Agrostar pune viitoarele majorari de preturi si pe seama lipsei
unei “strategii coerente” a Ministerului Agriculturii si cere
demisia ministrului Valeriu Tabara. “Ministrul Agriculturii nu
poate sa intervina direct in reglarea preturilor, dar poate sa o
faca prin politici sectoriale, ceea ce lipseste cu desavarsire la
ora actuala. Pot fi luate masuri de stimulare a investitiilor si de
crestere a gradului de absorbtie a fondurilor europene”, sustine
Niculae Stefan, presedintele Agrostar. El considera ca lipsa unei
strategii agricole duce la agravarea situatiei fermierilor si la
impovararea romanilor cu preturi greu de suportat la alimente.
Tag: alimente
-
Agrostar: Produsele alimentare se vor scumpi cu 3-5% in perioada urmatoare
-
Mai mult de jumatate din cheltuielile romanilor se duc pe alimente, electricitate, gaz, combustibili
Cu o pondere a acestor plati de 54% din totalul cheltuielilor
lunare, Romania este urmata de Lituania,(40%), Bulgaria (39%) si
Slovacia (37%). Ponderea detinuta de alimente, electricitate, gaz
si combustibili in totalul cheltuielilor se situeaza la 34% in
Letonia si Polonia si la 32% in Croatia, Ungaria si Turcia. La
polul opus al clasamentului privind ponderea cheltuielilor cu
alimente, electricitate, gaz si combustibili in totalul consumului
se situeaza Marea Britanie (12%), Danemarca (15%) si (Austria 16%).
Totusi, Romania este surclasata de Slovacia in ceea ce priveste
ponderea cheltuielilor pentru electricitate, gaz, combustibili in
total consum si se situeaza aproximativ la acelasi nivel cu Ungaria
si Cehia. -
De-a uliii si porumbeii sau ce logica e in evolutia inflatiei
“Nu suntem <porumbei>, suntem <ulii> in continuare”,
ii replica saptamana trecuta guvernatorul Mugur Isarescu unui
analist nenumit din mediul bancar, care dupa ce BNR a pastrat
dobanda la 6,25%, implinind astfel anul de cand n-a mai
modificat-o. Analistul, Nicolaie Alexandru Chidesciuc de la ING,
considera abordarea BNR drept “dovish” (de la “dove” = porumbel; in
cazul unei banci centrale, o conduita “dovish” inseamna retinerea
de la lupta cu inflatia prin inasprirea politicii monetare).
“Probabil ca banca centrala va rezista anul acesta sa nu majoreze
dobanda, dar va incepe s-o faca la anul, cand inflatia va fi
probabil mai mare decat cea estimata”, apreciase analistul ING. Cum
inflatia chiar a fost pana acum mai mare decat estimarile – in
martie, rata anuala a ajuns la 8,01%, in aprilie la 8,34%, iar BNR
a modificat prognoza pentru finele anului de la 3,6% la 5,1%, ceea
ce inseamna o depasire cu 1,1% a intervalului de tinta a inflatiei
– concluzia trasa de multi comentatori e ca insistenta de a mentine
o tinta centrala nu-si mai are rostul.Pe de o parte, trebuie zis ca inflatia anuala a ajuns atat de
mare fiindca se raporteaza la o epoca in care TVA era de 19% si la
o perioada din 2010 cu inflatie lunara redusa, stiind ca in
calculul inflatiei anuale, o baza de calcul mai mica (ratele lunare
din ultimele 12 luni) umfla cifra finala. Asa se explica sirul de
date aparent fara noima: in ianuarie si februarie, desi preturile
au crescut la fel, cu 0,77%, rezultatul anualizat era diferit
(6,99% in ianuarie – ingloband deci si recordul lunar de 1,68%
atins in ianuarie 2010-, respectiv 7,6% in februarie), iar in
martie, o inflatie lunara de 0,6%, deci mai mica decat in lunile
precedente, s-a corelat cu o inflatie anuala de 8,01%. De aceea
spune acum Isarescu ca “daca prevedem cresteri ale inflatiei, nu
inseamna ca prevedem si cresteri mai mari ale preturilor in lunile
respective”. Si tot de aceea Cristian Popa, viceguvernatorul BNR,
apreciaza ca disparitia din calcule a efectului majorarii TVA,
incepand din iulie, ar urma sa taie ea singura circa 3 procente din
rata anuala de inflatie.
