BusinessMagazin

Tag: aeroport

  • Aeroporturi cu cele mai frumoase panorame – GALERIE FOTO

  • O tânără din oraşul Siret vrea să crească numărul de turişti din Bucovina, după cel mai bun an din ultimii 25

    “Nu poţi să exişti ca oraş european şi să fii izolat de lume. Situaţia aeroportului de la Suceava este poate una din cele mai importante probleme care afectează dezvoltarea potenţialului turistic al zonei. Este absurd să ai pretenţia ca un turist care aterizează la Bucureşti să vină cu maşina timp de şase ore pentru a ajunge în Bucovina. În prezent aeroportul de la Salcea este închis.“

    Născută şi crescută în micuţul oraş Siret, situat la graniţa româno-ucraineană, Manuela Scripcariu gestionează proiectul Discover Bucovina, o comunitate de 70.000 de oameni construită de la zero, în care promovează destinaţiile turistice din regiunea în care locuieşte. Este vehementă când vorbeşte despre locurile natale şi nu se fereşte să arate cu degetul înspre cei care taie elanul dezvoltării turismului în zonă. Aeroportul despre care vorbeşte tânăra face parte din cele opt incluse de Business Magazin în lista ruşinii publicată în 2013, care le include pe cele situate în zone strategice ale Românei. Acestea zac cu pistele aproape goale şi se „mândresc“ cu cel mult două zboruri pe zi, şi acelea spre Bucureşti.

    După cum spunea în 2013 Marius Grosu-Romaşcu, directorul aeroportului de la Suceava, deşi au existat tratative pentru deschiderea de noi curse aeriene şi strategii de reduceri de tarife pentru companiile Carpatair, Wizz Air, Blue Air şi Austrian Airlines, infrastructura nu a permis operarea cu aeronave mari. „În cazul unor aeroporturi cu perspective limitate, utilitatea acordării unor mecanisme de sprijin financiar este discutabilă. Acordarea de ajutor de stat unui aeroport căruia îi lipsesc premisele să devină viabil nu poate fi o soluţie sustenabilă“, explica Szabolcs Nemes, consultant în cadrul companiei Roland Berger.

    După 25 de ani în care la Suceava ajungeau pe calea aerului puţin peste zece mii de pasageri anual, oficialităţile susţin acum că va deveni cel mai modern aeroport din România, cu pistă elastică şi cu tehnologie de ultimă generaţie. Valoarea investiţiei în procesul de modernizare aflat în curs de derulare la ora actuală se ridică la aproape 2 milioane de lei, bani alocaţi din bugetul Consiliului Judeţean. Până la redeschiderea aeroportului, preconizată în vara acestui an, turiştii care aleg Bucovina ca destinaţie turistică au de ales între aeroportul din Iaşi sau cel din Bacău, aflate la două ore distanţă de municipiul Suceava.

    Chiar şi fără aeroport, Bucovina atrage anual circa un sfert de milion de turişti, dintre care 20% sunt străini, iar numerele înregistrate de INS sunt tot mai bune de la an la an. Conform datelor Direcţiei Judeţene de Statistică Suceava, în Bucovina există în prezent 12.121 de locuri de cazare în 485 de hoteluri şi pensiuni clasificate de Ministerul Turismului. Dublarea numărului de locuri din ultimii zece ani a atras tot mai mult turişti, iar Manuela Scripariu crede că zona este slab promovată faţă de potenţialul real.

    Doar un sfert dintre locurile de cazare sunt ocupate în medie în cursul anului. Asta deşi Bucovina este destinaţia turistică preferată de turiştii români şi străini atunci când vine vorba de sărbătorile  de iarnă sau de petrecerea Paştelui. În ultimii ani, statisticile arată un grad de ocupare al pensiunilor şi hotelurilor din Bucovina de până la 98%, devansând chiar Valea Prahovei în perioadele menţionate.  „Turiştii aleg să petreacă aceste sărbători aici deoarece Bucovina este considerată locul ideal pentru a te bucura de tradiţii şi de obiceiuri. Oferta pensiunilor şi hotelurilor este variată, oaspeţilor le este pregătită o atmosferă liniştită, cu datini, colinde şi bucate tradiţionale pentru masa de Crăciun şi Revelion. Situaţia se mai repetă doar de Paşti.“

