BusinessMagazin

Tag: afaceri

  • Drumul in afaceri al Amaliei Nastase

    “Never say never”, spune ea atunci cand o intreb daca are in
    plan sa achizitioneze noi companii din domeniul modei, fara a oferi
    mai multe detalii. La Amalia Nastase totul se joaca in terenul
    incertitudinii. Cate perechi de pantofi aveti? “Prea multe.” Cat de
    des va cumparati haine? “Prea des.”

    Lucrurile se mai dezmortesc atunci cand o intreb cine sunt
    designerii ei preferati. Se opreste, zambeste si apoi raspunde sec
    “asta”, aratand spre o jacheta din ultima colectie a lui Alexander
    McQueen. Apoi ii adauga pe Balmain si pe Stella McCartney si
    completeaza: “Dar la fiecare designer gasesc, in functie de sezon,
    lucruri care sa ma apropie de brandul respectiv”.

    Toti cei trei designeri sunt prezenti pe lista Victoria 46, care
    aduna intr-un spatiu de 600 de metri patrati 26 dintre “numele mari
    ale modei”. Sa fie o simpla intamplare? Amalia Nastase achizitiona
    la sfarsitul anului trecut 30% din actiunile High Fashion Group,
    divizia de lux a grupului Solmar, care detine in portofoliu si
    Victoria 46 (care comercializeaza branduri precum 3.1 Phillip Lim,
    Balenciaga, Christian Dior, D&G, Elie Saab, Givenchy, Jimmy
    Choo, Lanvin, Roberto Cavalli, Yves Saint Laurent), Day & Night
    (Dsquared, Paul & Joe, Juicy Couture, Moschino jeans, DKNY
    jeans) – concept ce se adreseaza tinerilor, Petit’s (Baby Dior,
    Miss Blumarine, Armani Junior, Cavalli Angels & Devils,
    Iceberg, Phillip Lim) – un multibrand cu haine de designer pentru
    copii, si, cel mai recent nume, Victoria Men, destinat barbatilor.
    Perla coroanei ramane Victoria 46.

    Multibrandul de pe Calea Victoriei este si principala destinatie
    de shopping pentru fosta doamna Ilie Nastase. “Bineinteles, prefer
    sa imi fac cumparaturile la Victoria 46 si la Day & Night.
    Aici, la fel ca orice alt client, beneficiez de un personal shopper
    care ma tine la curent cu noile colectii, cu noile tendinte.”

    Shoppingul la Milano, Paris sau New York nu este inscris pe
    agenda calatoriilor in afara tarii, pentru “ca atunci cand plec in
    strainatate prefer sa imi petrec timpul bucurandu-ma de locul pe
    care il vizitez, fara a alerga din magazin in magazin pentru
    cumparaturi”.

    Atunci cand vine vorba de cumparaturi, Amalia Nastase stie ce
    vrea. In Victoria 46, in timp ce ne pregateam de interviu, privea
    atent in stanga si in dreapta si intreba “Asta e noua?”. “Pe asta
    nu o stiu.” Este undeva o imbinare a utilului cu placutul. Desi nu
    alege ea hainele ce urmeaza a fi expuse in magazinele grupului,
    (“pentru asta avem un buyer”), ea se ocupa sa le poarte.

    “Eu nu fac parte din managementul de zi cu zi al High Fashion,
    deci nu cunosc multe detalii legate de operarea zilnica a
    magazinelor. Eu ma ocup de partea mai vizibila si mai putin
    financiara, daca o pot numi asa, si anume PR-ul magazinelor si
    relatia cu presa de fashion, evenimentele legate de magazine.”

