Tag: evolutie

  • Predicţii făcute de Bill Gates în 1999, care astăzi au devenit realitate

    1. site-uri de comparare preţurilor. Gates a spus că vor exista site-uri unde utilizatorii vor putea vedea cu uşurinţă unde este cel mai ieftin produs.

    2. Smartphone-urile. “Oamenii vor căra după ei dispozitive mici care le vor permite să fie în contact constant şi vor putea accesa internetul de oriunde vor”

    3. Plăţi online. “Oamenii îşi vor putea plăti facturile online, să-şi facă finanţele online şi să vorbească cu medicii pe internet”. Toate aceste lucruri se întâmplă astăzi.

    4. Asistenţi personali şi Internet of Things

    Bill Gates a spus că vom avea asistenţi care ne vor verifica mailurile, notificările, ne vor prezenta informaţia de care avem nevoie. Cam asta fac acum asistenti precum Google Now sau Siri.

    5. Reţelele de socializare
    “Vor apărea site-uri unde prietenii, familia vor putea comunica şi îşi vor putea face planuri”. Astăzi Facebook are 2 miliarde de utilizatori în întreaga lume.

    6. Publicitate inteligentă

    “Aparatele vor oferi publicitate inteligentă. Vor şti obiceiurile de cumpărare şi vor afişa reclamă exact pe preferinţele celui ce va trebui să cumpere”.

    E ceea ce face Google, Amazon şi oricare alt vânzător online.

    7. Site-uri construite în funcţie de un anumit interes.
    “Comunităţile online nu vor fi influenţate de locaţie, ci de interesele fiecăruia”. Un exemplu edificator este Reddit – un site divizat în diferite subgrupuri în funcţie de interese (filme, jocuri, stiri etc).
     

  • O nouă româncă face senzaţie în lume. La doar 21 de ani, Cristina Laslo calcă pe urmele celei mai bune jucătoare mondiale din handbal

    De la dansuri populare, a fugit la handbal

    Handbalista de la Cluj a avut o ascensiune fulminantă până la vârsta de 21 de ani, semn că a fost înzestrată şi cu foarte mult talent. După numai 3-4 ani de handbal, ea a fost promovată în lotul mare al Universităţii Cluj. Pănă să ajungă la handbal, Cristina a făcut dansuri populare. Chiar vreo 6 ani, iar trecerea de la o activitate la alta s-a făcut fără ştirea părinţilor.

    ”Prin clasa a 5-a, eram la o oră de sport, când un profesor a asistat la tot <<cursul>>, iar la final l-a selectat pe fratele meu (n.r. Alexandru Laslo, fratele geamăn, component al formaţiei Potaissa Turda) să meargă la handbal. M-am dus cu el, am vrut să văd unde merge, iar timp de o lună chiar m-am antrenat cu băieţii. Tot timpul eram foarte energici, în curtea şcolii jucam de toate, fotbal, baschet, handbal. La început a existat însă şi o mare problemă, noi făceam dansuri populare, chiar de vreo 6-7 ani. Aveam două antrenamente pe săptămână la dansuri, dar când am început la handbal am renunţat în partea cealaltă”, este povestea de început în handbal a Cristinei. 

    Citeşte continuarea pe www.mediafax.ro

  • De la piese auto la piese cu parfum: evoluţia unei afaceri de familie de la zero la 4,5 milioane de euro

    Exmobi a luat naştere în urmă cu un sfert de secol, ca afacere de familie, iar astăzi continuă în aceeaşi formulă; la început, activitatea se axa pe intermedieri cu mărfuri diverse, printre care piesele şi accesoriile auto, dar în timp, datorită cererii tot mai mari de piese şi accesorii pentru autoturismele Dacia, firma şi-a trasat clar nişa pe care să se dezvolte. Afacerea a început să crească rapid în 2004, odată cu intrarea pe piaţa din România a formatelor moderne de magazin (cash & carry, hipermarket, supermarket etc.), iar de atunci ”am schimbat puţin optica şi am început să ne pliem pe gândirea de afaceri a multinaţionalelor, lucru care ne-a îmbunătăţit afacerea şi ne-a ajutat să trecem foarte uşor peste criza din 2008-2009“, povesteşte Cristian Gherghe. 

