BusinessMagazin

Tag: deficit

  • Dr. Jekyll si Mr. Hyde: una sustii in Guvern, alta votezi in Senat

    Ambele institutii au atras atentia ca reducerea cotei unice e
    propusa fara nici un studiu de impact, pur si simplu din impuls –
    vizibil, de altfel, dupa multiplele semne de exclamare din “nota de
    fundamentare” redactata de senatorul Iulian Urban, ingrijorat ca
    ramanem singurii cu cota de 16% intre Bulgaria si Ungaria, ambele
    cu 10%. Impactul l-au estimat insa Finantele, care sustin ca
    pierderile de venituri la buget pot ajunge la 1% din PIB, ceea ce
    ar face ca Romania sa incalce tinta de deficit convenita cu FMI. “O
    eventuala nerespectare a angajamentelor de consolidare fiscala
    asumate ar fi sanctionata de pietele financiare internationale, mai
    ales avand in vedere contextul european”, conchide Consiliul
    Fiscal.

    Explicatia situatiei, pentru cei stupefiati, a dat-o premierul
    Boc, care a sugerat ca Senatul, nefiind camera decizionala, a
    devenit un soi de laborator de experimente politice populiste, unde
    parlamentarii pot propune orice, in timp ce raspunderea sa le
    cenzureze ii revine Camerei Deputatilor, astfel incat toata lumea
    poate sta linistita, pentru ca bugetul pentru 2011 tot pe cota de
    16% va fi construit. Concluzia nelinistitoare a acestui episod e
    insa ca, din moment ce campania electorala a inceput deja la Senat,
    nimic nu garanteaza ca nu vor urma si alte initiative de acest gen,
    intr-un dispret total nu numai fata de Guvern, ci si fata de riscul
    extern pentru Romania, concept probabil de neinteles pentru o parte
    a parlamentarilor.

  • Franks: Perspectivele Romaniei sunt mai bune decat cele ale unor state din zona euro

    “Incepem sa resimtim revenirea cresterii economice si observam,
    de asemenea, o reducere semnificativa a deficitului. Acesti doi
    factori reduc riscul pentru Romania. Si raspunsul meu este, da,
    cred ca perspectiva privind situatia din Romania este mai buna
    decat in unele state din zona euro care intampina dificultati”, a
    spus Franks, intrebat daca situatia din Romania este mai buna decat
    in tari precum Portugalia, Irlanda, Ungaria sau Letonia.

    Reprezentantul FMI a explicat ca prima de risc a Romaniei este
    mai scazuta decat in aceste state, intrucat Romania a luat deja
    “masuri semnificative” pentru a iesi din criza.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Emil Boc: Peste 100.000 de bugetari au fost restructurati in acesti doi ani, insa “nu este un element de mandrie”

    “Nu este un element de mandrie, este un element de rigurozitate
    si de rationalitate de a avea un aparat bugetar atat cat isi poate
    permite Romania si de a face ceea ce trebuie pentru 22.000.000 de
    romani in acesta tara, astfel incat sa cheltuim atat cat ne
    permitem”, a comentat prim-ministrul pe marginea cifrelor privind
    concedierile, intr-un interviu la postul public de radio.

    El a spus ca, in privinta angajarilor in sectorul bugetar in 2011,
    Guvernul va continua politica de a ocupa doar un post din sapte,
    avand in vedere ca trebuie sa se incadreze in suma de 39 de
    miliarde de lei disponibili in fondul public de salarii pentru anul
    viitor.

    In ceea ce ii priveste pe disponibilizati, premierul a afirmat ca
    intentioneaza sa propuna ca, daca cineva refuza de doua ori
    oferirea unui loc de munca in urma discutiilor cu un consilier de
    la ANOFM, avand in vedere oferta actuala de peste 10.000 de locuri
    de munca disponibile, a doua oara sa nu mai primeasca ajutor de
    somaj. “Deci iti ofer un loc de munca, il refuzi o data, daca si a
    doua oara l-ai refuzat, atunci din ziua urmatoare nu mai primesti
    ajutor de somaj, inseamna ca nu te intereseaza munca in Romania si
    vrei sa faci altceva”, explica Emil Boc, apreciind ca oricum in
    Romania somajul “nu este foarte ridicat”, intrucat se situeaza sub
    media Uniunii Europene.

    In septembrie, rata medie a somajului in UE era de 9,6%, conform
    Eurostat. Datele ANOFM indica pentru septembrie un somaj de 7,35%,
    iar in octombrie a coborat la 7,08%.