    Despre activitatea in PR a Amaliei Nastase s-au scris multe.
    Totul a inceput la sfarsitul lui 2008, cand a fost creata agentia
    de PR si organizare de evenimente Eventures, care anul trecut a
    obtinut venituri de circa 1 milion de euro, detinuta impreuna cu
    Razvan Vasilescu. Din total, 88.000 de euro au provenit dintr-un
    contract cu Ministerul Turismului, pentru campania “Romania, land
    of choice”. Agentia a aparut in prim-plan in august 2009, cand
    Amalia Nastase a fost anchetata de o comisie parlamentara in
    legatura cu acest contract. Intre timp lucrurile s-au calmat, iar
    2010 “a fost un an foarte bun, in care am reusit sa obtinem conturi
    foarte importante”. Anul viitor este programat ca un an al
    dezvoltarii si investitiilor. Planurile pentru viitor sunt insa o
    continuare a evenimentelor din 2010, cand a fost creata o
    subsidiara a Eventures, 3senses, care se adreseaza segmentului de
    retail si de eveniment si care ofera servicii precum digital
    signage, solutii interactive, content 3D, holograme, structuri
    state of the art.

    Afacerile Amaliei Nastase nu se opresc insa aici. In portofoliul
    de business se adauga participatii in companii de import-export si
    in companii din domeniul fast food. Potrivit Registrului
    Comertului, ea mai este actionar in cadrul companiilor La Maison
    Consulting, Reims Beverage, Dorocarm si Madelaine Com.

    Criza nu a reprezentat un obstacol pentru Amalia Nastase in
    afaceri. Ea recunoaste ca cea mai dificila decizie pe care a luat-o
    pe timp de criza a fost ” sa investeasca”. Regreta ca nu a riscat
    mai mult, insa crede ca aceasta perioada i-a oferit sansa sa si
    invete “sa ma folosesc de conjuncturi si sa gasesc solutii
    out-of-the-box”. “Sunt domenii pentru care criza este benefica”,
    spune fosta doamna Nastase. Un exemplu in acest sens ar fi
    restaurantele de tip fast-food, care ofera o alternativa pentru
    iesirile la restaurant.

  • Ce companii au cresteri spectaculoase cand gigantii bat in retragere

    Balazs Laszlo nu stie ce inseamna criza. Din 2007, cand a pus bazele Bayer Construct, compania de constructii cunoscuta pentru dezvoltarea ansamblului rezidential Bayer Rezidential din Brasov, dar mai ales pentru ridicarea mallurilor Atrium Center din Arad si Gold Plaza din Baia Mare, afacerea a mers doar in sus. De la sase milioane de euro in 2008, veniturile lui Balazs au ajuns anul trecut la 16 milioane de euro, iar asteptarile pentru acest an sunt si ele de crestere. De altfel, in ultimii trei ani, Bayer Construct a avut incasari mai mari cu aproape 2.150%, ceea ce a plasat afacerea in fruntea clasamentului celor mai dinamice companii din Romania, realizat de Ziarul Financiar si Enterprise Investors, firma de private equity care a investit la noi aproape 200 de milioane de euro, in afaceri precum Profi, Siveco, Macon Deva sau Smartree.

    Exemplul nu este singular, chiar daca evolutiile altora sunt ceva mai modeste. Procesatorul de carne de pui Euroavi a reusit o crestere medie anuala a cifrei de afaceri de 667,4% in ultimii doi ani, pana la peste 11 milioane de euro, din prelucrarea a peste 20.000 de tone de carne. Firma, infiintata de un grup de crescatori de pasari din Calarasi, are toate sansele sa ramana sus in topul celor mai dinamice din economie, dat fiind ca asteapta anul acesta incasari de 30 de milioane de euro, de trei ori mai mari decat in 2009. Puiul de Baragan, brandul sub care sunt comercializate produsele, ajunge in magazine din Bulgaria, Germania, Olanda, China si chiar Thailanda.

    Tot pentru export lucreaza si Doina Cepalis, proprietarul companiei Te Rox din Pascani. Ea a pus bazele celui mai mare producator european de centuri de siguranta si scaune auto pentru copii, cu afaceri de 10,6 de milioane de euro anul trecut si o crestere medie anuala a incasarilor de peste 650%. Firma se ocupa initial de productie de textile, domeniu care s-a prabusit, astfel incat Doina Cepalis a decis sa se reorienteze spre un domeniu mai profitabil si a reusit, avand in vedere ca la ora actuala livreaza pentru companii ca Ferrari, Chicco sau Fisher Price.