    Proiectul Manuelei Scripcariu, Discover Bucovina, a pornit iniţial ca o simplă pagină pe reţeaua de socializare Facebook. În trei ani, mesajele şi campaniile pentru promovarea Bucovinei ajung la circa 150.000 de persoane din România şi străinătate. De aceea, tânăra a decis să construiască un portal cu acelaşi nume, funcţional în prezent doar în limba română, pentru a aduce într-un singur loc oferta proprietarilor de pensiuni şi hoteluri. Turiştii caută mai ales pachete de trei şi patru nopţi în unităţi de cazare de trei şi patru stele şi alocă bugete de 800-1.500 de lei de persoană. Potrivit INS, cea mai mare durată medie a şederii s-a înregistrat în structurile turistice din zona staţiunii balneare Vatra Dornei (4,2 zile), urmate de structurile din zona montană  (2,3 zile) şi de „alte localităţi şi trasee turistice“ (1,9 zile).

  • Paris: Trafic deviat pe aeroportul Roissy-Charles-de-Gaulle, din cauza operaţiunii din Dammartin-en-Goële

    Societatea Aeroports de Paris (ADP) a precizat că traficul aerian nu a fost suspendat din cauza operaţiunii forţelor de ordine de la Dammartin-en-Goële, la nord de Paris, unde o luare de ostatici este în desfăşurare. ADP a explicat că din cauza operaţiunii, avioanele sunt “redirecţionate spre sudul zonei”.

    Zece persoane au fost luate ostatice, vineri dimineaţă, într-o tipografie din localitatea Dammartin-en-Goële (Seine-et-Marne) situată la nord de Paris, afirmă France 2 într-o ediţie specială.

    Un vehicul a fost furat vineri, în jurul orei 08.40 (09.40 ora României) la Montagny-sainte-Félicité, în Oise, de doi indivizi înarmaţi cu pistoale automate şi cu semnalmentele fraţilor Kouachi, cei doi suspecţi în atentatul de la Charlie Hebdo.

    Câteva minute mai târziu, un schimb de focuri a avut loc în Seine-et-Marne, în dreptul Dammartin-en-Goële, în apropiere de zona unde au loc operaţiunile de căutare a fraţilor Cherif şi Said Kouachi. Mai mulţi bărbaţi aflaţi la bordul unei maşini au tras în forţele de ordine. Potrivit Le Parisien, schimbul de focuri s-a soldat cu doi morţi şi 20 de răniţi.

    Potrivit iTélé, echipele GIGN aflate la faţa locului au început negocierile cu autorii luării de ostatici.

  • Construcţia magistralei de metrou din Timişoara ar putea începe în 2015: linia are opt kilometri şi leagă centrul de aeroport

    Construcţia unei magistrale de metroul în Timişoara, cel mai mare oraş din vestul ţării, ar putea începe în 2015 şi ar urma să lege centrul oraşului de aeroport, conform autorităţilor locale.

    Primarul Timişoarei, Nicolae Robu, a declarat că a decis realizarea unei linii de metrou cu o lungime de 8 kilometri, care să lege centrul oraşului de aeroport. Proiectul urmează să intre în planul de buget pentru perioada 2014-2020, sursa de finanţare nefiind încă cunoscută, relatează Timiş Online.

    „Asta e soluţia – liniile de cale ferată trebuie să fie duse în subteran, şi cu această ocazie sigur că se va realiza şi o conexiune tip metrou între câteva puncte cheie ale oraşului nostru: Gara de Nord, zona mall, Gara de Est, aeroportul, toate pot ajunge să fie legate şi se va putea face repede şi la preţuri convenabile aşa ceva. Sunt acele utilaje cârtiţă care străpung munţii, merg pe sub mări, pe unde vrei”, a spus Robu, în vara anului trecut.

