şi lecţii învăţate în timp pentru a întări zicala „bursa este pentru toţi” şi a mări rândurile investitorilor din piaţa locală. Toate experienţele lor sunt adunate într-o serie de materiale găzduită de Business Magazin. De data asta am stat de vorbă cu Dragoş Sandu, programator în vârstă de 25 de ani.

    „Da, poate sună iresponsabil, dar dacă ţi-ai format deja un obicei de economisire lunară a banilor, următorul pas firesc este acela de a investi pe piaţa de capital. Din punctul meu de vedere, înveţi cu adevărat doar în momentul în care eşti în piaţă şi vezi efectele deciziilor tale în portofoliu. Am citit despre greşelile altor oameni pe care le-am comis şi eu la rândul meu în aproape un an de investit la Bursă. Investiţi, greşiţi, învăţaţi, investiţi”, spune Dragoş-Nicolae Sandu.

    În vârstă de 25 de ani, Dragoş afirmă că nu există un moment potrivit în care să începi să investeşti la Bursă, iar în cazul lui a durat un timp până să realizeze asta. În trecut a investit în titluri de stat, însă când acestea au început să nu i se mai pară atractive din punctul de vedere al randamentului, a decis să facă pasul spre piaţa de acţiuni.

    PROFIL DE INVESTITOR

    NUME: Dragoş-Nicolae Sandu

    VÂRSTĂ: 25 de ani

    PROFESIE: inginer de sistem

    OCUPAŢIE: inginer software

    INVESTEŞTE: part-time

    „Acum trei ani am făcut primele mele investiţii în titluri de stat, neavând însă curajul la acel moment să fac trecerea spre Bursă. Deşi în 2020 nu aveam bani investiţi decât în titluri de stat, criza de sănătate a fost un reminder bun că nimic nu este sigur, chiar dacă uneori aşa pare. În această idee, încerc să am mereu o plasă de salvare şi să nu mă expun prea mult pe un singur domeniu”, spune Dragoş.

    El a început să-şi investească economiile la Bursa de Valori Bucureşti în martie 2021. Prima alimentare de cont a fost de 4.000 de lei, iar de atunci contribuie lunar cu o sumă de bani în funcţie de costurile din luna respectivă. Primele achiziţii au fost reprezentate de o parte din companiile mari din indicele principal BET, cum ar fi OMV Petrom, Nuclearelectrica şi Electrica.

    „Am simţit că ar fi mai uşor pentru un debutant ca mine să înceapă cu nişte companii stabile şi mature. Am început cu BVB pentru că este una dintre cele mai la îndemână alegeri pentru un investitor începător din România. Cunoşti piaţa şi este mai uşor să înţelegi anumite evoluţii. Recent am căpătat şi o mică expunere pe Bursa de la New York, dar momentan nu o sumă care să conteze pentru că nu m-am acomodat cu piaţa”, spune investitorul.

    Portofoliul lui este preponderent format din grupul de retail, agricultură şi alimentaţie Agroland Business System (15%), compania de securitate cibernetică SafeTech Innovations (13%), Agroserv Măriuţa, deţinătoarea brandului Lăptăria cu Caimac (12%), producătorul de energie nucleară Nuclearelectrica (9,5%) şi OMV Petrom, unicul producător de petrol şi gaze din România (8,8%).

    În perioada de 11 luni de când investeşte la Bursa românească, Dragoş a realizat un randament de circa 7%, erodat în ultima perioadă de sentimentul negativ determinat de conflictul militar din Est. Valoarea deţinerilor se ridică astăzi la 6.700 de euro.

    „Dintotdeauna am fost fascinat de cum poţi face ca o sumă de bani pentru care ai muncit o dată să producă la rândul ei profit”, afirmă Dragoş.

    Debutul la Bursă nu i s-a părut un proces greoi, dar spune că dacă ar începe din nou, şi-ar testa cunoştinţele înainte cu ajutorul conturilor demo pe care unii brokeri la pun la dispoziţie celor care vor să simuleze investiţiile. Totodată, afirmă că nişte sfaturi primite din partea brokerului la deschiderea de cont ar fi fost utile.

    „Din punctul meu de vedere nu este rău deloc, având în vedere că sunt la început de drum şi învăţ din mers. Încerc sa fiu un investitor de cursă lungă şi de aceea nu sunt neapărat interesat de variaţiile pe termen scurt, deşi sunt foarte utile în general pentru potenţiale acumulări, ci am mai degrabă o viziune mai de ansamblu, care se concentrează mai mult pe sectoare şi mai puţin pe companii în sine”, adaugă el.

    Dragoş-Nicolae Sandu, investitor: „În spatele fiecărei companii pe care o vedem pe Bursa de Valori Bucureşti este o echipă de oameni de al cărei succes depinde şi succesul nostru ca investitori.”

    Dragoş Sandu a terminat cursurile Facultăţii de Automatică şi Calculatoare din cadrul Universităţii Politehnica din Bucureşti în 2020, iar în prezent este student la master – consultanţă în afaceri. De trei ani lucrează la Pentest-Tools, un start-up românesc de securitate cibernetică din Bucureşti fondat de Adrian Furtună în 2013.

    „Cred că sectorul de tehnologie încă are multe surprize frumoase de oferit pe plan local. Avem norocul să fim foarte buni în zona de IT şi de produs valoare intelectuală şi mă aştept ca în câţiva ani acest lucru să se reflecte mult mai puternic pe Bursa locală”, consideră Dragoş.