Tinta de inflatie vine insa obligatoriu la pachet si cu o
calculare a “intervalului de incertitudine” in functie de cateva
criterii de risc cu impact masurabil, de la variatiile de productie
agricola si politica de preturi administrate la preturile
internationale ale materiilor prime. In raportul BNR asupra
inflatiei din august 2010, cand majorarea TVA schimbase brusc
datele problemei, prognoza de inflatie pentru sfarsitul anului 2010
fusese ridicata de la 3,7% la 7,8%, iar limita de sus a
intervalului de incertitudine se apropia deja de 9% pentru
decembrie 2010 si era usor peste 8% la sfarsitul lui iunie 2011 –
maximul anului. Aceasta nu inseamna ca ar trebui sa ne uitam
de-acum numai la limita de sus a intervalului de incertitudine din
graficele BNR ca sa aflam cat va fi inflatia (cel mai apropiat
contraexemplu e incheierea anului 2010 la o inflatie cu aproape 1%
sub respectiva limita), ci ca ea e relevanta pentru importanta
riscurilor in toata povestea tintirii inflatiei.In raportul asupra inflatiei prezentat de Mugur Isarescu
saptamana trecuta, limita de sus a intervalului de incertitudine
depaseste usor 9% la sfarsitul lui iunie. Viceguvernatorul BNR
spune ca in realitate cifra va fi undeva sub 9%, iar analistii de
la ING si Raiffeisen, zgarciti cu optimismul cand e vorba de
prognoze de inflatie, se asteapta ca in iunie sa avem 8,6%,
respectiv 8,5%. Zecimalele nu sunt lipsite de interes, intrucat
depasirea unei inflatii anuale de 8,8% la sfarsitul lui iunie ar
atrage, conform acordului cu FMI, consultari ale Fondului cu
autoritatile pe tema politicii monetare. Acesta e si sensul
remarcii lui Jeffrey Franks, reprezentantul FMI, ca in urmatoarele
cateva luni, banca centrala ar putea avea nevoie sa-si adapteze
politica monetara (remarca tradusa imediat de analisti intr-o
anticipare a unei cresteri de dobanda).Ce se intampla insa din iulie incolo? Dincolo de disparitia din
calcul a diferentelor de TVA, devine posibila o ieftinire macar
temporara a materiilor prime – petrol, metale, produse agricole –
pe pietele externe, luata in calcul in prezent de analistii straini
dupa epuizarea bulelor speculative care in ultimele luni au umflat
pretul materiilor prime si au adus bani fierbinti si inflatie pe
pietele din Asia si America Latina. Fluxurile de capital migrator,
pe care le cunoastem din experienta anilor 2005-2007 macar prin
prisma recordului de apreciere a leului fata de euro din 2007 si a
fluctuatiilor ulterioare, au reinceput acum sa vizeze economiile
din Est, pe care analistii le recomanda investitorilor, pentru ca
au iesit mai sanatoase fiscal din criza decat cele din zona euro si
au perspective bune de crestere. A aparut astfel si aici riscul
unor intrari si iesiri bruste de fonduri. “De multi ani n-am mai
vazut atatea rapoarte pozitive despre Romania. Ele sunt pentru
politica monetara a BNR o potentiala complicatie, pentru ca e greu
de gasit dozajul corect al reactiei”, spune guvernatorul Mugur
Isarescu.Analistii Erste remarca faptul ca pentru bancile centrale din
tarile din Est, combinatia dintre cererea slaba de consum,
deficitele in scadere si inflatia cu cauze exclusiv externe face ca
“in lupta cu inflatia, aprecierea monedelor nationale sa fie mai
tentanta decat majorarea dobanzilor”, dar atata vreme cat motorul
cresterii pentru tarile din Est ramane deocamdata exportul,
“toleranta bancilor centrale la aprecierea monedelor ramane
limitata”. Nu altfel e si in cazul Romaniei. “Fluxurile de capital
ne pot ajuta pe termen scurt in lupta cu inflatia”, afirma
guvernatorul Isarescu, prin faptul ca sustin aprecierea leului,
“dar vrem ca inflatia sa vina in jos sustenabil, nu sa fie afectate
productia industriala si exporturile si sa se deterioreze
echilibrele. O apreciere excesiva a leului nu e sustenabila”.