    Linia de metrou va porni de la Gara de Nord, va ajunge la Gara de Est şi se va termina la Aeroportul Internaţional Timişoara. Aeroportul din Timişoara a raportat în 2013 un trafic de circa 750.000 de pasageri, cu jumătate de milion mai puţin faţă de nivelul din urmă cu doi ani. Din traficul total, 340.000 de pasageri au zburat cu Wizz Air şi 100.000 cu Carpatair. „O conjunctură nefavorabilă pentru aeroport a constituit-o declinul volumului de trafic al companiei Carpatair în România, ceea ce a afectat negativ volumul de pasageri şi veniturile aeroportuare, în condiţiile în care Timişoara reprezenta în trecut baza de operare a companiei aeriene”, se arată într-un document al aeroportului „Traian Vuia”.

    Metroul din Timişoara ar putea avea cinci staţii: Gara de Nord, Iulius Mall, Gara de Est, Grădina Zoologică, Aeroport, a declarat pentru gândul Nicolae Robu, primarul oraşului Timişoara. Acesta spune că soluţia mutării transportului urban în subteran este singura soluţie viabilă pentru oraş.

    „Municipiul Timişoara este rupt în două la ora actuală de liniile de tren. Situaţia creează mari disfuncţii, întrucât numărul de traversări ale acestor linii este foarte redus –două subtraversări şi două treceri la nivel- sensibil mai redus chiar decât numărul trecerilor peste Bega, la rândul lor departe de a fi suficiente”, arată Nicolae Robu. Acesta spune că are trei soluţii pentru rezolvarea problemei transportului în Timişoara: ridicarea liniilor de tren pe estacadă, mutarea liniilor de tren în afara oraşului sau ducerea liniilor de tren în subteran.Edilul arată că Primăria Timişoara a realizat o analiză din perspectivă tehnică, economică, estetică, funcţională, dar şi din punct de vedere al dezvoltării urbane , iar concluzia acestei analize este că  transportul subteran este „soluţia optimă” pentru transport pentru Timişoara, conform gândul.

    Judeţul Timiş, cel mai mare judeţ al României din punctul de ve­de­re al suprafeţei, a devenit în ul­ti­mii ani „kilometrul zero“ al in­dus­triei de componente auto din Româ­nia, atrăgând giganţi precum Con­tinental, Delphi Packard sau TRW Automo­tive, care fac fiecare în această re­giune afaceri de peste un miliard de lei, arată o analiză a Ziarului Financiar. Cele peste 19.000 de companii active în judeţul Timiş au avut afaceri de 8,8 mld. euro în 2012 şi aproape 200.000 de anga­jaţi, arată datele de la Registrul Co­mer­ţu­lui. Astfel, ca valoare a rulaje­lor rea­li­za­te de companiile din judeţ, Timi­şul se află pe po­ziţia a patra în Ro­mâ­nia, după Bucu­reşti, Ilfov şi Argeş. Potrivit ZF, fabricile producătoare de compo­nen­te auto (Delphi, Continental, TRW, Krom­berg& Schubert) şi cele de com­po­nen­te electronice (Flextronics) sau electro­cas­nice (Zoppas) domină topul an­ga­jato­ri­lor din judeţul Timiş, unde unu din trei lo­cu­i­tori are un loc de mun­că, iar şomajul este de doar 1,5%, arată datele centra­li­zate de ZF pe baza infor­ma­ţiilor de la In­spec­ţia Muncii, INS şi Agen­ţia Na­ţio­nală pen­tru Ocuparea For­ţei de Muncă. Aproape 215.000 de locuitori ai Ti­mi­şului au statut de salariat (adică 31% din to­talul populaţiei), situaţie care este mult mai bună decât în restul ţării, unde ra­ta populaţiei care lucrează este de 21%.

  • Soluţia ingenioasă găsită de un tânăr IT-ist pentru un aeroport. Acum este predată în manuale

    Au căutat să îmbunătăţească modul în care circulau oamenii şi bagajele prin aeroport, au investit milioane de dolari pentru schimbarea mecanismelor, făcând apel la marea inovaţie şi la studii despre mişcarea dispozitivelor pentru bagaje, dar lumea a rămas nemulţumită. S-au gândit să vadă unde apare nemulţumirea şi au descoperit că era vorba de viteza cu care veneau bagajele, chiar dacă au investit acolo.

