BusinessMagazin

Tag: cultura

  • Ponta face glume la Viena despre Patapievici. La Bucureşti, “Mişcarea Papioanelor” protestează

    “De ce protestează domnul Patapievici, că nu vreau să-l schimb?”, a întrebat Ponta, zâmbind. Directorul Institutului Cultural Român din Viena a răspuns de asemenea zâmbind: “Nu ştiu, mă vedeţi pe mine cu papion?”. Premierul a continuat dialogul: “Nici eu nu port (papion-n.r.). Domnul Patapievici rămâne, nu înţeleg de ce protestează”.

    Guvernul a decis, miercuri, prin ordonanţă de urgenţă, că Institutul Cultural Român va trece de sub autoritatea preşedintelui în subordinea Senatului, decizia fiind justificată de premierul Victor Ponta prin faptul că instituţia era “mult prea politizată”.

    La iniţiativa Asociaţiei Române pentru Cultură, Educaţie şi Normalitate, susţinătorii Institutului Cultural Român şi protestatarii de pe strada Arthur Verona au anunţat că se vor organiza în “Mişcarea Papioanelor”. Protestatarii cu papion se vor întâlni luni, între orele 19:00 – 19:30, pe trotuarul din faţa sediului Institutului Cultural Român din Bucureşti, cerând retragerea ordonanţei de urgenţă, respectarea mandatului actualei conduceri ICR (până în ianuarie 2013), menţinerea unei conduceri a Institutului Cultural Român din rândul intelectualilor, promovarea şi finanţarea proiectelor pe criterii de profesionalism şi fără intervenţii şi decizii politice.

    Mai mult pe www.mediafax.ro.

  • De ce e dat afară Patapievici de la ICR: “stări de lucruri care tind să afecteze sentimentul de apartenenţă la naţiunea română”

    Actualul preşedinte al ICR, Horia-Roman Patapievici, urmează să fie revocat în două săpămâni, împreună cu vicepreşedinţii Mircea Mihăieş şi Tania Radu.

    Pe site-ul Romania Curată s-au strâns, începând de vineri, peste 1.000 de semnături pe o petiţie către premierul Victor Ponta şi ministrul culturii, Mircea Diaconu, cerând o dezbatere publică asupra ICR, de natură să producă un proiect de lege introdus pe cale ordinară în Parlament, în locul unei ordonanţe de urgenţă. Printre semnatari figurează Cristian Pârvulescu, Alina Mungiu Pippidi, Mircea Cărtărescu, Andrei Pleşu, Corneliu Porumboiu, Radu Afrim, Cristian Ghinea, Alexandru Solomon, Vladimir Tismăneanu, Florin Iepan, Norman Manea, Florin Iaru, Vasile Ernu, Cornel Ban.

    Ordonanţa 27 “privind unele măsuri în domeniul cultural” a fost deja publicată joi în Monitorul Oficial şi precizează următoarele motive pentru care se schimbă statutul ICR:

    1. “necesitatea consolidării şi amplificării, sub diferite forme, a relaţiilor culturale cu comunităţile româneşti de peste hotare, în scopul păstrării şi perpetuării identităţii naţionale, deziderat de o importanţă deosebită în contextul fenomenului de globalizare, inclusiv culturală”, în condiţiile în care “atingerea acestui scop impune exercitarea controlului parlamentar în privinţa organizării şi funcţionării Institutului Cultural Român, prin intermediul Senatului României, în calitate de Cameră decizională pentru adoptarea proiectelor de legi şi propunerilor legislative în domeniul politicii externe”

    2. “necesitatea cheltuirii banului public, de către Institutul Cultural Român, în condiţii de deplină legalitate, cu evitarea oricăror nereguli financiar-contabile, de genul celor evidenţiate, în timp, de către rapoartele Curţii de Conturi a României”

    3. “dispoziţiile art. 116 din Constituţia României, republicată, care reglementează structura administraţiei publice centrale, respectiv ministerele, organizate în subordinea Guvernului, şi alte organe de specialitate care se pot organiza în subordinea Guvernului ori a ministerelor sau ca autorităţi administrative autonome”

    4. “neadoptarea măsurilor propuse prin prezenta ordonanţă de urgenţă va duce, pe de o parte, la prelungirea efectelor profund negative ale unor stări de lucruri care tind să afecteze, cu titlu de permanenţă, sentimentul de apartenenţă la naţiunea română a celor stabiliţi, vremelnic, în alte state, iar, pe de altă parte, la menţinerea unor disfuncţionalităţi referitoare la modul de organizare şi la funcţionarea Institutului Cultural Român”.