    Grupul Exmobi are în prezent trei divizii – accesorii auto, produse de curăţenie şi odorizante auto şi de casă -, iar tânărul manager spune că fiecare dintre ele este profitabilă, ”atât timp cât eşti permanent implicat în afacere şi nu te laşi dus de val“. 
    în urmă cu trei ani, grupul Exmobi a pus bazele celei mai noi divizii, prin deschiderea unei fabrici de odorizante Aeroma, în parteneriat cu firma-mamă, care este unic distribuitor. ”Practic, am luat această idee de la zero. Investiţia iniţială pentru această divizie a fost de circa 30.000 de euro, dar am ajuns la aproximativ 60.000 de euro în următorii doi ani, pentru că, neavând experienţă, nu am calibrat foarte bine capacităţile de producţie“, povesteşte Cristian Gherghe. însă afacerea a început să crească treptat, iar în 2017 Aeroma a început exportul de odorizante auto în ţări din Uniunea Europeană, primele fiind Austria, Elveţia şi Germania.

    Compania produce mărci proprii pentru diverse societăţi multinaţionale, care le exportă către filialele din alte ţări. ”începând cu 2017 ne-am propus să participăm la diverse târguri din întreagă lume: Dubai – pentru ţările arabe şi Africa, China – pentru ţările din Asia, Moscova – pentru ţările din fostul bloc sovietic, Las Vegas – care atrage tot ce e mai bun din comerţul din Americi şi, bineînţeles, târguri din Europa“, declară managerul de la Exmobi.

    Aeroma se poziţionează pe un nivel mediu de preţ, iar tânărul spune că ”inovaţia şi înţelegerea fiecărei pieţe în parte aduc un plus în diferenţierea faţă de concurenţă“. De mare ajutor în acest sens a fost procesul de redesign al ambalajelor produselor, confirmarea rezultatului fiind premiul Best Redesign 2017, primit din partea American Design Award. Un detaliu important ţine de faptul că procesul de rebranding a fost făcut printr-o cofinanţare de la BERD, o modalitate despre care mulţi antreprenori locali nu ştiu sau nu sunt foarte bine informaţi, crede reprezentantul Exmobi. ”Pe de altă parte, sunt ferm convins că mulţi doresc să-şi crească afacerea şi, de la un punct încolo, fără un branding coerent nu poţi să creşti. Iar în România această investiţie încă se confundă cu o cheltuială ce nu este necesară. La momentul actual pot spune cu mâna pe inima că brandingul profesionist merită toţi banii!“, susţine Gherghe. Ultimele investiţii în compania Aeroma s-au îndreptat către unitatea de producţie, mai exact pentru achiziţia de utilaje, investiţii în marketing şi dezvoltarea de noi produse.

    La nivelul întregului grup, cifra de afaceri înregistrată pe ultimul an fiscal este de aproximativ 4,5 milioane de euro, cu o marjă de profit de aproximativ 10%, rulajele Aeroma reprezentând 30% din totalul încasărilor. Pentru 2017, Cristian Gherghe se aşteaptă la o cifră de afaceri de 5 milioane de euro, iar următorii paşi pentru dezvoltarea afacerii sunt legaţi, crede el, de abordarea mai agresivă a unităţilor de vânzare în reţelele moderne de comerţ mass market, dar şi o mai mare atenţie pentru activitatea de export. ”De fapt, exportul ar trebui să fie principala ţintă pentru fiecare producător pentru a echilibra balanţa de plăţi şi a nu fi afectat de fluctuaţia monedei de schimb în care face import de materie primă“, spune tânărul executiv.

    Tot el adaugă că 90% din cifra realizată de Exmobi pe piaţa din România este generată de reţelele moderne de comerţ şi estimează că vânzările de odorizante auto şi de casă din acest canal se plasează la aproximativ 25 de milioane de euro; aceste vânzări se împart între mărcile proprii ale magazinelor şi brandurile producătorilor şi importatorilor, declară Gherghe. Din punctul său de vedere, impedimentele dezvoltării pe această piaţă sunt mai mari decât oportunităţile, ”plecând de la legile ambigue, modificările constante ale legislaţiei, taxele foarte mari impuse de stat, lipsa forţei de muncă, lipsa de ajutor pentru IMM, fiscalitatea excesivă şi lista ar putea continua“. Pe de altă parte, responsabilii pentru dezvoltarea acesteia ”suntem tot noi, IMM-urile, şi o putem face doar prin inovaţie şi seriozitate“, adaugă tânărul antreprenor. 

