BusinessMagazin

Tag: cifra de afaceri

  • Ramona Jurubiţa, KPMG: Renunţarea la impozitul pe profit prin introducerea unui alt mecanism nu face decât să adâncească prăpastia între contribuabili şi autorităţi

    “Sunt ani buni de când vorbim de construirea unor piloni de încredere pe care să se aşeze relaţia dintre contribuabil şi autoritate fiscală. Şi cu toate acestea, măsuri de genul renunţarea la impozitul pe profit prin introducerea unui alt mecanism complet diferit bazat pe cifra de afaceri sau introducerea unei taxe de solidaritate nu fac decât să adâncească prăpastia între contribuabilii de bună credinţă şi autorităţi.

    Pe lângă asta, explica Ramona Jurubiţa, se creează şi un sentiment de panică “dublat de neîncredere în rândul celor care creează valoare economică în această ţară, ceea ce din păcate nu poate contribui deloc la susţinerea unei creşteri economice sustenabile.”

    Guvernul doreşte să introduce impozitul pe venit pentru toate companiile, diferenţiat în trei trepte: 1%, 2% şi 3%, a declarat, joi, Ionuţ Mişa, după audierile din Parlament.

    “Cotele de impozit pe cifra de afaceri a companiilor vor fi trei. Astăzi am luat în calcul, pornind de la impozitul de 1% pentru microîntreprinderi până în 500.000 de euro, ca această cotă să crească progresiv. Noi intenţionăm să fie 1% pentru ceea ce există deja astăzi şi 2% şi 3%”, a declarat, joi, Ionuţ Mişa.

    Întrebat de ziarişti despre posibilitatea ca unele firme să renunţe să mai facă investiţii după introducerea noilor cote de impozit, Mişa a precizat că: “Companiile care vor declara că nu mai fac investiţii din această cauză vor ajunge la concluzia că vor avea un sistem mult mai facil din punct de vedere al documentelor şi birocraţiei. În plus, şi din punct de vedere al diferenţei de sumă care rămâne între venituri şi cheltuieli, acea sumă va rămâne la dispoziţia agentului economic”.

  • Creditinfo România – piaţa serviciilor medicale stomatologice a ajuns la 1 miliard de lei

    Piaţa serviciilor medicale stomatologice din ţara noastră este dominată de companiile private care în prezent deţin peste 90% dintre clinicile şi cabinetele stomatologice din România.  Este vorba de peste 4.300 de companii care au aproape 10 mii de angajaţi. Stomatologia este şi una dintre specializările cele mai căutate de viitorii medici, care speră să-şi deschidă propriul cabinet.

    Piaţa serviciilor medicale stomatologice din Capitală

    În Bucureşti se află cele mai multe firme care activează în domeniul stomatologic, peste 1.300 unitati. Doar în ultimii doi ani au intrat pe piaţă aproape 300 de companii noi, care au deschis clinici şi cabinete. Anul 2016 a înregistrat creşteri de aproximativ 27% în domeniul serviciilor medicale stomatologice din Capitală, comparativ cu anul 2015. Clinicile şi cabinetele stomatologice au înregistrat o cifră de afaceri de peste 380 milioane lei  un profit de aproape 70 de milioane de lei. 

    Distribuţia cifrei de afaceri şi a profitului pe judeţe

    În ţară, cea mai dezvoltată piaţă stomatologică este în judeţul Timiş, unde sunt înregistrate peste 180 de companii care au o cifră de afaceri care depaseste 53 milioane de lei, un profit de peste 12  milioane lei şi peste 400 de angajaţi. Topul judeţelor este completat de Cluj (peste 50 milioane de lei cifră de afaceri, peste 9 milioane de lei profit, peste 500 de angajaţi, la aproximativ 220 de firme), Argeş (aproximativ 47 milioane de lei cifră de afaceri, 8,5 milioane de lei profit, peste 450  angajaţi, la aproximativ 150 de companii) şi Braşov (46 milioane de lei cifră de afaceri, 8,3 milioane lei profit, peste 420 de angajaţi, la aproximativ 170 de companii), se arată în raportul Creditinfo România.

