Tag: Gigant

  • Tranzacţie GIGANT în real estate: Suedezii vor să cumpere două hectare din cel mai RÂVNIT teren din Bucureşti

    Interesul dezvoltatorilor de birouri se mută din nordul Capitalei în zona de centru-vest a oraşului. 

     

    Grupul suedez Skanska, unul dintre marii dezvoltatori imobiliari de pe plan local, care a ridicat complexul de birouri Green Court din zona Floreasca, a achiziţionat o parcelă de 2,1 hectare dintr-un teren aflat „peste stradă“ de staţia de metrou Politehnica. Mutarea celor de la Skanska confirmă astfel apetitul de investiţii imo­­biliare pentru partea de centru-vest a Bu­cu­reş­tiului, care se identifică cu zona Orhideea, Pasa­jul Basa­rab şi împrejurimile staţiilor de me­trou Grozăveşti, Petrache Poenaru şi Politehnica.

  • Tranzacţie GIGANT pe piaţa berii: Cel mai mare producător mondial vrea să intre în România. Ursus şi Timişoreana nu vor mai fi la fel

    Grupul Anheuser-Busch InBev NV, cel mai mare producător de bere de la nivel mondial, a anunţat că are în plan preluarea SAB Miller PLC, al doilea cel mai mare jucător de pe piaţa de profil, scrie The Wall Street Journal. 

    Valoarea tranzacţiei la nivel mondial ar depăşi cu mult 75 mld. dolari, respectiv capitalizarea SAB Miller, potrivit The Wall Street Journal. Cele două companii au mai purtat şi în urmă cu un an discuţii de preluare însă acestea nu s-au finalizat.

  • Descoperire uimitoare în solurile îngheţate din Siberia: ”gigantul” pe care cercetătorii l-au trezit la viaţă

    Oamenii de ştiinţă care făceau explorări de mare adâncime în această zonă a globului, au avut o surpriză care ar putea sta ca uşurinţă la baza scenariului unui film de succes de la Hollywood.

    Descoperire uimitoare în solurile îngheţate din Siberia: ”gigantul” pe care cercetătorii l-au trezit la viaţă

     

  • Viaţa incredibilă a co-fondatorului Facebook. De la arestat pentru consum de droguri la donaţie 600 de milioane de dolari

    Sean Parker a avut parte de succes de la o vârstă fragedă. La 19 ani a co-fondat Napster, serviciul de file-sharing, care a schimbat modul cum oamenii consumă muzică, scrie Business Insider.

    La 24 de ani era preşedintele Facebook, un start-up mic ce avea să devină un gigant, cea mai mare reţea de socializare din lume. Iar acum la 35 de ani, averea lui este estimată la 3 miliarde de dolari. Recent a lansat Brigade, o platformă socială care este menită să încurajeze implicarea civică, şi a donat 600 de milioane de dolari către propria fundaţie.

    De-a lungul drumului a avut parte şi de controverse. El a căpătat o reputaţie de petrecăreţ şi cheltuitor.
    Napster a apărut în 1999 şi curând a devenit una dintre afacerile cu cea mai rapidă creştere din toate timpurile. După mai multe procese pornite de către asociaţiile de muzică împotriva Napster, Parker a închis serviciul şi a fondat reţeaua sociala Plaxo. A fost demis doi ani mai târziu.

    În 2004 s-a alăturat Facebook, în perioada când încă era un start-up. Acesta a avut un cuvânt important de spus în strategia reţelei sociale. Anul următor a fost acuzat de posesie de cocaină. Chiar dacă nu a fost demonstrat, acest lucru a contribuit la plecarea sa de la conducerea Facebook, dar el a continuat să aibă un rol în creşterea companiei.Parker a fost interpretat de către Justin Timberlake în filmul “The Social Network” din 2010. El nu a fost mulţumit de felul cum a fost portretizat şi a declarat că filmul a fost “o lucrare de ficţiune”.

    În 2006 a devenit managing partner la “Peter Thiels Founders Fund” şi a ajutat Spotify să ajungă în Statele Unite.
    El nu a ezitat să-şi cheltuie averea. În 2011 el a plătit 20 de milioane de dolari pentru o casă denumită “Casa lui Bachus”. Înainte de achiziţie, Parker plătea chirie de 45.000 de dolari pe lună pentru casă.