    Jobul său full-time este de programator, dar încearcă să fie la curent în fiecare zi cu evenimentele din piaţă, în special cu cele care privesc companiile din propriul portofoliu. Mai spune că are o pasiune pentru poveştile din spatele companiilor, care îl ajută inclusiv în deciziile investiţionale.

    „În spatele oricărei afaceri sunt oameni ale căror calitate şi talent în afaceri determină şi rezultatele respectivei companii şi din acest motiv consider că nu doar cifrele sunt importante, ci la fel de mult şi oamenii. Caut interviuri cu cei din spatele companiei, mă uit pe CV-urile acestora şi analizez relaţia lor cu membrii echipei. Nu trebuie să uităm că în spatele fiecărei companii pe care o vedem pe BVB este o echipă de oameni de al cărui succes depinde şi succesul nostru ca investitori”, spune Dragoş.

    În afara acestui criteriu, investitorul se mai uită la perspectivele de creştere pe termen lung şi începe prin a analiza sectorul din care face parte compania. Dacă acesta este de interes, încearcă să înţeleagă liniile de business ale afacerii.

    „Dacă în continuare consider că există potenţial, fac o analiză financiară de bază a companiei – lichiditate curentă, test acid, grad de îndatorare, levier financiar – din care încerc să-mi dau seama dacă societatea ar reuşi să supravieţuiască cu succes unei perioade mai dure”, completează investitorul.

    În ceea ce priveşte Bursa locală, după aproape un an de prezenţă în piaţă, Dragoş a ajuns la părerea că principalul lucru care lipseşte este apropierea de marea masă a populaţiei.

    „Cunosc personal numeroşi oameni care economisesc lunar, sunt foarte chibzuiţi financiar, însă consideră în continuare că Bursa este doar pentru cei foarte bogaţi sau care au acces la informaţii din interiorul companiilor. Cred că posibilitatea investiţiei la Bursă ar trebui dusă mai aproape de oameni, într-o manieră uşor de înţeles”, conchide Dragoş Sandu.

    Dicţionarul investitorului:

    Œ Quick ratio, cunoscut şi sub numele de acid-test, este un indicator care măsoară capacitatea unei companii de a-şi folosi instantaneu activele ce pot fi convertite în numerar pentru a-şi achita datoriile curente. Cu alte cuvinte, este capacitatea unei companii de a-şi îndeplini obligaţiile pe termen scurt cu cele mai lichide active.

     Levierul (leverage) reprezintă o tehnică de investiţie prin care se utilizează o sumă de bani mică pentru a rezulta o investiţie de o valoare mult mai mare. Asta înseamnă că dacă piaţa evoluează în favoarea tranzacţiei, câştigul ar putea fi mult mai semnificativ decât în cazul investiţiei tradiţionale. Cu toate acestea, efectul de levier este o metodă recomandată investitorii mai sofisticaţi, fiind o sabie cu două tăişuri: poate opera pentru a creşte rata de rentabilitate, dar în acelaşi timp creşte şi gradul de risc al investiţiei. Prin extensie, levierul financiar implică folosirea de capital împrumutat cu costuri certe, independente de profitabilitatea activităţii, în timp ce levierul operaţional implică utilizarea de costuri fixe, dependente de volumul de activitate.

  • Bursele îşi revin spectaculos după ce investitorii au aflat că ar putea exista pace în Ucraina. Petrolul se ieftineşte. La Bucureşti indicele BET al bursei locale are plus 4,8%

    Acţiunile europene cresc puternic pe parcursul şedinţei de tranzacţionare de miercuri, precum 5% la Frankfurt, 4,9% pentru Paris, 3,4% pentru IBEX35, iar la Bucureşti indicele BET are plus 5%, în timp ce petrolul scade cu 2% în contextul unor aşteptări pozitive ale investitorilor pentru o întâlnire diplomatică între Rusia şi Ucraina.

    Peste Ocean, contractele futures arată un plus de 1,5% prin prisma indicelui Dow Jones, potrivit datelor agregat de ZF.

    Înainte de întâlnirea de joi dintre miniştrii de externe ai Rusiei şi Ucrainei, care va avea loc în Turcia, analiştii au analizat o aparentă dezgheţare a poziţiilor. Preşedintele Ucrainei, Volodymyr Zelensky, a declarat că nu mai face presiuni pentru aderarea la NATO, unul dintre motivele declarate de Rusia pentru invazia sa. Iar investitorii au reacţionat pozitiv.

    “Deşi aceasta nu este singura cerere a preşedintelui rus Vladimir Putin, este una majoră şi îi oferă cel puţin o “victorie” pe care o poate revendica pentru a salva aparenţele în cazul în care vrea să se retragă”, spune Marshall Gittler, şeful departamentului de cercetare a investiţiilor de la BDSwiss Holding, citat de MarketWatch.

    Pe de altă parte barilul de petrol Brent scade cu 2% la 120 de dolari la o zi după ce preşedintele americane Biden a anunţat că interzice importurile de ţiţei rusesc în SUA.

    La Bucureşti, toate cele 19 acţiuni din prima ligă bursieră sunt pe plus, cu creşteri de la 1,4% pentru Petrom, 2% pentru Electrica, la 5% pentru Conpet, 6% pentru One United, la 12% pentru TeraPlast şi 13% pentru Medlife. Tranzacţiile se ridică la circa 40 mil. lei, în scădere faţă de zilele precedente.