    „Potrivit cifrelor noastre, domeniul companiilor stomatologice a înregistrat în 2016 o creştere de aproximativ 38%, faţă de 2015, şi aproape că s-a dublat comparativ cu anul 2014, când piaţa înregistra o cifră de afaceri de aproximativ 560 de milioane de lei. Anul 2016 a însemnat şi intrarea pe piaţa serviciilor medicale din România a peste 500 de companii noi, care au deschis clinici şi cabinete stomatologice”, a declarat Aurimas Kacinskas, CEO, Creditinfo România.

    Costurile pentru serviciile medicale stomatologice din România sunt cu până la 70% mai mici decât în ţările din Occident, comparând aceleaşi tipuri de materiale şi servicii.

  • Creditinfo România – piaţa serviciilor medicale stomatologice a ajuns la 1 miliard de lei

    Piaţa serviciilor medicale stomatologice din ţara noastră este dominată de companiile private care în prezent deţin peste 90% dintre clinicile şi cabinetele stomatologice din România.  Este vorba de peste 4.300 de companii care au aproape 10 mii de angajaţi. Stomatologia este şi una dintre specializările cele mai căutate de viitorii medici, care speră să-şi deschidă propriul cabinet.

    Piaţa serviciilor medicale stomatologice din Capitală

    În Bucureşti se află cele mai multe firme care activează în domeniul stomatologic, peste 1.300 unitati. Doar în ultimii doi ani au intrat pe piaţă aproape 300 de companii noi, care au deschis clinici şi cabinete. Anul 2016 a înregistrat creşteri de aproximativ 27% în domeniul serviciilor medicale stomatologice din Capitală, comparativ cu anul 2015. Clinicile şi cabinetele stomatologice au înregistrat o cifră de afaceri de peste 380 milioane lei  un profit de aproape 70 de milioane de lei. 

    Distribuţia cifrei de afaceri şi a profitului pe judeţe

    În ţară, cea mai dezvoltată piaţă stomatologică este în judeţul Timiş, unde sunt înregistrate peste 180 de companii care au o cifră de afaceri care depaseste 53 milioane de lei, un profit de peste 12  milioane lei şi peste 400 de angajaţi. Topul judeţelor este completat de Cluj (peste 50 milioane de lei cifră de afaceri, peste 9 milioane de lei profit, peste 500 de angajaţi, la aproximativ 220 de firme), Argeş (aproximativ 47 milioane de lei cifră de afaceri, 8,5 milioane de lei profit, peste 450  angajaţi, la aproximativ 150 de companii) şi Braşov (46 milioane de lei cifră de afaceri, 8,3 milioane lei profit, peste 420 de angajaţi, la aproximativ 170 de companii), se arată în raportul Creditinfo România.

    „Potrivit cifrelor noastre, domeniul companiilor stomatologice a înregistrat în 2016 o creştere de aproximativ 38%, faţă de 2015, şi aproape că s-a dublat comparativ cu anul 2014, când piaţa înregistra o cifră de afaceri de aproximativ 560 de milioane de lei. Anul 2016 a însemnat şi intrarea pe piaţa serviciilor medicale din România a peste 500 de companii noi, care au deschis clinici şi cabinete stomatologice”, a declarat Aurimas Kacinskas, CEO, Creditinfo România.

    Costurile pentru serviciile medicale stomatologice din România sunt cu până la 70% mai mici decât în ţările din Occident, comparând aceleaşi tipuri de materiale şi servicii.

  • Guvernul vrea să introducă impozit pe cifra de afaceri de la 1 ianuarie 2018. Ce se va intampla cu impozitul pe profit

    PSD nu a făcut alte precizări pe această temă. Impozitul pe cifra de afaceri va fi o revoluţie în fiscalitatea românească pentru că va lovi companiile cu venituri mari, dar care raportează impozit mic.