    Sean Parker s-a căsătorit cu Alexandra Lenas în vara anului 2013. Ceremonia de trei zile ce a avut loc în pădurea din Big Sur, California a costat cuplul 4,5 milioane de dolari. Toţi cei 364 de invitaţi au fost îmbrăcaţi, pentru ceremonie, în costume ce aduceau a “Lord of The Rings”, făcute de designer-ul Ngila Dickson. Cuplul a mai făcut o achiziţie pentru colecţia de proprietăti. Au cumpărat casa lui Ellen DeGeneres din Los Angeles pentru 55 de milioane de dolari.

    Parker este şi filantrop, donând 600 de milioane pentru a lansa fundaţia “Parker Foundation”. De asemenea, el a donat 24 de milioane pentru un centru de cercetare a alergiilor şi 4,5 milioane pentru un program de cercetare pentru eliminarea malariei.
    “E una dintre persoanele cele mai generoase pe care le cunosc, dar şi una dintre cele mai excentrice”, a spus un coleg pentru Vanity Fair in 2010.

  • Un gigant economic anunţă concedieri masive. Câţi angajaţi vor pleca din companie

    Un gigant economic a anunţat că va face concedieri masive în următoarea perioadă.

    Cu toate că un număr mare de angajaţi vor pleca în curând din companie, aceasta nu ar fi singura etapă de restructurări, urmând o nouă rundă de concedieri.

    VEZI AICI CE GIGANT ECONOMIC VA FACE CONCEDIERI MASIVE

  • Tigăi pe pereţi şi rulote în interior. Cum arată cele mai nonconformiste opt sedii Google – FOTO

    Modul ieşit din comun în care Google îşi întâmpină angajaţii nu mai este de mult timp o noutate, sediile gigantului IT fiind cunoscute pentru designul lor creativ, în care confortul primează. Unele dintre acestea, însă, par să se întreacă pe sine, putând fi confundate uşor cu imense locuri de joacă.

    Astfel, în timp ce în unele sedii Google oamenii se deplasează pe scutere, în altele aceştia “campează” la şedinţe direct în rulote.

    GALERIE FOTO – CUM ARATĂ CELE MAI NONCONFORMISTE OPT SEDII GOOGLE

  • A trecut prin trei crize şi mai mulţi ani de boom, iar acum “vinde” branduri

    Ionuţ Ilie şi-a petrecut mai bine de o treime din viaţă în cadrul gigantului anglo-olandez Unilever. Deşi este corporatist de aproape 20 de ani, încă îşi ţine trează capacitatea de a improviza, inclusiv în business.

    Mi-ar fi plăcut să am o poveste spectaculoasă despre începuturile mele şi despre cum am ajuns să fac meseria pe care o practic astăzi, însă cred că o să vă dezamăgesc“, răspunde dezinvolt Ionuţ Ilie, directorul de vânzări al Unilever. Ionuţ Ilie iese din tiparul corporatistului clasic, vorbeşte liber şi fără multe foi cu cifre în faţă sau cu răspunsuri prestabilite. De fapt, vorbeşte despre jobul său şi despre businessul local al Unilever la fel de dezinvolt ca atunci când povesteşte pasionat despre călătoria sa prin Asia de Sud-Est, mai exact în Thailanda, Cambodgia şi Singapore.

    „Nu cred despre mine că am fost vreun rebel în tinereţe, însă cu siguranţă am fost unul dintre cei care au făcut exact pe dos decât şi-ar fi dorit familia, care visa ca eu să devin doctor sau poate inginer. Sau orice presupunea să ai o diplomă, pentru că era foarte important la acea vreme.“ Recunoaşte că nu a avut niciodată un răspuns la întrebarea „ce vrei să te faci când vei fi mare”, însă avea o idee despre lucrurile pe care voia să le aibă atunci când va fi mare: „Răspunsul era invariabil: o să am o casă pe pământ şi o piscină în formă de rinichi“. După cum spune astăzi, îşi preluase imaginea unui clişeu de bunăstare din serialele vremii, respectiv „Om bogat, om sărac“ sau „Dallas“.

    Ionuţ Ilie este directorul de vânzări al Unilever South Central Europe. De la Bucureşti, Unilever South Central Europe controlează operaţiunile din mai multe ţări din regiune: România, Bulgaria, Serbia, Muntenegru, Albania, Macedonia, Moldova şi Kosovo. Piaţa locală este dintre acestea cea mai importantă, contribuind, potrivit ultimelor informaţii disponibile, cu peste 50% din venituri.