    In privinta reformelor facute pana acum pentru incadrarea in
    deficitul bugetar (6,8% anul acesta si 4,4% la anul),
    prim-ministrul a precizat ca Uniunea Europeana a confirmat ca nu
    mai este nevoie de alte masuri pentru a mentine Romania intr-un
    cadru de deficit fiscal care sa poata fi sustinut din resursele pe
    care le are. In acelasi timp insa, Boc a sanctionat votul din Senat
    in favoarea reducerii cotei unice de impozitare de la 16% la 10%,
    afirmand ca legea bugetului pentru 2011 nu se va schimba in functie
    de acest vot.

    “Desi reducerea cotei unice poate parea benefica, in momentul de
    fata Romania nu si-o poate permite”, afirma premierul. “Nu ne putem
    permite sa ne jucam, asa cum ne-au aratat foarte multi experti
    interni si internationali, cu o total lipsa de predictibilitate a
    sistemului financiar al tarii.” Din punctul lui de vedere, votul
    pentru reducerea cotei unice, initiat de un grup de senatori PDL,
    se explica printr-o particularitate “oarecum nefericita” a
    sistemului parlamentar romanesc, care face ca Senatul sa abordeze o
    serie de teme cu mai mare lejeritate, stiind ca decizia finala va
    fi luata de Camera Deputatilor, care este camera decizionala.

    “Sper insa ca in continuare parlamentarii nu vor mai da dovada de
    un asemenea exces de zel, pentru ca nu face decat sa ne aduca
    prejudicii interne si internationale din perspectiva relatiei cu
    mediul de afaceri, care are nevoie de decizii predictibile si fara
    prea multe schimbari”, a mai spus Emil Boc.

  • Basescu: Vor fi cel putin doua state UE care vor intra in dificultate in perioada urmatoare

    Potrivit sefului statului, situatia din Irlanda, tara care a
    cerut ajutor financiar international, desi a aplicat masuri de
    austeritate, se explica prin faptul ca “s-a incercat relansarea
    inainte de a se acoperi gaurile de drenare a resurselor
    financiare”. In Irlanda au fost finantate eronat consumul si
    “balonul imobiliar”. “Noi am avut norocul extraordinar ca nu am
    ajuns la o paranoia a consumului inainte de criza”, a spus
    Basescu.

    Intrebat daca ce se intampla acum in Irlanda poate afecta si
    Romania, Basescu a raspuns pozitiv. “Da, mai putin decat statele
    din zona euro, dar in mod categoric da, din punct de vedere al
    credibilitatii UE”, a apreciat Basescu. Dupa Grecia si Irlanda,
    considera el, “vor mai urma cel putin inca o tara sau doua. S-a
    intrat in criza datoriilor suverane, a datoriilor statelor”.

    Mai mult pe www.mediafax.ro.

  • De unde mai taie Boc – Premierul se bazeaza pe pensionarii care „ies din sistem”

    Mai exact, s-au trecut in revista, dar fara a se da detalii de
    fata cu reprezentantii mass-media, aderarea Romaniei la Spatiul
    Schengen, evolutiile sectoarelor economice ingrijoratoare ale unor
    state UE, dar si spinosul caz de la Piatra Neamt, ce a pus pe jar,
    in ultimele zile, Ministerul de Interne.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Mugur Isarescu: Arieratele sunt mai rele decat deficitele

    In opinia lui, lantul de intarzieri de plata din economie, care
    a ocupat prim-planul in discutiile cu FMI si Comisia Europeana de-a
    lungul ultimului an, reprezinta o “boala contagioasa” care
    “denatureaza fondul economiei de piata”, respectiv disciplina
    fiscala si de plati intre stat si companii. Guvernatorul a reluat
    astfel afirmatia dintr-un discurs tinut vineri la Cluj, conform
    careia neplata datoriilor a ajuns in Romania un “sport national” si
    ca statul ar trebui sa dea un exemplu de disciplina a platilor,
    daca doreste ca si companiile sa-si plateasca la randul lor
    datoriile.

    La ultimele discutii cu FMI, misiunea Fondului a impus drept
    conditie pentru acordarea urmatoarei transe de imprumut plata
    arieratelor de catre stat, dupa ce a constatat ca, desi Finantele
    au platit 2 miliarde de lei catre companiile furnizoare din
    sanatate, s-au acumulat incepand din septembrie restante de inca un
    miliard de lei. Comisia Europeana, la randul sau, si-a incheiat
    foarte critic evaluarea, constatand ca “s-au realizat progrese
    limitate in ceea ce priveste reducerea arieratelor in
    intreprinderile de stat care realizeaza pierderi si sunt necesare
    mai multe eforturi pentru a creste rata de absorbtie a fondurilor
    europene prin prioritizarea proiectelor de investitii”.