    In total, cateva zeci de companii din toata tara s-au remarcat anul trecut prin evolutia buna a afacerilor, avand in plin an de criza cresteri de cel putin 100%. Nu sunt dintr-un domeniu anume: le gasim in comertul cu masini, energie electrica sau calculatoare si soft, productie, dezvoltare imobiliara, agricultura si chiar gestionare de monumente si cladiri istorice sau de interes turistic.

    E adevarat insa ca nu cu o floare se face primavara in economie. Scaderea cererii, impozitele mai mari aplicate firmelor si blocajul financiar au facut ca de la inceputul lui 2008 si pana in septembrie 2010 sa intre in procedura de insolventa peste 50.000 de companii, conform unui document guvernamental. Sansele de crestere s-au dovedit limitate chiar si pentru companiile cele mai mari, care nu s-au lovit de astfel de probleme. Si daca 2009 a fost rau, nici anul acesta nu e cu mult mai bun: dupa o prabusire a economiei cu 7,1% ar urma o cadere cu aproape 2%, dupa estimarile Fondului Monetar International si ale Comisiei Europene, pentru ca abia din 2011 sa revenim la crestere economica, mai precis undeva din a doua jumatate a anului.

    Pentru companiile care au infruntat cel mai bine recesiunea, procente de crestere de trei sau chiar patru cifre ar putea fi privite cu scepticism, daca este folosit argumentul ca daca pleci de la zero si ajungi la o mie, cresterea este in mod evident de 1.000%. Dar cand cei mai multi manageri si antreprenori se plang de probleme financiare sau de lipsa de cerere pe piata, afaceri dinamice cu astfel de traiectorii sunt exact ce ii trebuie economiei. “Dinamismul va fi in viitor principala caracteristica a unei economii sanatoase, iar investitorii trebuie sa se uite dupa performante iesite din comun si companii care creeaza industrii noi”, spunea Anne Habiby, cofondator al organizatiei All World Network, cu ocazia Galei de premiere pentru “Cele mai dinamice companii”. Alta stacheta, pentru aceiasi concurenti. Sau poate pentru altii.

  • Corporatii multinationale au beneficiat de milioane de euro din fonduri UE

    Proverbul romanesc “banii la bani trag” s-ar potrivi de minune
    pentru a descrie faptul ca mari corporatii internationale au
    beneficiat de zeci de milioane euro din fonduri UE menite
    dezvoltarii regiunilor sarace. Prezenta multinationalelor pe lista
    beneficiarilor acestor fonduri a fost relevata de o baza de date
    centralizata, realizata de cotidianul economic The Financial Times
    (FT) si Biroul de Jurnalism Investigativ (BIJ), un ONG
    britanic.

    Cel mai mare beneficiar “corporatist” este IBM. Poate ca este
    doar o picatura din cifra de afaceri pe 2009 (95,75 miliarde USD),
    dar corporatia americana a prins cateva proiecte europene, in
    valoare totala de peste 24 milioane euro. Din acesti bani, IBM si-a
    construit centre de service in Polonia – cu 15,6 milioane, in Cehia
    – 2,6 milioane si Ungaria – 985.000.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Afacerea care ii uneste pe Mugur Isarescu, Valeriu Stoica si Mircea Dinescu

    In medie, in Romania se produc anual circa 6 milioane hectolitri
    vin, din care piata oficiala a vinului este de 1,2-1,5 milioane
    hectolitri de vin, restul fiind autoconsum si piata neagra. In
    medie, un roman consuma 24 litri pe an, adica jumatate din consumul
    din statele dezvoltate din Uniunea Europeana.

    Exporturile in lume de vin romanesc realizate in primele opt
    luni din acest an au fost de circa 7,68 milioane euro, din care
    4,48 milioane euro in UE si 3,2 milioane euro in afara Uniunii
    Europene. Pe aceasta piata au intrat si o serie de personalitati
    din viata publica. Una dintre cele mai cunoscute este guvernatorul
    BNR, Mugur Isarescu.