    Cifra de afaceri a tuturor companiilor din România a fost în 2015 de 275 miliarde euro.

    Programul de guvernare poate fi descărcat aici

  • Guvernul vrea să introducă impozit pe cifra de afaceri de la 1 ianuarie 2018. Ce se va intampla cu impozitul pe profit

    PSD nu a făcut alte precizări pe această temă. Impozitul pe cifra de afaceri va fi o revoluţie în fiscalitatea românească pentru că va lovi companiile cu venituri mari, dar care raportează impozit mic.

    Cifra de afaceri a tuturor companiilor din România a fost în 2015 de 275 miliarde euro.

    Programul de guvernare poate fi descărcat aici

  • Reynaers Aluminium atinge o cifră de afaceri de 3,5 milioane euro la jumătatea lui 2017

    Compania anunţă furnizarea soluţiilor pentru proiectul rezidenţial One Charles de Gaulle, un complex rezidenţial exclusivist cu apartamente de lux situat în cartierul Primăverii din Bucureşti.

    Primele 6 luni ale anului 2017 au adus reprezentanţei Reynaers din România o cifră de afaceri de aproximativ 3,5 milioane euro în urma unor noi proiecte intrate în portofoliu. Unul dintre ele este One Charles de Gaulle, pentru care Reynaers a creat o soluţie personalizată de tâmplărie, adaptată la exigenţele actuale de eficienţă energetică.

    Eficienţa energetică este una dintre cele mai importante teme ale proiectelor Reynaers Aluminium în ultimii ani. Cele mai noi profile dezvoltate anticipează directivele europene şi prevăd soluţii inovatoare pentru etanşeitatea la aer şi consumul durabil de energie în proiecte care demonstrează că astăzi nu mai există nicio diferenţă între standarde de proiectare şi construcţii în Bucureşti, Londra, Paris sau New York.

    Suntem mândri să putem afirma că nu există diferenţe la standardele de proiectare şi construcţie pentru proiectele dezvoltate de către Reynaers în Bucureşti şi în marile oraşe ale lumii, Londra, Paris sau New York. Unul dintre obiectivele Reynaers este de a contribui semnificativ în atingerea celor mai ambiţioase obiective ale directivei de Eficienţă energetică a Uniunii Europene pentru 2020: consum energetic egal cu zero şi în acelaşi timp, de a oferi arhitecţilor libertatea de a-şi transforma creaţiile în realitate”, spune Daniel Popa, Country Manager, Reynaers Aluminium România.

  • Cum să faci business de peste 500.000 de euro în Bucureşti. “Ori eşti genial, ori munceşti”

    Şi-a petrecut copilăria în bucătărie, mai exact în bucătăriile restaurantelor Zexe, ale părinţilor săi, cunoscute în Capitală pentru specificul de gastronomie românească. Povesteşte că nu a avut un model de bucătar, aşa că s-a îndreptat, din curiozitate, spre partea mai dulce a domeniului culinar, adică deserturile. ”Nu m-a atras partea de bucătărie pentru că nu am avut un model de bucătar în viaţa mea. Trăind printre ei nu mi-au plăcut, iar cofetari nu am văzut deloc, nu am avut ocazia să văd nici partea negativă“, povesteşte fondatoarea Zexe Cofeturi.

    Imediat după finalizarea studiilor, Ana Consulea a plecat să înveţe arta cofetăriei în Franţa, unde a avut şansa să ”fure meserie“ de la unii dintre cei mai buni cofetari artizani ai lumii, Eric Vergne, Pierre Hermé (cunoscut drept zeul macarons-urilor) sau Miackael Azouz. După un an s-a întors în România şi a început să dezvolte meniul de prăjituri din cadrul Zexe, însă lucrurile au mers mai bine decât se aştepta. ”Am văzut că am din ce în ce mai multe comenzi şi, după şase luni, m-am gândit să mă separ de ei şi mi-am făcut firma mea. Bineînţeles, cu ajutorul părinţilor la început – ei mi-au cumpărat primele utilaje, pentru că nu aveam bani şi nici credit nu puteam să-mi fac. Asta se întâmpla în 2015“, povesteşte tânăra.