Pentru finele anului, BNR estimeaza o inflatie de 5,1%, mai mare
decat cea prognozata de FMI (4%) si apropiata de estimarile
analistilor bancari, cu cateva exceptii (BCR – 5,2%, Volksbank –
5%, Citibank – 5%, UniCredit – 4,7%, ING – 6%, Raiffeisen – 5,3%).
Toate aceste cifre vin insa la pachet cu aceleasi riscuri mai sus
mentionate, dar si cu unul de ordin intern care nici n-a putut fi
cuantificat pana acum, pentru ca nu s-a batut in cuie calendarul de
liberalizare a preturilor administrate cu cel mai mare impact in
economie.“Vedem presiuni inflationiste semnificative in contextul
potentialelor majorari de preturi administrate la energie si
transport, la solicitarea FMI si a UE”, afirma Eugen Sinca, analist
BCR. Melania Hancila, economistul-sef al Volksbank, se teme de
“riscurile unor majorari mai mari decat se astepta a tarifelor la
gaze si energie, dupa cererea Comisiei Europene ca Romania sa
elimine controlul administrativ al preturilor”. Iar ca peisajul sa
fie complet, BNR introduce in “incertitudinea” ei inca un risc, pe
care il considera mai mare decat toate: ca autoritatile sa inceapa
sa arunce cu bani in anul preelectoral si la anul, distrugand
astfel roadele propriilor lor politici de strangere a curelei. -
Ideea norocoasa a unui comerciant care n-a gandit doar de azi pe maine
O initiativa in domeniu apartine unui comerciant care atrage
atentia ca, din anii treizeci si pana azi, Marea Britanie a pierdut
97% din pajistile unde cresteau flori salbatice cu nectarul carora
se hraneau insectele.Proiectul lantului de magazine Co-operative presupune replantarea
unor suprafete de pamant cu flori salbatice de catre fermieri sau
primariile care detin terenuri, initial pe o suprafata de cinci
hectare. Ulterior ar trebui sa fie plantate flori de-a lungul
drumurilor sau parcarilor, creand o adevarata retea de “sosele” pe
care albinele si alte insecte polenizatoare sa se poata deplasa in
cautarea hranei.Necesitatea unei astfel de initiative, explica reprezentantii
companiei britanice, vine din faptul ca plantele de a caror
polenizare se ocupa albinele reprezinta o treime din regimul
alimentar al omului, iar disparitia harnicelor insecte ar avea
consecinte grave pentru capacitatea plantelor respective de a se
reproduce. -
Sfatul prefectului: cum alegem carnea de miel, ouale, vinul si alte produse de Paste
OUALE
Ouale proaspete au coaja cu aspect rugos, porii fiind vizibili, iar
cele vechi au coaja lucioasa, uneori cu pete, porii nefiind
vizibili.Ouale proaspete prezinta albusul de culoare alba spre roz-deschis,
iar galbenusul de culoare galben deschis pana la rosiatic, sferic,
asezat central, separat de albus. La ouale vechi dispare separarea
dintre albus si galbenus, galbenusul devine mobil cu forma
neregulata, uneori fixandu-se de partea interna a cojii; pot fi
observate pe fata interna a cojii, pete de culoare inchisa, produse
de diferite mucegaiuri sau bacterii.Ouale trebuie sa fie marcate cu un numar distinctiv, cod identic cu
cel al exploatatiei (pe ou sau pe unitatea de ambalaj). Marcajul
trebuie sa fie lizibil si sa aiba o inaltime de cel putin 2
mm.CARNEA DE MIEL
Diferenta intre carnea de miel si carnea de caine: comparativ cu
oaia, carcasa de caine are configuratia corpului si a regiunilor
musculare mai lungi; carcasa de oaie este mai scurta si mai
grosolana, iar la capra carcasa este mai supla, mai alungita, iar
coastele mai lungi. La carcasa de oaie, grasimea (seul) se depune
si subcutanat, avand un miros caracteristic care se accentueaza la
fierbere.La oaie, numarul de vertebre sacrale este de 5, iar la caine este
de 3, osul sacrum la oaie este lung, iar la caine foarte scurt,
aproape patrat, fata interioara concava. Din punct de vedere
organoleptic, carnea de caine are culoare rosie-inchis si un miros