    Făcând o retrospectivă a afacerii pe care o conduce, Cristian Gherghe spune că au existat de-a lungul timpului multe momente grele, dar acestea au fost traversate înainte ca el să se implice în afacere. ”Am 32 de ani, lucrez în Exmobi de la 18 ani şi conduc societatea de aproximativ şapte ani. De când sunt la conducerea firmei au fost multe situaţii grele, pe care le-am depăşit cu ajutorul colegilor şi privind mereu spre viitor“, spune el. Printre cele care l-au marcat sunt, de exemplu, situaţiile în care cursul de schimb a crescut brusc şi a pierdut tot profitul acumulat în acel an, deoarece a decis să onoreze toate contractele confirmate, sau situaţii în care s-a schimbat legislaţia peste noapte şi a rămas în stoc cu produse greu vandabile.
    Despre perspectivele afacerii, Gherghe consideră că ”atât timp cât vor exista maşini şi case, produsele noastre se vor vinde“. Pe termen mediu şi lung, îşi pune mari speranţe în ce priveşte evoluţia mărcii Aeroma, prin expansiune între şi în afara graniţelor ţării.

    Din experienţa sa, cel mai important sfat pe care l-ar oferi unui antreprenor la început de drum ar fi ”să nu se gândească la profit şi la timp liber până îşi duce afacerea la nivelul dorit“, deoarece trebuie să rămână concentrat non-stop la obiectivele pe care le are şi să urmărească permanent dinamica pieţei. ”în rest, succesul se obţine prin multă, multă muncă“, conchide directorul Exmobi.

  • O nouă româncă face senzaţie în lume. La doar 21 de ani, Cristina Laslo calcă pe urmele celei mai bune jucătoare mondiale din handbal

    De la dansuri populare, a fugit la handbal

    Handbalista de la Cluj a avut o ascensiune fulminantă până la vârsta de 21 de ani, semn că a fost înzestrată şi cu foarte mult talent. După numai 3-4 ani de handbal, ea a fost promovată în lotul mare al Universităţii Cluj. Pănă să ajungă la handbal, Cristina a făcut dansuri populare. Chiar vreo 6 ani, iar trecerea de la o activitate la alta s-a făcut fără ştirea părinţilor.

    ”Prin clasa a 5-a, eram la o oră de sport, când un profesor a asistat la tot <<cursul>>, iar la final l-a selectat pe fratele meu (n.r. Alexandru Laslo, fratele geamăn, component al formaţiei Potaissa Turda) să meargă la handbal. M-am dus cu el, am vrut să văd unde merge, iar timp de o lună chiar m-am antrenat cu băieţii. Tot timpul eram foarte energici, în curtea şcolii jucam de toate, fotbal, baschet, handbal. La început a existat însă şi o mare problemă, noi făceam dansuri populare, chiar de vreo 6-7 ani. Aveam două antrenamente pe săptămână la dansuri, dar când am început la handbal am renunţat în partea cealaltă”, este povestea de început în handbal a Cristinei. 

    Citeşte continuarea pe www.mediafax.ro

  • O nouă româncă face senzaţie în lume. La doar 21 de ani, Cristina Laslo calcă pe urmele celei mai bune jucătoare mondiale din handbal

    De la dansuri populare, a fugit la handbal

    Handbalista de la Cluj a avut o ascensiune fulminantă până la vârsta de 21 de ani, semn că a fost înzestrată şi cu foarte mult talent. După numai 3-4 ani de handbal, ea a fost promovată în lotul mare al Universităţii Cluj. Pănă să ajungă la handbal, Cristina a făcut dansuri populare. Chiar vreo 6 ani, iar trecerea de la o activitate la alta s-a făcut fără ştirea părinţilor.