    Investiţia iniţială pentru Zexe Cofeturi, care pe atunci era formată doar din laborator, a fost de 30.000 de euro, folosiţi pentru achiziţia utilajelor necesare şi renovarea clădirii. ”După care, din banii strânşi din comenzi, ne-am cumpărat mai multe utilaje, ne-am extins spaţiul şi uşor – uşor am evoluat. Am avut răbdare, nu am vrut să am totul deodată, pentru că e mai sănătos, cred eu, să faci paşi mici şi siguri.“ Din moment ce comenzile tot creşteau, Ana Consulea s-a gândit că un pas firesc ar fi şi deschiderea unei cofetării, iar anul trecut şi-a îndeplinit următorul pas din plan. ”Pentru deschiderea Zexe Braserie m-am asociat cu cineva, în primul rând pentru a nu mai apela la părinţi. Pe de altă parte, raţionamentul nu a fost doar financiar, ci am simţit şi nevoia de a avea un sprijin, un ajutor, să nu fiu singură“, spune Consulea. Pentru deschiderea braseriei, în aprilie 2016, a investit 70.000 de euro, iar de la bun început numărul clienţilor a fost mai mare decât se aştepta. Mai exact, anul trecut a avut în medie 2.000 de clienţi pe lună, iar bonul mediu s-a plasat în jurul a 90 de lei.

    ”Noi mizăm mult pe originalitate. Am încercat să readucem cofetăria românească în atenţia consumatorului, observând că lumea se îndreptă spre produse franţuzeşti sau spre dulciuri americane. Însă şi specificul restaurantelor Zexe a cântărit în această alegere“, mai spune Ana Consulea. Reţetele produselor sunt preluate, de regulă, din cărţi de cofetărie vechi, româneşti, şi sunt reinterpretate. ”Am pornit de la aceeaşi bază şi am schimbat foarte puţin. De exemplu, în loc de cremă de unt am pus o cremă patiseră, simplă, că nu mai mănâncă nimeni atât de mult unt şi zahăr. Şi, în plus, acelea erau metode de conservare, de care noi nu avem nevoie astăzi“, explică tânăra.

    Zexe Cofeturi reuneşte acum un laborator şi braseria şi a încheiat 2016 cu o cifră de afaceri de circa 510.000 de euro; braseria a avut rulaje de 380.000 de euro. Conform antreprenoarei, profitul înregistrat până acum a fost operaţional, dar începând cu vara aceasta se aşteaptă ca rezultatele să intre pe plus. ”După un an cred că e bine. Şi mai bine e că nu am adus bani de acasă. Cât despre 2017, sunt sigură că vom mai creşte, mai ales că anul acesta este unul plin, braseria fiind deschisă în aprilie 2016.“ Conform aşteptărilor tinerei antreprenoare, Zexe Cofeturi va ajunge la o cifră de afaceri de aproximativ 700.000 de euro, iar profitul ar urma să se plaseze în jur de 15%. ”Cam aşa e în industria noastră. Cheltuielile sunt multe, chiar dacă ai o cifră de afaceri mare“, explică Ana Consulea. Spune că în scurta sa experienţă de antreprenoare nu consideră că s-a lovit de impedimente, poate datorită poziţionării premium.