caracteristic, neplacut; fibra musculara este fina si cu
consistenta moale, grasimea este alb cenusie, uleioasa si nu se
intareste dupa racire.VINUL VARSAT
Vanzarea vinului de masa in vrac trebuie sa se faca in spatii
comerciale care sa indeplineasca conditiile de igiena
corespunzatoare, sa aiba sistem de ventilatie, sistem de alimentare
si de canalizare.Vasele din care se comercializeaza cu amanuntul vinul de masa in
vrac vor fi etichetate vizibil si lizibil pentru cumparator, iar in
sistemul de etichetare vor fi cuprinse minimum urmatoarele
indicatii: categoria de calitate – vin de masa; tipul de vin dat de
continutul in zahar: sec, demisec, demidulce, dulce; culoarea
vinului: alb, rosu sau rose; anul de productie; furnizorul; numarul
autorizatiei acordate pentru spatiul de comercializare.PRODUSELE TRADITIONALE
Produsul traditional trebuie sa fie obtinut din materii prime
traditionale, sa prezinte o compozitie traditionala sau un mod de
productie care reflecta un procedeu tehnologic de productie
traditional si sa prezinte atestatul de produs traditional eliberat
de Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale.Eticheta produsului traditional trebuie sa contina urmatoarele
mentiuni: numele si adresa producatorului; denumirea produsului
(conform cu atestatul obtinut); produs “traditional”; metoda de
productie traditionala; greutatea neta; ingredientele, in ordinea
descrescatoare a cantitatii din reteta; conditii de pastrare; data
fabricatiei si termenul de valabilitate; alergenii continuti.PESTELE
La pestele proaspat, ochii sunt proeminenti sau la nivelul
orbitelor, cu corneea transparenta sau usor mata, iar la cel
alterat sunt infundati in orbite, cu corneea complet mata. La
pestele proaspat branhiile sunt rosii, cu nuante caracteristice
speciei, fara miros, cu operculi (placile osoase care acopera
deschiderea branhiilor) elastici si bine lipiti de branhii, la cel
alterat branhiile sunt de culoare murdara, acoperite cu mucus
abundant, cu miros de putrefactie, operculii indepartati de
branhii.Pielea si solzii la pestele proaspat sunt de culoare naturala
lucioasa sau putin mata, solzii sunt bine prinsi in piele. La
pestele alterat, suprafata pielii este acoperita cu mucus urat
mirositor, solzii intunecati ce se desprind cu usurinta.Musculatura la pestele proaspat este tare, elastica, nu se formeaza
amprenta la apasare, bine legata de oase, de culoare cenusie, alba
sau usor roz, in functie de specie. La pestele alterat musculatura
este moale, amprentele formate nu mai revin la normal, se desprinde
usor, culoare cenusie murdara. Viscerele la pestele proaspat sunt
bine individualizate cu miros specific, fara lichid in cavitate, la
pestele alterat viscerele hidrolizate, cu miros de alterat, lichid
tulbure in cavitate, urat mirositor.Prefectura citeaza si recomandarile Directiei de Sanatate Publica a
Municipiului Bucuresti pentru cetateni:
– sa consume numai carne care a fost cumparata din reteaua de
magazine publice;
– sa nu consume carne din taieri clandestine, ambulante;
– sa nu consume carne insuficient tratata termic;
– sa nu foloseasca oua de rata/gasca la prepararea cremelor, a
prajiturilor, a maionezei;
– sa nu uite sa se spele bine pe maini cu sapun inainte de a
prepara alimentele;
– sa pastreze la frigider alimentele usor alterabile: carnea,
pestele, ouale, maioneza, cremele;
– sa nu pastreze alimentele preparate langa cele nepreparate (carne
cruda langa cea preparata, mezeluri, preparate traditionale din
carne de miel);
– sa nu cumpere bauturi alcoolice traditionale (vin, tuica) de la
comerciantii ambulanti. -
Presedintele Bancii Mondiale: “Suntem la un pas de o criza mondiala”
Scumpirea alimentelor este principala amenintare pentru tarile
sarace, care “risca sa piarda o generatie”, a declarat Zoellick.