    Nu s-a gândit niciodată că va deveni om de afaceri sau executiv deoarece era „în plină perioadă comunistă fără iz de perestroika“. Astfel, „după mai multe rătăciri şi încercări“, a urmat sfatul familiei şi a decis să devină economist: „Nu îmi era clar ce fac economiştii, dar am urmat într-un final îndemnurile tatălui meu, care îmi spunea mereu că el se străduieşte să îmi ofere halat alb în loc de salopetă“. Când a terminat „şcoala de economişti“, unde a înţeles în sfârşit ce face un economist, a decis ce nu vrea să facă şi anume contabilitate, statistică sau să lucreze în sistemul bancar. Toate erau profesii riguroase, marcate de un grad mare de rutină. „Îmi doream ceva care să-mi permită să mă mişc liber, să aibă o anumită dinamică şi să presupună contact cu oameni.“ Era dispus să muncească mult şi voia să câştige pe măsură. Ionuţ Ilie îşi aminteşte că la momentul acela multinaţionalele abia începuseră să îşi facă apariţia pe piaţă, la început prin intermediul unor firme partenere, iar apoi cu birouri de reprezentare. Ulterior, au urmat achiziţiile.

    „Am început ca agent de vânzări într-o companie cipriotă, Cosmos, care distribuia diverse produse, printre care şi un brand Unilever, şi anume Bona Prima“, povesteşte Ionuţ Ilie, precizând că Bona Prima era primul brand lansat de anglo-olandezi local după achiziţia Dero Ploieşti (acum 20 de ani). Era jobul creionat după viziunea sa de atunci şi afirmă că „eram un agent bun“. Acela a fost primul său contact cu Unilever. A urmat apoi un anunţ în România Liberă despre o poziţie de merchandiser pentru Unilever, a aplicat şi a fost recrutat.

    „Aşa a început călătoria“, afirmă Ionuţ Ilie, de altfel pasionat de călătorii, mai ales în locuri îndepărtate, în ţări cu o cultură deosebită. Următoarea expediţie de pe lista sa este din nou în Asia, în Malaiezia, Vietnam şi China, şi ar vrea să meargă împreună cu fiul său, peste 1-2 ani, când acesta va ajunge la vârsta să aprecieze o astfel de excursie. „Pe mine Asia m-a fascinat pentru că oamenii se bucură de ceea ce au deşi este foarte puţin.“

  • Anunţul neaşteptat care va schimba faţa Google. Ce vrea să introducă gigantul IT

    În cadrul conferinţei anuale desfăşurate în sudul statului California, oficiali ai Google au anunţat că anunţurile afişate pe paginile motorului de căutare vor avea şi un buton “Buy”, cu care utilizatorii vor putea achiziţiona produsele promovate.

    “Vom avea în curând un buton pentru cumpărare”, a spus Omid Kordestani, chief business officer al Google. “Este un lucru inevitabil.”

    Schimbarea reflectă ambiţiile Google de a transforma motorul de căutare într-un magazin online, de unde utilizatorii să poată achiziţiona produsele fără a mai trece prin alte site-uri partenere. Este de asemenea o mişcare strategică menită să ameninţe supremaţia Amazon în domeniul e-commerce.

    Cei de la Wall Street Journal au scris că butonul va fi, cel puţin în primă fază, disponibil doar pentru platformele mobile. Butonul va fi disponibil doar pentru reclamele plătite, nu şi pentru rezultatele organice ale căutărilor.

  • Când giganţii se copiază unii pe alţii: războiul maşinilor 
fără şofer

    Google Ventures, divizia responsabilă de investiţii a companiei fondate de Sergey Brin şi Larry Page, a investit 258 de milioane de dolari în Uber în august 2013. Era cea mai mare investiţie de până atunci, iar analiştii au văzut mişcarea ca un prim pas către preluarea companiei de către Google. De ce a fost însă una dintre cele mai valoroase companii din lume atât de interesată de o aplicaţie?

    Pentru că Uber este o aplicaţie ce permite utilizatorilor să folosească maşini private în regim de taxi. Mai exact, odată ce contul a fost creat, utilizatorul poate cere o maşină în oricare din oraşele în care Uber operează. Şoferii, în mare parte oameni obişnuiţi care caută surse alternative de venit, nu sunt angajaţi, dar plătesc un comision către companie pentru a putea fi listaţi. Plata se face prin telefon, astfel că serviciile pot fi apelate şi atunci când utilizatorul nu dispune de bani cash, iar acesta este unul dintre motivele pentru care Uber este o aplicaţie atât de populară.