    Au căutat idei de la marele public, iar cineva venit cu o idee care a fost implementată şi care a schimbat de la o zi la alta procentul nemulţumiţilor şi a crescut cu 40% gradul de statisfacţie. Un tânăr IT-ist venise cu ideea să întârzie un pic viteza de circulaţie a oamenilor: “dacă bagajele vin în 2 minute, oamenii să ajungă în trei minute”.

    Povestea este inclusă în prezent în manualele de afaceri, la capitolele despre inovaţie şi ingeniozitate. “Încercările de a face ceva fenomenal, deosebit, extraordinar reduc din valoarea micilor diferenţe, şi nu ar trebui să o facă, pentru că şi micile diferenţe, trecerea de la becul cu incandescenţă la LED, tot inovaţie este.  Absolut orice care duce la ceva mai bun este inovaţie,  o sumă de diferenţe mici poate fi mai valoroasă decât o mare inovaţie”, spune Miruna Enache, Partener Tax Advisory & Compliance Services la EY Romania.

     

  • Proiect de 14 milioane de euro pentru lucrări de modernizare şi extindere la aeroportul Satu Mare

    Contractul de proiectare şi execuţie vizează, printre altele, reabilitarea şi conservarea suprafeţei de mişcare, extinderea aerogării, sisteme rutiere aeroportuare, instalaţii şi marcaje.

    Acordul va fi atribuit prin licitaţie deschisă, unde criteriile stabilite sunt preţul ofertei, cu o pondere de 60%, şi componenta tehnică.

    Termenul limită pentru primirea ofertelor sau a cererilor de participare a fost fixat la 5 februarie.

    Aeroportul Satu Mare, unul dintre cele mai vechi din România, a fost înfiinţat în 1936. În prezent, aeroportul este deservit doar de Tarom, cu zboruri spre şi dinspre Bucureşti.

     

  • Întârzieri pe Aeroportul Henri Coandă la decolarea unor curse, din cauza operaţiunilor de degivrare

    Pe Aeroportul Internaţional Henri Coandă Bucureşti şi Aeroportul Internaţional Bucureşti Băneasa Aurel Vlaicu, traficul aerian se desfăşoară normal, în condiţii de iarnă, pistele, platformele şi căile de rulare fiind deschise şi operaţionale, a precizat CNAB, într-un comunicat de presă transmis agenţiei MEDIAFAX.

    Nicio cursă nu este anulată pe Aeroportul Henri Coandă din cauza vremii, dar zborurile pot avea întârzieri de aproximativ 45 de minute la decolare, iar în unele cazuri chiar şi de o oră, din cauza operaţiunilor de degivrare.

    “Pe aeroporturile din Bucureşti se intervine constant cu utilaje proprii pentru menţinerea suprafeţei de mişcare în condiţii optime pentru desfăşurarea în siguranţă a operaţiunilor aeriene”, se mai arată în comunicatul CNAB.

    Bucureştiul şi judeţele Giurgiu, Dâmboviţa, Argeş, Teleorman, Olt, Dolj, Gorj, Vâlcea, Mehedinţi, Caraş-Severin, Ilfov, Călăraşi, Ialomiţa, Brăila, Buzău, Prahova, Vrancea, Bacău, Neamţ, Harghita, Covasna, Braşov, Mureş, Sibiu, Alba, Hunedoara şi Cluj sunt sub avertizare cod galben de ninsori şi vânt până marţi, la ora 22.00.

    Potrivit avertizării transmise de Administraţia Naţională de Meteorologie, în aceste zona se va depune un strat de zăpadă de 10-15 centimetri, iar vântul va avea intensificări, cu viteze ce vor depăşi la rafală 50-60 de kilometri pe oră, iar local şi temporar, zăpada va fi viscolită. În regiunile sudice şi centrale sunt condiţii de producere a poleiului.

    Directorul Administaţiei Naţionale de Meteorologie, Ion Sandu, a anunţat luni, la Comandamentul de iarnă de la Guvern, că situaţia meteo rămâne complicată în următoarele ore, cu viteze ale vântului de până la 80 de kilometri pe oră şi temperaturi scăzute, care pot cauza polei până marţi după-amiază, dar de miercuri va fi un regim de iarnă normal, cu precipitaţii slabe şi temperaturi uşor pozitive pe timpul zilei

    Ion Sandu a precizat că, după expirarea codului galben, mai pot fi emise atenţionări, dar numai punctual, pentru anumite zone şi perioade scurte, nu la nivel naţional.