    Din noul statut, care modifică legea de funcţionare a ICR valabilă din 2003, dispare prevederea conform căreia preşedintele României este preşedinte de onoare al ICR.

    Consiliul de conducere al ICR va fi condus de preşedintele ICR şi va avea următoarea componenţă: preşedintele Institutului; un membru desemnat de Preşedintele României; un membru desemnat de primul-ministru; un secretar de stat desemnat de ministrul afacerilor externe, prin ordin; un secretar de stat desemnat de ministrul culturii şi patrimoniului naţional, prin ordin; un secretar de stat desemnat de ministrul educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului, prin ordin; preşedintele Academiei Române sau un vicepreşedinte desemnat de acesta; 14 membri numiţi de plenul Senatului, cu votul majorităţii senatorilor prezenţi, dintre care 7 membri la propunerea asociaţiilor şi uniunilor de creatori şi 7 membri la propunerea Biroului permanent al Senatului.

    Conducerea operativă a Institutului va fi asigurată de un preşedinte, cu rang de secretar de stat, ajutat de 2 vicepreşedinţi, cu rang de subsecretari de stat, numiţi şi revocaţi în/din funcţie de plenul Senatului, cu votul majorităţii senatorilor prezenţi, la propunerea Biroului permanent al Senatului. Mandatul vicepreşedinţilor este de 4 ani, cu posibilitatea de a fi reînnoit.

    Funcţia de vicepreşedinte al Institutului este incompatibilă cu calitatea de membru al unui partid politic, nu însă şi cea de preşedinte.

  • De 650 de ori femeie

    Dublă ca volum faţă de lucrarea precedentă, enciclopedia este împărţită în două părţi distincte, egale ca întindere: personalităţi din trecut, care aparţin deja istoriei, şi personalităţi contemporane, în plină activitate. Le însoţeşte şi recomandă, printr-un elegant cuvânt-înainte intitulat “În lumea femeilor”, academicianul Marius Sala. Dacă, aşa cum spune domnia-sa, imaginile de femei din istoria noastră pe care le avem în minte sunt mult literaturizate, mai degrabă sublimări şi personalizări, întruchipări ale “eternului feminin” sau ale “misterului feminin”, cele peste 650 de portrete din această enciclopedie sunt ale unor “persoane reale, individualizate, cu aspiraţii, opţiuni, experienţe şi experimente, cu trăiri, sfidări, erori, adică făpturi concrete, cu biografii mai line sau mai zbuciumate”.

    Paleta îndeletnicirilor acestora, se poate vedea, este tot mai largă odată cu evoluţia şi modernizarea societăţii, astfel încât vom găsi aici de la soţiile şi fiicele de domnitori ale perioadei medievale până la doamne ale societăţii mondene interbelice, scriitoare, cercetătoare, pictoriţe, muziciene, balerine, actriţe, sportive, militante pentru drepturile femeii, disidente anticomuniste, dar şi slujitoare ale regimului comunist, ziariste, politiciene, prezentatoare şi realizatoare de radio şi televiziune. Unele sunt pioniere pe plan mondial în domeniul lor de activitate. Prima femeie inginer din Europa a fost, aflăm, o româncă, ca şi prima femeie neuro¬chirurg din lume, ca şi prima femeie din lume care a obţinut licenţa şi titlul de doctor în drept etc. Nu ar trebui să lipsească din această enumerare numeroasele artiste lirice şi balerine, care au smuls aplauzele lumii întregi. “Sensibilitate, angajare, devotament, rezistenţă, profesionalism, sunt calităţi pe care le regăsim reunite în atâtea destine de femei… Este de datoria noastră să le cunoaştem vieţile şi carierele. Să ne mândrim cu ele”, ne îndeamnă autorul cuvântului-înainte.