    Conform ANAF, la sfarsitul lui septembrie, arieratele statului erau
    de 1,5 miliarde de lei, in scadere de la 2 miliarde de lei la
    finele lunii august. Aceste sume reprezinta insa numai restantele
    de peste 90 de zile (cele care sunt monitorizate in virtutea
    programului cu FMI), nu totalul sumelor restante la plata. Inca din
    vara, Consiliul Fiscal, organism infiintat pentru a monitoriza
    politicile fiscale si a evalua realismul acestora, a cerut ca
    Guvernul sa publice restantele de plata pentru fiecare buget din
    componenta bugetului general consolidat, indiferent de scadenta
    lor, constatand diferenta dintre sumele inregistrate la 30 iunie ca
    arierate peste 90 de zile (1,84 miliarde de lei) si totalul
    datoriilor restante (4,1 miliarde de lei). Consiliul Fiscal
    prevedea atunci ca Guvernul va cere FMI inca o derogare de la
    calendarul platii arieratelor, ceea ce s-a si intamplat, Romania
    fiind acum la a sasea cerere de derogare, pentru ca nu s-a putut
    incadra in tintele negociate.

  • Definitia iesirii din criza

    “Reconstructia credibilitatii economiei romanesti ar
    influenta pozitiv capacitatea noastra de a aplica masuri de
    stimulare a economiei. Aceasta ar reprezenta un raspuns eficient la
    efectele crizei economice. Consecintele directe ale cresterii
    credibilitatii Romaniei in plan economic ar fi pozitive in primul
    rand pentru ca Romania ar redeveni atractiva pentru investitia
    straina. Iar sporirea investitiilor straine, la randul lor, ar
    conduce la cresterea locurilor de munca si la cresterea
    veniturilor”, a declarat presedintele Basescu in fata Camerelor
    reunite ale Parlamentului.

    E adevarat, toti analistii economici vorbesc despre
    instabilitatea politica drept prim risc pentru ducerea la bun
    sfarsit a acordului cu FMI si inclusiv pentru eliberarea
    urmatoarelor transe de credit, conditionate de o dificila adoptare
    in Parlament a unui buget pe 2011 cu un deficit de 4,4% din PIB.
    Insa nimeni nu pune semnul echivalentei intre terminarea actualului
    acord si iesirea din criza (fie ea si criza de credibilitate),
    tocmai pentru ca adoptarea celor trei legi sau taierea
    investitiilor pentru incadrarea in deficitul bugetar convenit cu
    FMI nu inseamna decat niste premise de igiena economica, nicidecum
    reforma reala a sectorului public (cea pe care guvernul a
    intarziat-o doi ani, fara ca aceasta sa impiedice acordul cu FMI sa
    mearga inainte sau Fondul sa supraestimeze constant sansele
    Romaniei de a iesi din recesiune in 2010) si cu atat mai putin
    libertatea Guvernului de a aloca bani pentru investitii necesare
    relansarii economiei. Cat despre iesirea din recesiune, aceasta e o
    alta poveste, depinzand de doi factori esentiali – o redresare
    economica suficient de solida in UE, de care Romania depinde prin
    exporturi, si o relansare a cererii interne, pe masura ce efectele
    concedierilor si ale reducerilor de salarii din sectorul bugetar se
    vor fi resorbit in economie.

  • Isarescu: Nu cred in atingerea cu orice cost a tintei de deficit daca se creeaza alte probleme

    “Nu cred personal ca un mix sustenabil de politici economice
    trebuie sa se bazeze pe fortarea unei anumite laturi, de exemplu pe
    atingerea neaparata si cu orice cost a tintei de deficit bugetar
    daca o asemenea eventualitate creeaza probleme in alta parte”, a
    spus Isarescu, in cadrul unei conferinte de presa. El a mentionat
    ca daca Romania se va ambitiona sa ceara un deficit bugetar mai
    mare, va fi taxata sub forma costurilor finantarii.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Credit Agricole: Din cauza Romaniei si a Ungariei nu au incredere investitorii in Europa Centrala

    Guillaume Tresca, analist al Credit Agricole, apreciaza ca in
    Europa Centrala si de Est se adancesc diferentele de performanta
    economica intre state, cu Romania si Ungaria “luptandu-se sa iasa
    din turbulentele crizei” pe de o parte, iar de cealalta parte cu
    Polonia si Cehia care “prezinta oportunitati atractive” pentru
    investitori. Analistul crede ca aceste discrepante intre tari vor
    continua sa se manifeste si pe parcursul ultimului trimestru din
    2010.