  • Razie a poliţiştilor printre taximetriştii de la aeroporturi: amenzi de peste 100.000 lei

    La data de 20 noiembrie, Direcţia de Poliţie Transporturi din cadrul I.G.P.R. a coordonat o acţiune pentru verificarea legalităţii desfăşurării transportului rutier în regim de taxi, în zona aeroporturilor internaţionale Bacău, Cluj-Napoca, Iaşi, Timişoara şi Bucureşti – Henri Coandă.

    Activităţile s-au derulat pe parcursul a două ore, în funcţie de traficul de pasageri din fiecare aeroport.

    Poliţiştii de la transporturi şi rutieri au acţionat pe traseele dinspre şi către aeroport, precum şi în zonele unde are loc debarcarea şi preluarea pasagerilor, pentru depistarea persoanelor care practică ilegal activitatea de taximetrie, care acostează persoane pentru a le oferi astfel de servicii, precum şi pentru sancţionarea celor care, deşi sunt autorizaţi, nu respectă regulile de tarifare sau calitatea serviciilor.

    Pe parcursul activităţilor desfăşurate, echipele de control au verificat 1.357  de autovehicule,  2 societăţi rent-a-car şi au aplicat 554 de sancţiuni contravenţionale, în valoare de 102.110 lei.

    Din totalul sancţiunilor aplicate, 428 au vizat încălcări ale normelor prevăzute de O.U.G. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, 84 de sancţiuni au fost aplicate pentru încălcări ale Legii 38/2003 privind transportul în regim de taxi şi în regim de închiriere, 15 la Legea 61/1991 pentru sancţionarea faptelor de încălcare a unor norme de convieţuire socială, a ordinii şi liniştii publice, iar 27 sancţiuni au fost aplicate pentru nerespectarea altor acte normative.

    De asemenea, în urma neregulilor constatate, au fost retrase 20 certificate de înmatriculate şi  reţinute 7 certificate de înmatriculate.

    La activităţi au participat şi jandarmi, precum şi specialişti ai Registrului Auto Român şi Metrologiei Legale.

    S.R.P.T. CONSTANŢA: A fost depistat un bărbat de 30 de ani, din Călăraşi, care efectua activităţi de taximetrie pe raza municipiului Călăraşi, fără a avea afişate pe portierele din faţă ale taxiului tarifele practicate. În cauză, operatorul de transport a fost sancţionat cu amendă în valoare de 1.000 de lei.

    S.R.P.T. GALAŢI: Poliţiştii din cadrul Biroului Judeţean de Poliţie Transporturi Feroviare Buzău, în cooperare cu poliţişti ai Serviciului Poliţiei Rutiere Buzău, au depistat în trafic un bărbat 51 de ani, din judeţul Buzău, care conducea un autoturism, efectuând activităţi de transport persoane în regim de taxi. În urma verificărilor efectuate s-a constat că nu deţinea atestat şi nu avea în dotare caseta taxi. Persoana în cauză a fost sancţionată contravenţional conform O.U.G. nr. 195/2002 şi Legea nr. 38/2003.

    I.P.J. GORJ: A fost depistat un bărbat de 54 de ani din Tg-Jiu, în timp ce conducea un autoturism, efectuând transport rutier de persoane în regim de taxi, fără a deţine certificat de competenţă profesională. De asemenea, autovehiculul avea anvelopele uzate peste limita legal admisă. Conducătorul auto a fost sancţionat pentru încălcarea prevederilor O.U.G 195/2002 şi Legii nr. 38/2003, cu amendă în valoare de 360 de lei, fiindu-i reţinut şi certificatul de înmatriculare. Operatorul de transport a fost sancţionat pentru încălcarea prevederilor Legii nr. 38/2003, cu amendă în valoare de 500 lei.
     

  • Proiect estimat la 16 milioane euro pentru modernizarea aeroportului din Bacău

    Proiectul cuprinde servicii de proiectare, estimate la 1,15 milioane lei, şi lucrări pentru mai multe obiective, printre care se numără terminalul de pasageri, turnul de control şi anexa administrativă, parcări sau un terminal intermodal, în valoare de până la 53,2 milioane lei, sume care nu includ TVA.