Declaratiile sale au fost facute luni, la Washington, la o
conferinta a Bancii Mondiale si FMI. Intre timp, ministrii de
finante din G20, care s-au intalnit si ei la Washington, si-au luat
angajamentul sa sustina financiar noile guverne din Africa de Nord
si Orientul Mijlociu. Presedintele BM a declarat ca un astfel de
sprijin este vital . “Criza din Africa de Nord si Orientul Mijlociu
subliniaza faptul ca trebuie sa punem in practica concluziile
ultimului nostru raport mondial (n.r. al BM). Acesta a evidentiat
importanta securitatii cetatenilor, a justitiei si a locurilor de
munca”, a precizat Zoellick. -
Cosul cu scumpiri. De ce avem cea mai mare inflatie din UE
Poate am iesit dintr-o criza, cea financiara si economica, dar
“avem de-a face acum cu riscuri noi si cu provocari teribile:
preturile mari si volatile ale alimentelor, preturile mari ale
combustibililor, cresterea inflatiei in pietele emergente, problema
datoriilor suverane in Europa”, declara saptamana trecuta
presedintele Bancii Mondiale, Robert Zoellick. “Avem toate
ingredientele pentru un rezultat toxic, care alimenteaza
turbulentele sociale”, spunea Zoellick, dand ca exemplu faptul ca
in Egipt sau Siria, preturile alimentelor au avut cresteri de doua
cifre, ceea ce a contribuit la furia multimilor care au iesit sa-si
rastoarne guvernele.La un nivel mult mai tehnic, expertii FMI au atras atentia
recent ca inclusiv in pietele dezvoltate, dar mai ales in cele
emergente si in curs de dezvoltare, politicile monetare trebuie sa
tina cont de felul cum scumpirile produselor alimentare se transmit
in inflatia de baza (cea considerata relevanta pentru tendintele pe
termen mai lung, pentru ca nu ia in calcul preturile fluctuante ale
alimentelor). “Mare parte din scumpirile recente pot fi atribuite
conditiilor meteo, dar motivele principale ale cresterii cererii
pentru alimente reflecta schimbari structurale, ireversibile in
economia globala”, apreciaza Thomas Helbling si Shaun Roach,
economisti ai FMI, intr-un studiu publicat in martie.