    ”Noi ne adresăm unei anumite categorii de clientelă, care înţelege preţurile, că o prăjitură costă. Media este de aproximativ 22 de lei, dar preţul e justificat, pe lângă calitate, şi de cantitate. O prăjitură are, în general, 110 de grame, dar noi avem prăjituri şi de 140 de grame“, argumentează tânăra. Dacă la început refuza ideea deschiderii unei alte locaţii, acum spune râzând că ideile s-au schimbat. ”Când o afacere e de succes, cred că un pas normal e să îl extinzi; în cazul meu, o altă braserie.“ Momentan nu are un plan bine stabilit, declarând că şi-a canalizat întreaga atenţie şi energie spre funcţionarea actualei braserii, însă ”nu mă grăbesc nicăieri. Sunt împlinită cam din toate punctele de vedere şi nu simt nevoia unui alt pas acum. Dar o să se întâmple“, precizează ea. Întrebată câte ore pe zi le petrece ocupându-se de afacere, spune că Zexe Cofeturi nu este pentru ea un loc de muncă, ci un stil de viaţă. ”De multe ori îmi place mai mult aici decât acasă. De exemplu, nu mai pot să-mi beau cafeaua acasă. Recunosc, este ca un drog şi nu ştiu dacă este bine ceea ce fac“, afirmă antreprenoarea.

  • Patru medici, o nişă şi un pariu. Anul acesta ajung la afaceri de 3,5 milioane de euro

    “Diagnosticat în stadiu incipient, melanomul poate fi curabil în proporţie de 95%, un rol important în prevenţie avându-l dermatoscopia, o investigaţie noninvazivă, nedureroasă, care durează câteva secunde“, spune doctorul Lucian Russu, fondatorul reţelei private de sănătate Bio Medica International. Medicul a închis cercul facilităţilor în domeniul dermatologiei prin finalizarea şi deschiderea spitalului de dermatologie-venerologie de zi, ce se află şi în contract cu Casa de Asigurări de Sănătate.

    Noul spital cuprinde o unitate modernă de dermatoscopie digitală, cu ajutorul căreia cancerul de piele poate fi depistat în faze incipiente. ”Dermatoscopul are posibilitatea de a mări imaginea aluniţelor/leziunilor de 140 de ori, oferind imagini de cea mai înaltă precizie, fiind, la ora actuală, singurul tip de dermatoscop din lume care are încorporată o cameră full HD, ajutându-i astfel pe medici să facă diferenţa mult mai uşor între leziunile benigne şi cele maligne“, povesteşte Russu.

    Pentru servicii decontate de Casa de Asigurări de Sănătate, pacienţii au nevoie de o trimitere de la medicul de familie sau de la un medic specialist, aflat în contract cu casa de asigurări. ”Desigur, serviciile medicale vor fi decontate în limita fondurilor disponibile, iar după epuizarea fondurilor pacienţii noştri vor putea beneficia de servicii în regim «fee for service» sau în baza unei asigurări private de sănătate“, adaugă doctorul. Investiţia totală pentru dezvoltarea spitalului, pe bazele clinicii care funcţiona anterior, depăşeşte 250.000 de euro.

    Bio Medica International a fost înfiinţată acum 25 de ani în Romania, ”într-o perioadă în care am simţit potenţialul pieţei de servicii medicale private şi mai ales al nişei de dermatologie. Mă întorsesem din SUA, unde câştigasem experienţă în dermatologie, iar împreună cu alþi trei studenţi la Medicină am pornit acest proiect ca un pariu, pe care în final l-am câştigat“, povesteşte Lucian Russu. Spune pariu pentru că în acel moment nu erau siguri de succesul acestei idei, toată lumea fiind sceptică faţă de sistemul medical privat şi de ce ar fi avut el de oferit.

    ”De atunci am introdus primul laser cu fibră din ţară, prima ambulanţă privată antişoc, primele rezerve private într-un spital şi primul sistem care detectează cancerul de piele în stadiu incipient – dermatoscopia digitală“, susţine doctorul. În prezent, Bio Medica are două clinici multispecializate, două clinici de dermato-venerologie Bioderm, spitalul de dermato-venerologie deschis în urmă cu două luni în Pipera (Bucureşti), două clinici de stomatologie Biodent şi un centru de îngrijire a vârstnicilor – One to One Nursing Home, lângă Bucureşti. Printre primele servicii oferite au fost cele dermatologice – aceasta rămânând specializarea de referinţă şi în prezent -, iar Bio Medica s-a extins şi în arii precum cardiologie, urologie, diabet, boli metabolice şi de nutriţie, imagistică, servicii paraclinice.