    În plus, investiţia estimată include şi cheltuieli diverse şi neprevăzute de 2,6 milioane lei, fără TVA.

    Contractul, finanţat de Consiliul Judeţean şi Primăria Bacău, va avea o durată de 21 luni de la data atribuirii.

    Constructorii vor fi selectaţi prin licitaţie deschisă, pentru preţul cel mai scăzut, iar ofertele sau cererile de participare sunt aşteptate până la 8 ianuarie.

     

  • Lipsit de promovarea agresivă asigurată de un sponsor, un vicepreşedinte de la Google în vârstă de 57 de ani spulberă mediatizatul record de săritură în gol al austriacului Baumgarden

    Vineri 24 octombrie Alan Eustace s-a paraşutat de la 41.425 de metri, şi a doborât recordul stabilit de Baumgartner, care, pe 14 octombrie 2012 a sărit de la 39.014 metri.

    Eustace a purtat un costum spaţial presurizat conceput de compania ILC Dover, furnizorul de costume al NASA pentru echipele de astronauţi de pe Staţia Spaţială Internaţională şi o paraşută, pentru a supravieţui căderii supersonice. El a fost urcat în stratosferă, de la aeroportul din Roswell, New Mexico, cu ajutorul unui sistem de baloane cu heliu, folosite la altitudine înaltă.

    Urcarea a durat două ore şi jumătate, iar căderea circa 4 minute şi jumătate înainte de deschiderera paraşutei. Eustace a aterizat la aproximativ 100 de kilometri depărtare de aeroport, la 15 minute de la debutul saltului. Înainte de a-şi deschide paraşuta, paraşutistul a atins în cădere liberă viteza maximă de 1.320 de kilometri pe oră.

    Pilot şi paraşutist veteran, Alan Eustace a stabilit şi recordul pentru Statele Unite de viteză în cădere liberă în timpul misiunii StratEx.

    Eustace este al doilea om din lume care a depăşit în cădere liberă viteza sunetului, după austriacul Felix Baumgarter.
    Proiectul a fost realizat de echipa Paragon StratEx pentru a testa tehnologii de realizare a costumelor spaţiale destinate unor misiuni variate, printre care se numără explorarea stratosferei, cercetarea supersonică, tehnicile de salvare de urgenţă pentru astronauţi şi zborurile comerciale.

    “A fost uimitor”, a spus Eustace pentru The New York Times. “A fost frumos. Puteai vedea întunecimea spaţiului şi puteai vedea straturile atmosferei aşa cum nu le-am mai văzut până acum”, a povestit Eustace după saltul său.
    Alan Eustace este Senior Vice President al departamentul de cercetare al Google.

    Saltul supersonic realizat de Eustace a fost o mare surpriză, proiectul fiind pregătit în secret, timp de trei ani, împreună cu Paragon Space Development Corp. şi echipa sa.

    Spre deosebire de saltul lui Alan Eustace, proiectul “Red Bull Stratos” – prin care Felix Baumgartner a stabilit recordul mondial, devenind prima persoană din lume care a depăşit viteza sunetului, fără a se afla într-un avion – a fost extrem de mediatizat, săritura austriacului fiind transmisă în direct pe internet şi posturi de televiziune. Diferenţele se văd în numărul de accesări – pe YouTube saltul lui Eustace a fost urmărit de cel mult un milion şi jumătate de oameni. Saltul austriacului a înregistrat cote mult mai mari, iare în doi ani s-au strâns în jur de 50 de milioane de accesări.

    Felix Baumgartner a urcat în stratosferă într-o capsulă presurizată, trasă de un balon uriaş cu heliu, după care a fost în cădere liberă timp de peste patru minute.

    Alan Eustace este fiul unui inginer care a lucrat la compania aeronautică- Martin Marietta. Student fiind, a vândut popcorn şi a lucrat la Disney World. A înfiinţat un start-up în Silicon Valley şi a lucrat pentru Compaq şi HP. A venit la Google în 2002. Este milionar: doar în 2011 a primit un bonus de 10 milioane de dolari, pentru activitatea sa.