    ”Prin clasa a 5-a, eram la o oră de sport, când un profesor a asistat la tot <<cursul>>, iar la final l-a selectat pe fratele meu (n.r. Alexandru Laslo, fratele geamăn, component al formaţiei Potaissa Turda) să meargă la handbal. M-am dus cu el, am vrut să văd unde merge, iar timp de o lună chiar m-am antrenat cu băieţii. Tot timpul eram foarte energici, în curtea şcolii jucam de toate, fotbal, baschet, handbal. La început a existat însă şi o mare problemă, noi făceam dansuri populare, chiar de vreo 6-7 ani. Aveam două antrenamente pe săptămână la dansuri, dar când am început la handbal am renunţat în partea cealaltă”, este povestea de început în handbal a Cristinei. 

    Citeşte continuarea pe www.mediafax.ro

  • Cum evoluează cursul după desemnarea lui Mihai Tudose premier

    Cursul pentru dolar a scăzut de asemenea faţă de nivelul de deschidere, la o valoare de 4,0782 lei, în scădere cu 0,26% faţă de deschiderea sesiunii. Ieri cursul anunţat de BNR pentru un dolar era de 4.0906 lei. 
     
    Cursul euro/dolar era de 1.1190, în creştere cu 0,08%, în condiţiile în care dolarul a scăzut mai abrupt decât euro. 
  • Clasa a XII-a de tineri manageri

    Clasa a XII-a de manageri de sub 40 de ani a participat la Gala Tineri Manageri de Top, găzduită la un local din Bucureşti de redacţia revistei alături de partenerii Mercedes-Benz, Alpha Bank, Academia Flavian Dobre, Aqua Carpatica şi Domeniile Sâmbureşti şi Room 363. A 12-a ediţie a Galei 100 tineri manageri de top a fost o noapte a inspiraţiei şi a poveştilor de succes, a ideii de performanţă indiferent de domeniul în care aceasta se obţine, fapt evidenţiat şi de prezenţa campioanei olimpice la scrimă Loredana Dinu.

    Gazdele ediţiei din acest an au fost Ioana Matei şi Bogdan Angheluţă, redactori la Business Magazin; primul care a urcat pe scenă a fost Cristian Hostiuc, directorul editorial al Business Magazin, care a vorbit despre importanţa noii generaţii în peisajul actual de business. ”12 ani înseamnă foarte mult, în condiţiile în care vârsta medie de existenţă a unei companii în România este de şapte ani“, a subliniat el. ”Este mult mai greu să fii acum manager în România decât era în urmă cu 10 sau 12 ani. Şi am remarcat că oamenii nu prea mai vor să fie manageri, odată ce preiau această responsabilitate – ce înseamnă să ai grijă de bugete, de oameni, de proiect – oamenii nu mai vor să facă acest lucru. Ei preferă să stea în faţa unui calculator, să ştie foarte clar ce au de făcut, să îşi asume altcineva responsabilitatea dacă lucrurile nu ies aşa cum ar trebui. Din acest punct de vedere, cred că România are un minus în privinţa noilor generaţii de manageri. În primele ediţii erau mai mulţi antreprenori tineri„, a subliniat Cristian Hostiuc, şi este interesant de văzut cum vor arăta următorii zece ani în ceea ce priveşte generaţiile de antreprenori. ”În mod cert, noile generaţii vor fi mai bine instruite, dar mult mai puţin pregătite pentru piaţă şi pentru a mişca munţii.“ Asta nu înseamnă că România va scădea, a explicat el, ci vom vedea o mai mare stabilitate, fără mari fluctuaţii.

    Ioana Mihai-Andrei, redactor-şef al Business Magazin, şi-a început discursul cu o scurtă povestire: ”Una dintre poveştile pe care le puteţi găsi în revistă se referă la unul dintre fondatorii Yahoo, care spunea că atunci când a pus bazele companiei alături de câţiva prieteni s-au distrat de minune. Şi atunci am spus: «OK, dacă o companie a ajuns la o capitalizare de piaţă de 48 de miliarde de dolari, nu e chiar foarte rău să te mai şi distrezi pe parcurs». Noi, din când în când, mărturisesc,  ne mai şi distrăm la Business Magazin; de obicei după ce predăm revista sau vreunul din cataloagele pe care le scoatem de ani buni“. Prin urmare, a transmis ea, anul viitor vom ajunge la cea de a 13-a ediţie, care se va dovedi un număr câştigător pentru cel puţin 100 de manageri.