    Bio Medica a înfiinţat şi o organizaţie nonprofit care luptă împotriva cancerului de piele, Melanoma MayDay, prin care oferă gratuit servicii de screening pentru cancerul de piele cu dermatoscopie digitală companiilor, instituţiilor şi publicului larg. În cadrul grupului Bio Medica lucrează peste 200 de persoane, la care se adaugă peste 150 de medici colaboratori.

    Despre preţurile practicate, medicul antreprenor spune că ”reflectă investiţiile constante în aparatura inovatoare şi în specializările continue pe care le facem pentru a putea oferi servicii de calitate“. Idee pe care o argumentează referindu-se chiar la dermatoscopul digital, ”singurul aparat de acest gen din România, standardul de aur în screeningul cancerului de piele. Prevenţia şi dermatologia minim-invazivă sunt doi piloni importanţi ai activităţii noastre“.

    În ultimii ani, valoarea investiţiilor realizate în clinicile grupului este de ordinul milioanelor de euro, susţine Lucian Russu. Grupul a încheiat 2016 cu o cifră de afaceri de aproximativ 3 milioane de euro, iar previziunile pentru 2017 se referă la o creştere asemănătoare cu cea din ultimii ani, de 500.000 de euro. ”Vom continua investiţiile în aparatură şi avem în plan extinderea la nivel naţional. Estimăm un buget de investiţii de peste 500.000 de euro pentru deschiderea unui nou spital în ţară“, adaugă medicul. În prezent, grupul Bio Medica este prezent în Piteşti prin intermediul unei colaborări, iar următoarele zone vizate pentru extindere sunt Ardealul şi Moldova, regiuni neacoperite pe nişa de dermatologie, în opinia fondatorului Bio Medica. Pe termen mediu şi lung, principalul obiectiv este legat de extinderea la nivel naţional şi crearea unei reţele private de dermatologie, ”în care să aplicăm tot know-how-ul acumulat în aceşti ani. Urmărim deschiderea de unităţi medicale cu paturi, pe care să le construim de la zero“, precizează doctorul.

    Oportunităţile domeniului se leagă, apreciază Lucian Russu, de nevoia şi interesul oamenilor pentru servicii medicale de calitate, precum şi de apetenţa pentru prevenţie. Pe de altă parte, unul dintre impedimente este dat de lipsa unui sistem de asigurări private integral implementat, care să ofere pacienţilor şansa de a beneficia de servicii în orice centru medical privat doresc, în funcţie de problema fiecăruia, completează medicul. ”În prezent, sistemul de abonamente la clinicile private te obligă să cauţi servicii în aceeaşi reţea, deşi poate există alţi operatori de servicii medicale private care pe o anumită nişă sunt mai puternici şi mai performanţi. În plus, exclude componenta de prevenţie“, explică medicul. Aşadar, în opinia sa, cel mai important pas în dezvoltarea pieţei de servicii medicale private se leagă de asigurările de sănătate.

    ”În prezent lipsesc politicile de sănătate care să le permită oamenilor să plătească asigurări private de sănătate, pe care să şi le deducă fiscal, într-un cuantum mai mare decât în prezent“, consideră acesta. Russu este de părere că oamenii ar trebui să fie încurajaţi să plătească asigurări private, deductibile fiscal în cuantum de 1.000 de euro pe an, nu de 400 de euro, cum se practică în prezent, iar statul să asigure un pachet de bază, susţinut de Fondul de Asigurări de Sănătate. ”Asigurarea privată deductibilă este destul de firavă acum, iar lumea încă merge pe abonamente la clinici private“, observă Lucian Russu.  