    George Marcu, Rodica Ilinca, “Enciclopedia personalităţilor feminine din România”, Editura Meronia, Bucureşti, 2011

  • Festivalul de teatru de la Sibiu – This FITS you (GALERIE FOTO)

    Festivalul de teatru de la Sibiu (GALERIE FOTO)

    Pe una dintre scene, Werther şi Lotte, eroii lui Goethe, surâd complice când îşi dau seama că natura din jurul lor i-a dus cu gândul la aceeaşi odă de Klopstock pe care o ştiu amândoi. În altă parte, spectatorii râd încântaţi când, văzându-l pe Gulliver pierdut în lumea monstruoasă a “yahoo”-ilor lui Swift, îşi dau seama ori îşi aduc aminte de unde vine numele motorului de căutare pe net. Cine ia cunoştinţă cu povestea lui Faust al lui Goethe imaginată minimalist de regizorul german Peter Stein într-o recitare cu pian poate s-o compare cu aceeaşi poveste reprezentată de Silviu Purcărete în montarea din halele fabricii Balanţa, cu 140 de actori. Afară, în piaţă, o trupă italienească transformă “Thriller”-ul lui Michael Jackson într-o strigătură punk. Seara, spectacol de lumini pe zidul catedralei, iar la Clubul Festivalului, actorii vin să converseze cu spectatorii şi, eventual, să danseze (în ploaie) alături de ei.

    Aşa arată FITS – Festivalul Internaţional de Teatru de la Sibiu: o reţea de vase comunicante, de coincidenţe şi recunoaşteri ale poveştilor şi ale simbolurilor cu care ne-am hrănit cu toţii. Una dintre coincidenţe e la propriu o lovitură de teatru: în seara când se juca “Faust” în regia lui Silviu Purcărete, cu echipa teatrului sibian “Radu Stanca”, la Cannes luau premii Cristian Mungiu şi cele două actriţe principale din “După dealuri”. Cristina Flutur, premiată la Cannes alături de Cosmina Stratan, e şi ea actriţă la “Radu Stanca”. Directorul teatrului şi al festivalului, Constantin Chiriac, n-a ratat ocazia să remarce, cu mândrie, că acum teatrul sibian are două actriţe a căror valoare se bucură de recunoaştere internaţională – Cristina Flutur şi Ofelia Popii, cea care a primit în 2009 premiul Herald Angel al Festivalului de Teatru de la Edinburgh, cel mai mare festival de profil din lume, pentru fabulosul ei Mefisto din “Faust”.

    Cu o seară înainte, tot aici se jucase în premieră spectacolul “Călătoriile lui Gulliver”, cea mai nouă creaţie a lui Silviu Purcărete, cu aceeaşi echipă de la “Radu Stanca”. Premiera mondială a lui “Gulliver” va urma în august la Festivalul de Teatru din Edinburgh, unde piesa românească este primul spectacol contractat deja fără ca organizatorii să-l fi văzut în prealabil.

    În mediul protector al festivalului, care îi dezvaţă rapid pe toţi de clişeele zilnice de gândire, nimeni n-a simţit nevoia să comenteze despre mândria bruscă de a fi român, despre faptul că un succes al culturii e mai puţin vizibil decât un insucces al boxului ori altele asemenea. “Sibiul este unul dintre locurile normale din România”, a rezumat Chiriac; el se referea la felul cum merg lucrurile în organizarea festivalului, fără surprize neplăcute din partea autorităţilor locale, dar concluzia lui era valabilă pentru tot climatul de aici, unde tot ce în altă parte ar fi numit senzaţional, ieşit din comun e văzut pur şi simplu ca normal.