    ”Cam greu să vorbesc după ce am văzut aceste imagini“, şi-a început discursul Loredana Dinu, vizibil emoţionată de filmul ce a rulat pentru invitaţi, prezentând momentul în care România a câştigat medalia de aur la scrimă la Jocurile Olimpice de la Rio. ”Interacţiunea mea cu lumea businessului nu a fost de lungă durată“, a continuat ea, explicând că ceea ce o recomandă este experienţa acumulată pe plan sportiv, de peste 20 de ani petrecuţi în sala de antrenament, pe planşa de scrimă. Nu a fost greu să îşi dea seama că sportul de performanţă şi domeniul de business au extrem de multe puncte în comun. ”Am auzit de foarte multe ori spunându-se că ori eşti făcut pentru business, ori nu; poate şi de aceea am avut încă de tânără dorinţa de a-mi dezvolta propria afacere. Aşa cum în business există multe momente în care poţi fi jos, fără variante de ieşire, şi în sport poţi întâlni multe momente de acest gen.“

    Nici măcar după discursul inspiraţional al Loredanei Dinu, întrebaţi dacă ar da un post de CEO pe o medalie olimpică, cei din sală nu au părut foarte interesaţi de o carieră în sport.

    Primul premiu al serii a fost oferit CFO-ului Orange România, Adela Guedon, care a vrut să îi felicite pe toţi cei nominalizaţi în ediţia de acest an a catalogului. ”Vreau să vă împărtăşesc faptul că acest premiu e foarte important pentru mine, deoarece atestă faptul că deciziile pe care le-am luat de-a lungul carierei mele au fost cele corecte“, a transmis ea. ”Părerea mea este că sunt foarte puţine lucruri definitive în viaţă“, a răspuns Adela Guedon la întrebarea dacă şi-a pus vreodată problema de a pleca definitiv să lucreze în străinătate. ”Nu mi-am pus problema de nimic definitiv deocamdată.“

    Un alt premiant a fost managerul general al Anchor Group, Affan Yildirim. ”Atunci când am început să lucrez la Anchor Group aveam doar 31 de ani“, a povestit el celor din sală. ”A fost destul de greu, pentru că eram director financiar şi trebuia să gestionez multe lucruri.“ El a mai spus că a încercat mai întâi să-şi asculte colegii, iar abia apoi să caute alături de ei soluţiile potrivite. Ca sfat pentru cei mai tineri, el a spus că e important să asculţi şi să înţelegi opiniile celorlalţi: ”Dacă poţi obţine această sinergie, atunci succesul va veni“.

  • Cisco a lansat în România noi soluţii de reţele digitale care învaţă, se adaptează şi evoluează

    Potrivit companiei, noua reţea va fi capabilă să se adapteze în timp real, astfel încât să detecteze atacurile şi iregularităţile din reţea. 

    Soluţia propusă de companie învaţă, se adaptează, automatizează şi protejează în mod constant, pentru a optimiza operaţiunile din cadrul reţelei şi a oferi protecţie împotriva ameninţărilor de securitate din ce în ce mai sofisticate din prezent.

    În urma analizei iniţiale a testelor de teren efectuate de clienţi şi a testelor interne s-a evidenţiat o reducere a timpului de furnizare a serviciilor în reţea de 67%, o îmbunătăţire a soluţionărilor de probleme cu 80%, reducerea cu 48% a impactului de pe urma unei breşe de securitate şi economii de exploatare de 61%.

    Potrivit estimărilor Cisco, la nivel global 80% din organizaţii sunt victime ale activităţii maliţioase pe internet, iar 41% din atacuri se ascund în traficul criptat.

    „Reţeaua îşi consolidează poziţia esenţială pentru succesul afacerilor, în conditiile în care cerintele legate de performanţele şi capabilităţile acesteia au crescut la un nivel fără precedent. Furnizând o reţea capabilă să analizeze contextul de functionare şi să se adapteze, ajutam oameni şi companii din întreaga lume să raspundă provocărilor din mediul de business din ce în ce mai dinamic”, a declarat Dorin Pena, manager general Cisco România.

    Cu această nouă abordare, Cisco schimbă modelul fundamental în crearea de reţele, regândind soluţiile hardware şi software. Această trecere de la o abordare centrată pe hardware la una centrată pe software „va permite clienţilor să experimenteze un salt spectaculos în direcţia agilităţii, productivităţii şi performanţei”.