    De la lansarea în San Francisco în 2009, Uber s-a extins în peste 130 de oraşe din 37 de ţări. Cea mai recentă rundă de finanţare a adus 1,4 miliarde dolari în conturile Uber; astfel, evaluat la 20 de miliarde de dolari, Uber este acum cel mai valoros start-up finanţat de investitori. ”Prin creştere şi expansiune, compania a evoluat de la un start-up banal din Silicon Valley la un mod de viaţă pentru milioane de oameni din toată lumea„, anunţau cei de la Uber în 2014.

    Informaţia potrivit căreia Google va oferi un serviciu similar de transport, folosind maşinile autonome, a fost dezvăluită de către cei de la Bloomberg. Google nu a dorit, până în prezent, să confirme anunţul, dar reprezentanţii nu au ascuns niciodată intenţia de a revoluţiona ideea de transport prin dezvoltarea şi producţia maşinilor autonome. Larry Page a anunţat recent că proiectul mai are nevoie de cel mult cinci ani până să poată deveni un produs de serie.

    Un anunţ important a fost făcut în ianuarie de Chris Urmson, managerul în cadrul diviziei de cercetare Google, în cadrul salonului auto de la Detroit. ”Ne gândim la modul în care aceste maşini ar putea îmbunătăţi viaţa oamenilor, iar variantele sunt multe„, a spus Urmson. ”Tehnologia îi permite unei persoane să cheme maşina şi apoi să îi spună unde trebuie să ajungă.„

    Discursul lui Urmson a atras atenţia celor de la Uber, pentru că Google este o companie cu resursele necesare pentru a dezvolta orice proiect. Mai mult, aplicaţia Uber se bazează în mare măsură pe Google Maps, iar pierderea accesului şi implicit folosirea altor variante inferioare calitativ, precum Map Quest sau Apple Maps, ar duce la şi mai multe probleme.

    Uber încearcă să găsească un răspuns pe măsură, aşa că la scurt timp după, Travis Kalanick a anunţat parteneriatul cu universitatea Carnegie Mellon în vederea dezvoltării unui centru de studii în Pittsburgh. Scopul acestuia este dezvoltarea maşinilor autonome, care să nu mai necesite şoferi. Între cele două companii se dă astfel o luptă în tăcere, însă o luptă care are ca miză miliarde de dolari.

    Un alt aspect care rămâne de stabilit, în opinia analiştilor de la TechCrunch, este posibilitatea legală de a folosi maşinile autonome, pentru că în acest moment doar câteva regiuni din Statele Unite permit accesul maşinilor fără şoferi pe străzi.

    În orice caz, pentru oamenii de rând, competiţia dintre companii nu poate fi decât benefică. Cine va reuşi primul să dezvolte un sistem autonom ce permite transportul persoanelor este mai puţin important; rezultatul va fi însă spectaculos.

  • Google retrage de pe piaţă unul dintre cele mai cunoscute produse

    Considerat un produs inovator, Glass a fost deseori criticat pentru preţul mare (1500 de dolari) şi pentru faptul că persoanele care îl poartă “arată caraghios”, notează Business Insider. Magazinul din Londra a fost deja închis, urmând ca vânzarea online să fie suspendată în cel mai scurt timp.

    Fostul CEO al Nest, Tony Fadell, a fost numit coordonator al proiectului Google Glass pentru a găsi o metodă de rebranduire a produsului. Mişcarea gigantului IT de a retrage produsul de pe piaţă este văzută ca un sfârşit pentru produsul pe care Google l-a promovat în mod agresiv.

    Proiectul Glass va fi deasemenea scos din divizia de cercetare a companiei, Google X, şi trecut în cadrul diviziei de dezvoltare a produselor. Acest lucru indică faptul că Google va încerca să creeze o variantă mai ieftină, accesibilă publicului larg.

    Deşi cunoscută în primul rând pentru motorul de căutare cu acelaşi nume, Google obţine majoritatea veniturilor din Google Adwords, sistemul de anunţuri publicitare care a remodelat advertisingul clasic şi a introdus lumii întregi advertisingul digital. Pe măsură însă ce alte companii „fură“ din cota de piaţă a Google, gigantul IT încearcă să se reinventeze atât pe sine, cât şi întreaga societate.

    Printre proiectele Google se numără Calico (o companie care cercetează posibilitatea de a extinde durata de viaţă), maşinile autonome (care au parcurs, fără şofer, peste 500.000 de kilometri şi nu au înregistrat niciun incident), Google Fiber (un proiect de instalare a infrastructurii pentru conexiuni mult mai rapide la internet), Glass (device-ul care transformă tehnologia într-un produs fashion) sau Google Now (aplicaţia care funcţionează ca un calendar personal al utilizatorului).