    Aşa se explică şi sensul temei din acest an a festivalului, “Crize. Cultura face diferenţa”. Mediul protector de care spuneam mai sus, întreţinut de densitatea de evenimente, rupe complet spectatorul de realitatea de unde a venit, indiferent că ea e cea a crizei economice ori a uitării de sine cotidiene. Iar anvergura comunicării culturale de aici (conform organizatorilor, acesta e al treilea festival de teatru din lume ca mărime şi importanţă, după cele de la Edinburgh şi Avignon, cu 70 de ţări participante, 300 de evenimente şi 60 de spaţii de joc) e prin ea însăşi o replică, sau măcar o repliere în faţa crizei. Europenii, cel puţin, aşa înţeleg lucrurile. “Numai cultura poate face diferenţa. Doar ea, nu economia, nu banii. Când Europa va înţelege asta, atunci vom putea fi uniţi”, susţine actriţa Mirjana Karanovic, una dintre actriţele filmelor lui Kusturica. Sau, cu teoria lui Constantin Chiriac, “ţările arabe au la ora actuală ca monedă de schimb petrolul, influenţând cu ea politica mondială. Europa are ca monedă importantă în prezent cultura, civilizaţia. Dacă în ţările arabe cândva petrolul se va epuiza, în mod cert cultura la nivelul Europei nu se va epuiza niciodată”.

    CONTINUARE >>>>>>>>>

  • Actorul Ion Lucian a încetat din viaţă

    Directorul şi fondatorul Teatrului Excelsior, Ion Lucian s-a născut la 22 aprilie 1924, în Bucureşti şi a absolvit Academia Regală de Teatru şi Muzică din Bucureşti în 1945.

    La 18 ani a jucat pe scena Teatrului Naţional din Bucureşti, apoi, din 1945 până în 1947, a fost angajat al Teatrului de Operetă Alhambra. La Teatrul Municipal Bucureşti (actualul Teatru Bulandra) a jucat în perioadele 1947 – 1952 şi 1956 – 1960. Pe scena Teatrului Nottara a urcat în 1952, pentru ca mai târziu să devină actorul Teatrului de Comedie (1960 – 1964; 1972 – 1990).

    Mai mult pe www.mediafax.ro.

  • Traian Băsescu: Mihai Eminescu reprezintă un model pentru tinerii de astăzi

    Eminescu, de la a cărui naştere se împlinesc 162 de ani la 15 ianuarie, este un model “pentru tinerii în care a crezut şi cărora le-a insuflat idealurile înalte ale creaţiei sale: erudiţia, autenticitatea, dorinţa de a dezvolta cultura naţională printr-un dialog fecund cu marile culturi europene”, consideră preşedintele.

    “România are un potenţial cultural extraordinar; este o ţară care a dat şi continuă să dea lumii elite în toate domeniile, fapt pentru care trebuie să investim în educaţie, pentru o cultură de performanţă. Cu toate că traversăm o perioadă dificilă economic, cultura trebuie să rămână o cale privilegiată de comunicare, o punte între cei care împărtăşesc dialogul, care respectă pluralismul, diversitatea tradiţiilor şi mai ales, care încurajează fidelitatea cetăţenilor faţă de naţiunea lor, pentru binele comun”, susţine Traian Băsescu.

    “Mihai Eminescu a crezut în capacitatea românilor de a fi solidari cu ţara lor. Ne despart câteva zile de momentul aniversar al Unirii Principatelor şi consider că evocarea patriotismului care animă personalitatea şi opera lui Mihai Eminescu este cu atât mai firească, cu cât aceasta vine să întregească portretul european al identităţii noastre (…) Fie ca acest moment de bilanţ, desfăşurat sub auspiciile celui care a fost numit ‘omul deplin al culturii române’, să stimuleze o reflecţie rodnică pentru viitorul culturii naţionale”, se mai arată în mesaj.

  • Cum a ajuns Eminescu pe planeta Mercur (GALERIE FOTO)

    Mai puţin cunoscut e faptul că numele poetului Mihai Eminescu, ca şi ale altor literaţi, artişti, muzicieni şi oameni de ştiinţă români au ajuns să denumească oficial corpuri cereşti – cratere şi asteroizi, conform tradiţiei în virtutea căreia corpurile cereşti pot purta numele unor oamenilor ce au avut o contribuţie importantă în ştiinţă, artă, sau alt domeniu.

    Corpurile cereşti botezate după personalităţi culturale româneşti (GALERIE FOTO)

    Craterul lunar Eminescu de pe planeta Mercur a fost botezat ca atare în 2008, iar în 1994 un crater de pe Venus a primit numele poetei Elena Văcărescu. Tot pe Venus, o formaţiune vulcanică a fost denumită după soprana Hariclea Darclee, iar matematicianul-astronom Spiru Haret are pe Lună un crater botezat cu numele său.