    Noile produse, atât software, cât şi hardware, vor fi lansate gradual începând din luna iunie până în noiembrie 2017

  • GFK: În România, retailul creşte peste media europeană

    Puterea de cumpărare în 2016: Cea mai mare creştere, în Europa Centrală şi de Est

    Reducerea şomajului şi o uşoară creştere a veniturilor au avut un impact favorabil în multe domenii. În 2016, consumatorii din UE au avut un venit mediu de 16,153 € de persoană pentru consum, chirie, economii şi contribuţii pentru pensii, o putere de cumpărare nominală mai mare cu +0,7% faţă de ​​anul anterior. Este important de remarcat faptul că diferenţele de curs valutar au o influenţă negativă, în special prin devalorizarea lirei sterline britanice. Ţările din Europa Centrală şi de Est au avut cele mai mari rate de creştere.

    Chiar dacă în creştere, puterea de cumpărare în România este printre cele mai mici din Europa. Situaţia este asemănătoare celei din Ucraina, Bulgaria, Serbia, Bosnia – Herţegovina, Macedonia, Albania şi, partial, Turcia. Regiunile ţării unde puterea de cumpărare înregistrează un mic salt faţă de restul ţării sunt: Bucureşti şi judeţele Cluj, Timiş, Arad, Alba, Sibiu, Braşov, Prahova, Argeş.

    Prognoza cifrei de afaceri aferente retailului din spaţiile comerciale pentru 2017: Creştere economică robustă pentru ţările UE

    GfK estimează o creştere de 1,5% a afacerilor din retail. Dacă excludem Marea Britanie, cifra ajunge la peste 2%. Ţările campioane de anul trecut sunt în prim-plan şi în 2017. În special România (aproape 10%) şi Ungaria (în jur de 6%) au rate de creştere dinamice. GfK estimează o creştere între 4 si 5,5% pentru Croaţia, Bulgaria şi ţările baltice, iar în Polonia puţin peste  5%, graţie aprecierii zlotului polonez, precum şi creşterii veniturilor şi a preţurilor. După un declin de doi ani, retailerii din Grecia pot respira uşuraţi datorită unei creşteri de un procent prognozat pentru 2017.

    Ponderea cheltuielilor populaţiei în retail din cheltuielile totale: Creşterea puterii de cumpărare se reflectă doar parţial

    Tendinţa de declin a ponderii cheltuielilor populaţiei Europei în retail a continuat şi în 2016. Cifrele arată că această cotă este de 31% în 2016 faţă de 31,4% anul precedent. Europenii investesc o pondere din ce în ce mai mare din venitul lor în sănătate, gastronomie şi întreţinere.

    Inflaţie: Preţurile cresc treptat

    La +0,3%, creşterea preţurilor în 2016 abia dacă a depăşit inflaţia zero care a caracterizat 2015. Unsprezece dintre statele europene chiar au înregistrat deflaţie anul trecut. A fost în special cazul ţărilor din Europa de Est şi de Sud-Est. Printre ele se numără şi România cu o deflaţie de 1,2% în 2016 şi o inflaţie prognozată pentru 2017 de 1.6%.

    Comisia Europeană prognozează o rată a inflaţiei de 1,8% pentru 2017. Consumatorii estonieni (+2,8%) şi cei britanici (+2,5%) par a fi cei mai afectaţi anul acesta.

    Profitabilitatea spaţiilor comerciale: Dezvoltarea inegală a spaţiilor de retail

    Pe ansamblu, profitabilitatea a crescut în UE cu aproape un procent în 2016. Pentru că şi populaţia a crescut în acelaşi interval de timp, profitabilitatea spaţiilor a crescut cu 0,4%, ajungând la o medie de 1.17m² pe cap de locuitor. Dar valorile diferă foarte mult de la o ţară la alta. Austria şi Olanda nu au reuşit să atingă aceleaşi valori la acest capitol în 2016, comparativ cu anul precedent. Chiar şi aşa, aceste două ţări împreună cu Belgia continuă să aibă cea mai mare profitabilitate pe cap de locuitor a spaţiilor comerciale între ţările UE luate în considerare de studiu. Ratele de profitabilitate au crescut în Europa Centrală şi de Est pe fondul unei mai bune stări de spirit a consumatorilor şi a ratelor predominant peste medie de creştere a retailului. Extinderile şi deschiderile de magazine de mari dimensiuni au contribuit de asemenea la creşterea profitabilităţii spaţiilor de retail în Spania şi Italia.