    “Europa Centrala sufera de pe urma unei perceptii inca defavorabile
    a investitorilor, iar daca este asa, este in special din cauza
    situatiei din Ungaria si Romania, care raman destul de riscante”,
    apreciaza Tresca, notand ca ambele tari incearca sa-si reduca
    deficitele si sa stimuleze cererea interna pe fondul unei
    instabilitati politice interne. Polonia si Cehia au avut, in
    schimb, ameliorari in toate sectoarele pe parcursul trimestrului al
    treilea.

    Banca estimeaza pentru anul acesta o scadere a economiei romanesti
    cu 2%, urmata de o crestere cu 1,7% la anul.

    Pentru Ungaria, Credit Agricole estimeaza stagnare a economiei
    anul acesta, urmata de o crestere de 2,4% la anul. Polonia va
    termina 2010 pe plus cu 3,1% si anul viitor cu 3,4%, in timp ce
    economia ceha va creste cu 1,5%, respectiv 3%.

    Analistii francezi incadreaza Romania in grupul tarilor unde
    deficitele de cont curent sunt de asteptat sa se adanceasca si sa
    ajunga rapid la niveluri aproape nesustenabile pe termen mediu sau
    lung, incluzand Turcia, Africa de Sud, Romania, unele tari din
    Orientul Mijlociu care nu sunt exportatoare de energie si zona
    Africii de Nord.

    Prognoza pentru deficitul de cont curent este de 5,8% din PIB in
    2010 si de 6,9% la anul. Banca franceza estimeaza ca Romania va
    incheia anul in curs cu o inflatie medie de 6,2%, care va cobori in
    2011 la 5,2%.

    Majorarea deficitului de cont curent al Romaniei, ca expresie a
    dezechilibrului comercial si a influxurilor mai mici de fonduri din
    strainatate, nu este o premisa buna nici pentru perspectiva
    cursului de schimb, pe care Credit Agricole il vede la 4,35
    lei/euro la sfarsitul lunii decembrie, pentru a ajunge apoi in
    iunie 2011 la 4,30 lei/euro, urmand sa incheie anul viitor la 4,20
    lei/euro.

    Grupul Credit Agricole este proprietarul bancii grecesti Emporiki,
    care are operatiuni si pe piata romaneasca.

  • Conditiile Comisiei Europene pentru acordarea urmatoarei transe de imprumut Romaniei


    Misiunea CE la Bucuresti precizeaza, de asemenea, ca autoritatile
    au convenit sa lucreze impreuna cu Parlamentul pentru a garanta ca
    Ordonanta 50 privind creditele amelioreaza transparenta si
    protejeaza drepturile consumatorilor, dar in acelasi timp
    protejeaza stabilitatea sistemului financiar, si este in deplina
    concordanta cu Directiva 48 a CE, pe care o adapteaza in legislatia
    romaneasca. “De asemenea, autoritatile vor asigura ca Banca
    Nationala ramane singura agentie autorizata sa reglementeze
    activitatea de creditare a bancilor.”

    Istvan Szekely, seful misiunii CE la Bucuresti, a estimat ca
    urmatoarea transa de imprumut ar putea fi acordata la sfarsitul lui
    februarie – inceputul lui martie.

    Guvernul ar trebui sa prezinte in curand propunerea de buget pentru
    2011 cu o tinta de deficit de 4,4%. “Misiunea CE saluta
    angajamentul continuu al autoritatilor de a reduce deficitul
    bugetar si de a continua reforme structurale ambitioase.
    Promulgarea legii salarizarii unice si implementarea reformelor in
    sistemul de sanatate vor fi pasi cruciali in aceasta privinta”,
    apreciaza misiunea CE.

    In sectorul financiar, imbunatatirea regimului de finantare si a
    structurii de guvernanta a fondului de garantare a depozitelor a
    fost un important pas inainte, adauga misiunea CE. Cu toate
    acestea, “s-au realizat progrese limitate in ceea ce priveste
    reducerea arieratelor in intreprinderile de stat care realizeaza
    pierderi si sunt necesare mai multe eforturi pentru a creste rata
    de absorbtie a fondurilor europene prin prioritizarea proiectelor
    de investitii”.

    CE estimeaza ca activitatea economica ar trebui sa se amelioreze
    catre sfarsitul anului, cu o scadere PIB in jur de 2% si o crestere
    in jur de 1,5% la anul. Dupa o crestere brusca din cauza majorarii
    TVA si a preturilor mai mari la alimente, inflatia ar trebui sa
    scada spre 3% in cursul lui 2011.

    Precedenta transa de imprumut pentru Romania a fost acordata la
    22 septembrie si a fost in valoare de 1,15 miliarde de euro – a
    treia transa dintr-un imprumut total de 5 miliarde de euro, care
    expira in mai 2011.