    Incidenţa cancerului de piele a crescut rapid în ultimii ani, principalele cauze fiind expunerea repetată la soare fără protecţie solară, schimbările climatice, expunerea pielii în saloanele de bronzat. 75% dintre persoanele diagnosticate cu melanom în stadiu avansat îşi pierd viaţa în primul an de la diagnostic. Pe de altă parte, depistat în stadiu incipient, speranţa de viaţă creşte la 95% dintre cei diagnosticaţi.

    ”Nu cred că sistemul de sănătate românesc se poate lăuda cu realizări semnificative, aş spune că mai degrabă a bătut pasul pe loc. Au existat o serie de iniţiative, niciuna concretizată şi aplicată în acest moment, care să ne alinieze la sistemele de sănătate occidentale“, evaluează managerul de la Bio Medica. Pe de altă parte, acesta consideră că relaţia dintre sistemul public de sănătate şi cel privat este foarte bună, atât timp cât fiecare dintre cele două sisteme îşi respectă zonele de expertiză. ”Ne vin adesea pacienţi din sistemul de sănătate de stat, însă numărul celor pe care îi trimitem noi către spitalele de stat este mult mai mare. Vorbim de intervenţii în cazul cancerelor de piele avansate, cazuri cu adevărat grave, în special pe oncologie, unde pacienţii trebuie să beneficieze de tratament gratuit, prin programele naţionale de sănătate“, explică Russu.

    ”Peste tot în lume, problema reformei sănătăţii este una acută“, spune Russu, care oferă ca exemplu Marea Britanie. Acolo statul asigură servicii medicale foarte bune, dar cine are nevoie de o consultaţie la dermatolog obţine o programare peste şase luni; pentru o consultaţie mai rapidă, are alternativa sistemului privat, dar pentru acest lucru este folositoare asigurarea privată, spune doctorul. ”Englezul înţelege situaţia pentru că aşa a fost obişnuit. Aici lucrurile se doresc şi ieftine, şi mâine“, precizează Russu; în România asigurarea medicală privată este prohibitivă ca preţ pentru masele largi. ”Abonamentul trebuie să dispară, pentru că este anacronic şi exclude prevenţia, iar medicina fără prevenţie nu este sustenabilă“, conchide medicul.

    Piaţa serviciilor medicale private aproape s-a triplat în opt ani şi a ajuns la 6,5 miliarde de lei (1,4 miliarde de euro) în 2015. Cei mai mari cinci jucători de pe piaţa serviciilor private de sănătate – MedLife, Regina Maria, Medicover, Sanador şi grupul Gral – au avut afaceri totale de circa 1,3 miliarde de lei în 2015, potrivit calculelor ZF. Cele mai mari 20 de companii din acest domeniu au avut afaceri de 2,1 miliarde de lei în 2015, ceea ce însemna o treime din piaţă.

  • Dent Estet anunţă o creştere cu 28% a cifrei de afaceri în trimestrul I din 2017 faţă de perioada similară a anului precedent

    Creşterea cheltuielilor operaţionale cu 22%, o rată mai mică decât creşterea veniturilor, a asigurat o creştere corespunzătoare a profitabilităţii grupului. Evoluţia financiară pozitivă s-a datorat atât creşterii numărului de pacienţi, cât mai ales a solicitărilor de tratamente complexe, protetica dentară şi implantologia fiind specialităţile care au generat cele mai mari venituri pentru Grup.  

    Numărul pacienţilor trataţi în clinicile Grupului Dent Estet în această perioadă a crescut cu aproximativ 18% faţă de anul trecut. De asemenea, numărul medicilor a crescut cu aproximativ 8% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent. Cifra de afaceri este una record pe piaţa serviciilor de stomatologie, Dent Estet situându-se, în continuare, pe locul 1 în domeniul clinicilor private de medicină dentară din ţara noastră.