Citarea celor de mai sus n-are ca scop sa induca ideea ca ne-ar
paste si pe noi rascoale din cauza scumpirii cartofilor sau a
fainii ori sa dezbata daca e adevarata imaginea populara a
chinezului care s-a emancipat si nu mai poate trai doar cu un bol
de orez pe zi. Efectul vizibil al propagarii inflatiei in Europa
este insa cresterea dobanzilor in zona euro, iar aceasta afecteaza
tari ca Romania, prin scumpirea creditelor in valuta si ingreuneaza
drumul spre convergenta economica in interiorul zonei euro si al
UE, in special pentru tarile care se lupta inca sa iasa din
recesiune, ca si pentru cele care strang cureaua acum pentru anii
de larghete bugetara, ca Grecia, Portugalia si din nou Romania.La noi, inflatia anuala a ajuns la 8,1% in martie, de la 7,6% in
februarie, cel mai mare nivel din UE, desi tarifele pentru servicii
chiar au scazut fata de luna precedenta, iar multe marfuri nu s-au
scumpit. Exemple – carnea, care are o pondere in cosul de consum de
9,3%, comparativ cu celebrii cartofi care au dominat toate
relatarile despre scumpiri (pondere in cosul de consum – 0,72%),
sau energia electrica si gazele, cu o pondere de 5%, respectiv 3,2%
(inferioara totusi combustibililor, care au o pondere in cos de
7,5% si al caror pret a urcat cu 2,25%, facand Guvernul sa se
gandeasca sa le inghete). Consilierul guvernatorului BNR, Adrian
Vasilescu, are deci dreptate teoretic atunci cand, dand chiar
aceste exemple, spune ca in Romania n-avem de-a face cu o inflatie
generalizata, pentru ca sunt marfuri care nu s-au scumpit
deloc.
O alta consolare ar fi ca nu suntem singurii care sufera.
Analistii Citibank remarca scumpirea substantiala a alimentelor in
Polonia, de pilda, unde pretul zaharului a crescut din februarie
pana in martie cu aproape 40%, “reflectand o panica a
consumatorilor, care au cumparat cantitati substantiale de zahar ca
sa-si faca provizii”, ceea ce a adaugat 0,16% la cresterea
preturilor de consum, estimata sa fluctueze in jur de 4% in
urmatoarele luni. In Ungaria, unde inflatia anuala a urcat la 4,5%
in martie, zaharul s-a scumpit fata de februarie cu 75%, iar faina
cu aproape 60%.La noi, zaharul, produs cu o pondere de 0,61% in cosul de
consum, s-a scumpit cu aproape 12%, iar faina cu 2,29%. Ceea ce
diferentiaza insa Romania nu numai fata de zona euro, ci si fata de
tarile vecine cu inflatie la jumatate fata de noi este ponderea
mare a alimentelor in cosul de consum (vezi grafic), care reflecta
decalajul de dezvoltare si de nivel de trai. Economistii BM si ai
FMI nu obosesc sa atraga atentia ca tarile unde mancarea consuma o
parte mare din bugetul familiilor sunt cele mai vulnerabile la
inflatie. -
Seful Bancii Mondiale: Economia mondiala este la “un soc distanta” de o criza alimentara de amploare
Anul trecut, 44 de milioane de oameni au coborat sub pragul
saraciei din cauza preturilor mai mari la alimente, a estimat
Zoellick. Un avans de 10% al indicelui preturilor ar impinge alte
10 milioane de persoane sub limita saraciei, a adaugat el. Indicele
preturilor la alimente calculat de Organizatia Natiunilor Unite a
inregistrat o crstere de 25% anul trecut, cel mai rapid avans din
1991, iar in februarie a atins un nivel record. “Cresterea
preturilor la mancare este in prezent cea mai mare amenintare
pentru saraci. Suntem la numai un soc distanta de o criza de
amploare. In multe cazuri stocurile sunt scazute. Un singur
eveniment major legat de vreme in unele din aceste regiuni ar putea
impinge oamenii peste limite”, a declarat Zoellick in timpul unei
conferinte de presa organizata la finalul unei serii de intalniri
intre reprezentanti ai BM si Fondului Monetar International. -
Banca Mondiala: Preturile alimentelor, apropiate de nivelul maxim din 2008, alimenteaza inflatia in tarile sarace
Indicele preturilor alimentelor calculat de Banca Mondiala
pentru primul trimestru este cu 36% peste cel din aceeasi perioada
a anului trecut. Preturile porurmbului, graului si soiei sunt
semnificativ mai mari, dar cel al orezului a ramas stabil. La nivel
mondial, sunt necesare noi eforturi pentru furnizarea de alimente
catre cei vulnerabili, a declarat, joi, presedintele Bancii
Mondiale, Robert Zoellick.