    Cititi mai multe     pe www.gandul.info

  • 3D – marketing cu o idee veche de 180 de ani

    Multi ne-am lasat contaminati in ultimii ani de fenomenul 3D. Il
    cautam la cinematografe, acasa, in vacanta, atunci cand ne jucam pe
    console, ba chiar si cand citim presa. Placerea cu care romanii
    imbratiseaza orice produs din generatia 3D este impresionanta,
    pentru ca sfideaza criza si orice comentariu despre reducerea
    consumului. Si nu numai noi facem asta – in toata lumea, aceasta
    noua pasiune se manifesta tot mai evident si, desigur, cu un avans
    considerabil fata de ceea ce se intampla la noi. Producatorii de la
    Hollywood se bat in concepte cinematografice pentru a lansa noi
    productii 3D, inginerii care lucreaza pentru producatorii de
    electronice se intrec in inovatii in materie de dispozitive 3D, iar
    clientii sunt avizi de tot ce inseamna noutate si depasirea ideilor
    traditionale de divertisment.

    Toate acestea nu pot decat sa-i bucure pe cei care creeaza in
    trei dimensiuni si care in fiecare an isi adauga astfel de produse
    in portofoliu. Tine nu numai de ratiuni financiare, ci si de ceea
    ce inseamna pentru imaginea lor asocierea cu tehnologia de ultima
    ora.

    Sigur, folosim aici o conventie de limbaj, pentru ca, in
    realitate, tehnologia 3D este mai veche decat isi pot imagina cei
    mai multi oameni. Dam doar doua exemple: prima fotografie 3D a fost
    facuta acum mai bine de 150 de ani, in 1850, iar primul film in
    varianta tridimensionala dateaza din 1922. La 27 septembrie, acum
    88 de ani, cativa americani au avut ocazia de a cumpara primele
    bilete din istorie pentru un film 3D. Se numea “The Power of Love”
    si a rulat acolo unde avea sa se dezvolte cea mai mare industrie
    cinematografica din lume – la Los Angeles. De atunci s-au schimbat
    multe – de la aparatura pe care acum am putea s-o consideram mai
    degraba caraghioasa, folosita pentru a vedea imaginile 3D, pana la
    aria destul de vasta de produse bazate pe aceasta tehnologie. Si
    inca nu am vazut nimic – este mesajul transmis acum de toti cei cu
    afaceri legate de lumea tridimensionala.

    “Este un fenomen extraordinar, care va continua sa se dezvolte
    prin tot mai multe produse. In niciun caz nu vorbim despre un
    bubble”, spune Constantin Fugasin, fondatorul agentiei Champions.
    Pentru ca agentia sa monitorizeaza saptamanal box office-ul
    romanesc, Fugasin vorbeste in special despre succesul filmelor 3D.
    Acestea si-au castigat spectatorii fideli, care mai ales in
    week-end-uri fac coada la casele de bilete din malluri pentru a
    intra la film cu ochelari bicolori pe nas.


    The Light Cinema Liberty Center, singurul cinematograf din tara
    care poate difuza filme 3D in fiecare sala, a rulat anul acesta 80
    de titluri, dintre care 18 au fost filme 3D. Cu toate acestea, in
    balanta incasarilor, productiile 3D au contabilizat aproape
    jumatate din venituri, respectiv circa 430.000 de euro, dintr-un
    total de 1,1 milioane de euro. Altfel spus, din cele 230.000 de
    bilete vandute in total, 90.000 au fost pentru filme 3D.

    Pretul unui bilet variaza in functie de zi si ora – pleaca de la
    circa cinci euro, atunci cand este difuzat intre luni si joi, pana
    la ora 17.00, si poate ajunge la opt euro, intr-una din serile de
    la sfarsitul saptamanii. In orice caz, biletele costa cu
    aproximativ 30-35% mai mult decat cele pentru o proiectie de tip
    pelicula sau digitala. “Cu toate acestea, atunci cand un film are
    varianta si pe pelicula 2D si pe pelicula 3D, spectatorii prefera
    3D, chiar daca asta inseamna ca platesc mai mult” , precizeaza
    Fugasin.