    Tot după numele lui Eminescu a fost botezat şi un asteroid descoperit în 1971 la Observatorul de la Palomar şi situat la o distanţă medie de 250.000.000 km de Terra. Alţi români onoraţi pentru contribuţia lor la cultura mondială sunt George Enescu, Constantin Brâncuşi, precum şi astronomii Constantin Pârvulescu, Hermannn Julius Oberth, Nicolae Donici, Jean Dragesco, Nicolae Sanduleak, Matei Alexescu şi Mirel Bîrlan.

    Cometele poartă, prin tradiţie, numele descoperitorului sau al primilor trei descoperitori. Până acum un singur român a realizat această performanţă: Victor Daimaca, profesor de matematică din Târgu-Jiu şi astronom amator, singurul român ce a descoperit comete – Daimaca 1943c şi van Gent-Peltier-Daimaca 1943 W1.

    Sursa: Observatorul Astronomic “Amiral Vasile Urseanu”

  • Cum să profiţi de pe urma unui scandal

    De regulă, atunci când se află că printre exponate se găseşte vreo lucrare care s-ar putea să fi fost furată de la proprietari, orice muzeu încearcă să evite orice publicitate, temându-se ca aceasta să nu devină o pată pe imaginea sa.

    Un muzeu din Florida, însă, a preferat o altă strategie, dorind să atragă atenţia asupra sa, în ideea că o asemenea mişcare l-ar putea ajuta să-şi mai sporească resursele financiare necesare menţinerii în viaţă a instituţiei. Mary Brogan Museum of Art and Science din Tallahassee, aflat în plină campanie de strângere de fonduri pentru a-şi asigura supravieţuirea, a primit o notificare prin care i se cerea să nu returneze o pictură dintr-o colecţie împrumutată de la un muzeu din Milano, lucrare despre care se credea că a fost furată de la o familie de evrei în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. În loc să încerce să ascundă aceasta, muzeul a anunţat pe site-ul său ce se petrece, în speranţa că va atrage donatori.

    Tabloul care face obiectul disputei a fost pictat de Girolamo Romano, fiind inclus într-o colecţie împrumutată de Pinacoteca di Brera din Milano şi expusă pentru prima oară în afara instituţiei care o deţine. Colecţia a fost deja returnată muzeului din Milano, dar pictura lui Romano a rămas în Statele Unite până la lămurirea disputei cu urmaşii lui Giuseppe Gentili, proprietarul iniţial, care susţin că tabloul fost furat şi vândut la licitaţie în anul 1941. În prezent, familia se află în negocieri cu autorităţile italiene.

    Muzeul Mary Brogan putea alege între a preda pictura autorităţilor americane, care să o păstreze la loc sigur, sau a renegocia contractul cu Pinacoteca di Brera din Milano pentru a continua să o expună. În cele din urmă, instituţia din Florida a ales ultima opţiune, pentru a atrage vizitatori, în speranţa că printre ei se vor găsi şi donatori care să-şi ofere sprijinul pentru a evita închiderea lăcaşului de cultură.

  • Elena Udrea: Nu trebuie să transformăm Delta în Vama Veche

    “Organizăm un eveniment care să o pună în valoare şi să promoveze Sulina, Festivalul cailor sălbatici din Delta Dunării, care se doreşte unul dintre cele mai importante eveniment folk la nivel naţional. Evident că va fi promovată şi această atracţie turistică aflată în Pădurea Letea”, anunţă Elena Udrea, într-o postare pe blogul personal.

    Ar fi destul de simplu însă, notează ea, să fructificăm Delta doar în favoarea turismului, neglijând aspectele de mediu şi de cultură de aici. “Repet ce am afirmat în urmă cu doi ani: nu trebuie să transformăm Delta în Vama Veche, acolo unde betoanele şi-au făcut loc până pe plajă”, afirmă ministrul, care a participat sâmbătă la şcoala de vară a tinerilor din diaspora.

    Sulina este unul dintre cele trei proiecte pilot, alături de Băile Herculane şi Borsec, pe care Ministerul Dezvoltarii le derulează împreună cu PNUD (Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare), prin care localităţile respective vor trece printr-un proces de regenerare urbană, cu obiectivul principal de a le creşte atractivitatea turistică.