    Ca şi anul anterior, cele mai mari rate de profitabilitate au venit din Luxemburg, Elveţia şi Norvegia, iar cele mai mici din Ucraina – care înregistrează doar 27% din profitabilitatea Luxemburgului.

    În România, spaţiul comercial aferent unui locuitor se află încă sub media europeană, la 0,7 m², şi cu o profitabilitate de sub 2500 eur/m².

    „Europa navighează în prezent în ape tulburi“, explică Antje Hille, GfK retail expert. „Coeziunea Uniunii Europene a fost pusă la încercare de mai multe ori în 2016. Alături de problemele recurente – criza refugiaţilor şi terorismul – noile provocări au fost reprezentate de Brexit, de creşterea tendinţelor naţionaliste în aproape toate statele membre şi de tensiunile politice din Turcia. În ciuda acestor evoluţii, economia europeană s-a dovedit robustă. Consumul privat în Europa reprezintă un stimul important pentru dezvoltarea economică. Retailul a profitat, chiar dacă ratele de creştere actuale au fluctuat substanţial între statele europene analizate.”

    Despre studiu

    Cifrele comunicate de GfK pentru cifra de afaceri şi puterea de cumpărare au fost realizate în euro pe baza cursului de schimb mediu 2016 pentru monedele naţionale în cauză (aşa cum sunt ele raportate de Comisia Europeană). 

  • Gala 100 Tineri Manageri de Top premiază din nou excelenţa în carieră – GALERIE FOTO

    Gala Business Magazin a adus pe scenă, pentru al doisprezecelea an consecutiv, o nouă serie de tineri care au avut o evoluţie spectaculoasă şi au adus în prim-plan viziunea noii generaţii din business-ul românesc, cea care ar putea dicta creşterea economică în următorii ani.

    Deşi toţi cei 100 de tineri manageri, fie executivi din companii multinaţionale sau antreprenori sunt câştigători, în cadrul evenimentului, Business Magazin a acordat zece premii, pentru:

    Tal Lavah, CEO, New Kopel Group


    Affan Yildirim, director general, Anchor Group


    Luciana Giurea, leasing manager, AFI Europe Romania


    Daciana Siderache, director general, Calipso  


    Andreaa Uceanu, general manager, Floria

     


    Adela Guedon, CFO, Orange Romania


    Alina Predescu, şef departament Cutii Viteze, Uzina mecanică şi şasiuri, Dacia, Automobile Dacia 


    Mihai Purcărea, director general şi preşedinte al BRD Asset Management


    Mircea Vlah, CEO, Dumagas Transport


    Adrian Simionescu, director general, Estée Lauder România



    Gazdele evenimentului au fost Cristian Hostiuc, Ioana Matei şi Bogdan Angheluţă, care au prezentat poveştile de succes ale celor care au schimbat în bine cursul afacerilor pe care le conduc în vremuri dificile.

    Business Magazin premiază în fiecare an managerii şi antreprenorii cu vârsta de până în 40 de ani care au atins performanţa în afaceri şi s-au remarcat în domeniul în care activează. 1.200 de tineri manageri de succes au fost prezentaţi de-a lungul a 12 ani în cataloagele 100 de Tineri Manageri de Top.

    Prin această iniţiativă echipa de profesionişti Business Magazin selectează şi promovează tinerii managerii care conduc astăzi unele dintre cele mai importante afaceri din România şi care vor reprezenta cel mai bine mediul de business în următorii zece ani.

    Anul acesta punem spune cu siguranţă că „Vin Milenialii!”. Noua generaţie tehnologizată, generaţia de tineri născută în 1989 vine puternic din spate. Tinerii care reprezintă schimbarea reală a societăţii şi a economiei în bine! 12 generaţii de tineri care reprezinta deja prezentul României. Şi mai au multe de făcut şi demonstrat.

    Catalogul 100 Tineri Manageri de Top este unul dintre cele mai longevive produse de pe piaţa presei de business şi reprezintă miza redacţiei că tinerii lideri pot schimba economia în bine. Şi – de ce nu? – întreaga ţară.