    „Am început anul 2017 în forţă, cu rezultate financiare excelente, chiar peste aşteptările noastre. Dar cea mai mare bucurie vine din faptul că am lansat cu succes prima clinică de stomatologie complet digitală din România, cu scopul de a ne ţine de promisiunea noastră cea mai importantă, aceea de a încerca întotdeauna să oferim servicii remarcabile pacienţilor noştri.

    Grupul Dent Estet – liderul de necontestat al pieţei serviciilor stomatologice, cu cea mai mare cifră de afaceri din domeniu şi o dinamică a operaţiunilor  îşi urmează cu succes drumul, la fel ca şi până acum. Avem un plan interesant pe termen scurt şi mediu, urmărind atât creşterea organică peste creşterea pieţei, cât şi dezvoltarea prin achiziţii”, a declarat Cristian Taban, Directorul Executiv al Grupului de clinici Dent Estet.

    Pe lângă cele 8 clinici stomatologice, începând cu luna iunie 2016, Grupul deţine şi un laborator dentar complet digitalizat, Aspen. Dent Estet este primul grup privat de clinici stomatologice din ţară care şi-a deschis propriul laborator complex de tehnică dentară, coordonat de o echipă de tehnicieni certificaţi în străinătate. Acesta este dotat cu aparatură capabilă să ofere soluţii estetice de înaltă acurateţe, smilare dinţilor naturali, şi eficientizează timpul de lucru al medicului, reducând totodată şi timpul de aşteptare al pacienţilor, până la 24 de ore. Laboratorul Aspen înregistrează o cifră de afaceri de 120.000 în primul trimestru al acestui an.

    În total peste 8.500 de pacienţi noi au trecut pragul clinicilor Dent Estet în ultimul an. Grupul Dent Estet a înregistrat de la deschidere, până în prezent, peste 65.000 de pacienţi, iar zilnic, clinicile stomatologice sunt vizitate, în medie, de 350 de pacienţi, numărul acestora continuând să crească de la an la an.

     

  • Compania FM Logistic aniversează 50 de ani de existenţă pe piaţă

    FM Logistic operează în 6 sectoare principale- alimentar, retail, industria  bunurilor de uz casnic şi îngrijire personală, cosmetic/ produse de lux, farmaceutic, produse industriale şi electronice, este prezentă pe 3 continente, în 5 regiuni (Europa de Vest, Europa Centrală, Europa de Est, Asia şi America Latină), are 23,300 angajaţi şi o cifră de afaceri de peste 1 miliard euro realizată în proporţie de 63% în afara Franţei. Compania reprezintă unul dintre cei mai importanţi jucători logistici internaţionali care oferă soluţii logistice pentru optimizarea operaţiunilor din cadrul lanţului global de aprovizionare, de la depozitare şi distribuţie până la co-packing şi Supply Chain Management. 

    Planul de dezvoltare FM Logistic se bazează pe lângă expansiunea geografică şi pe inovaţie, aceasta realizându-se în conformitate cu normele pentru protejarea mediului. FM Logistic este pionier în crearea unor soluţii logistice inovatoare (AGV, drone, roboţi), fiind una dintre companiile care au implementat “pooling-ul” o soluţie inovatoare de consolidare a mărfurilor de acelaşi profil şi ale cărei rezultate au fost recunoscute, aducând numeroase premii de-a lungul anilor (premiată la SITL- târgul internaţional de servicii de logistică şi transport) sau crearea Collaborative Routing Centres (CRC®) în 2015.

    Având în vedere tendinţele de consum, în 2015 FM Logistic a dezvoltat soluţia CityLogin – soluţie ecologică de distribuţie în interiorul oraşelor în conformitate cu solicitările de sustenabilitate la nivel European, implementată iniţial în Roma, apoi în Madrid şi Paris, şi în curând Milano, Varşovia şi Moscova.