    La Sulina s-au realizat deja amenajarea plajei, reamenajarea falezei şi reabilitarea străzii doi şi urmează reabilitarea cimitirului maritim, a fostului sediu al primei instituţii europene, Comisia Dunării, ca şi a două faruri vechi, a precizat ministrul.

    În calitate de coordonator al domeniului 3 din Strategia Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării (promovarea culturii, a turismului şi a relaţiilor intercomunitare), Ministerul Dezvoltării se ocupă de dezvoltarea infrastructurii prin proiecte cofinanţate cu bani europeni şi promovarea Dunării şi a Deltei ca destinaţii turistice.

    Astfel, lucrările la miniporturile din Sfântu Gheorghe, Murighiol şi Sarichioi se află într-un stadiu avansat, urmând să fie finalizate anul acesta. Mai multe clădiri şi străzi din Sulina vor fi reabilitate, printre care fosta bibliotecă orăşenească şi faleza turistică. În Galaţi se va realiza un port pentru ambarcaţiuni de agrement. Porturi turistice se vor face la Olteniţa şi Feteşti şi va fi dezvoltată infrastructura turistică pe insula Şimian, acolo unde a fost mutată cetatea Ada-Kaleh.

    De asemenea, în judeţul Constanţa se vor realiza mai multe porturi de agrement cofinanţate din bani veniţi pe Strategia Dunării: Tomis-Tuzla, Ostrov, Capidava şi Topalu. În 2 Mai se va construi un port pentru ambarcaţiuni mici turistice şi pescăreşti. La Techirghiol, pe lac, se va reconstrui cheul pentru acostarea navelor de agrement.

  • Monica Macovei despre Rosia Montana: “Ne putem trezi cu argumentul ca prin infiintarea unui lagar o sa cream locuri de munca”

    Monica Macovei reproduce pe blogul personal un interviu acordat
    site-ului Romania Curata, in care critica promovarea proiectului
    RMGC exclusiv pe ideea de creare de locuri de munca si cu ignorarea
    daunelor potentiale pentru mediu. “In aceasta logica si in lipsa
    unei informari complete a opiniei publice, ne putem trezi cu
    argumentul ca prin infiintarea unui lagar o sa cream locuri de
    munca; vreau sa spun ca acest argument in sine nu poate justifica
    orice. Consider ca argumentul locurilor de munca incearca sa evite
    dezbaterea serioasa, cit ne-ar costa cu adevarat acest proiect”,
    afirma europarlamentarul.

    Ea critica si intelegerea la care Ministerul Culturii a ajuns cu
    RMGC, ca in schimbul deciziei de descarcare de sarcina arheologica
    a zonei Carnic, necesara pentru deblocarea proiectului minier de la
    Rosia Montana, statul sa primeasca 140 de milioane de euro, din
    care jumatate va fi folosita pentru conservarea patrimoniului
    arheologic de la Rosia. “Este un targ ilegal, oricum pierzator
    pentru Romania, ca sa nu mai vorbesc de sumele de bani, care sunt
    ridicole in raport cu miza despre care vorbim si cat va costa dupa
    aceea repararea a ceea ce se va strica in domeniul mediului prin
    acest proiect”, apreciaza Monica Macovei.

    Europarlamentarul considera ca decizia de a elibera un nou aviz de
    descarcare arheologica pentru masivul Carnic din Rosia Montana,
    dupa ce un aviz similar fusese anterior anulat de Inalta Curte de
    Casatie si Justitie, nu ar fi legala decat daca ar fi aparut fapte
    noi in dosar. “Din ce am vazut in spatiul public, nu vad cum ar
    putea aparea fapte noi, pentru ca aici sunt in discutie chestiuni
    legate de sol si de alte repere care nu se schimba de la un an la
    altul”, afirma Macovei. “Acest aviz nu depinde de cati bani da
    Gabriel Resources sau de cate locuri de munca se creeaza, sau de
    altfel de false argumente care se aduc acum pentru
    justificare.”

    Monica Macovei precizeaza ca luni, 1 august va aduce in discutia
    conducerii PDL problema situatiei de la Rosia Montana.