  • Harta distractiei din Centrul Vechi

    Daca in 2008 erau in Centrul Vechi putin peste 30 de localuri,
    2009 si 2010 au adus o triplare a numarului acestora, dar si un
    trafic incredibil de clienti pe stradutele mai mult sau mai putin
    pavate din interiorul patratului format de bulevardele Regina
    Elisabeta, I.C. Bratianu, Calea Victoriei si Splaiul
    Independentei.

    “In ultimii doi ani s-au deschis cateva zeci de restaurante,
    pub-uri, cafenele si tot felul de alte concepte de localuri in
    Centrul Istoric, iar acum numarul acestora depaseste 100, mergand
    spre 120”, spune Daniel Mischie, director de operatiuni si actionar
    minoritar in cadrul afacerii controlate de Dragos Petrescu. De
    saptamana trecuta, Mischie este si director al Asociatiei
    Comerciantilor din Centrul Istoric – Micul Paris, conducand un grup
    de initiativa din care mai fac parte Mugur Mihaescu (proprietarul
    St. Patrick), Radu Diaconu (proprietarul Les Bourjois) si Marilena
    Andries (proprietara Il Pianissimo).


    “Interesul acestei asociatii este sa discute cu autoritatile
    locale despre dezvoltarea zonei si despre rezolvarea principalelor
    probleme care impiedica o si mai mare crestere a businessului din
    Centrul Istoric”, spune Daniel Mischie, care a avut saptamana
    trecuta o discutie de cateva ore cu primarul general al Capitalei,
    Sorin Oprescu, pe aceste teme.


    Principalele probleme ale Centrului Istoric sunt – inca –
    situatia incerta a proprietatii a peste 30% dintre spatii, dar si
    renovarea strazilor si a fatadelor. “Se vor face toate pana la
    urma, iar in 2011 Centrul Istoric va arata si mai bine”, crede
    Daniel Mischie, care mizeaza pe dezvoltarea laturii culturale a
    petrecerii timpului liber.

  • Regele Centrului Vechi. Povestea afacerii care a cucerit inima Bucurestiului

    Nu stiu ce are de gand: mi-a zis ca o sa bage cateva sute de mii de euro si o sa faca acolo cel mai mare restaurant al lui, cu 400 de locuri sau asa ceva.” Eram la telefon cu o prietena care tocmai vorbise cu Dragos Petrescu, fondatorul City Grill. Era la inceputul anului 2005, cand tonul neincrezator al interlocutoarei mele era clar influentat de modul in care Centrul Vechi arata atunci: un loc plin de locatari ilegali, intunecos, murdar, cu strazile sparte, plin de caini vagabonzi si mirosuri incerte. Un loc pe unde nu era prea sigur sa mergi nici ziua, ca sa nu mai zicem la caderea intunericului. La vremea aceea, erau in Centrul Vechi cateva cluburi – Fire, Backstage -, cateva baruri precum Club A sau Jukebox si cafeneaua Amsterdam, deschisa cu mult curaj de un olandez, Jerry van Schaik. La cateva zile distanta, am trecut pe Calea Victoriei si am facut un scurt ocol sa vad unde urma sa investeasca Dragos Petrescu 300.000 de euro. Am gasit niste schele acoperite cu o pancarta mare pe care scria “Noi deschidem zona”.

    Salt cu un an, in primavara lui 2006. Sunt pe terasa City Grill Centrul Istoric, stau de vorba cu Daniel Mischie, directorul de dezvoltare al afacerilor lui Dragos Petrescu si actionar minoritar in grup. Imi spune ca are o exclusivitate pentru mine si ca grupul este pe final cu lucrarile la Caru’ cu Bere, care a avut nevoie de investitii de 1,5 milioane de euro si care va fi inaugurat in toamna. “Voua chiar va place aici”, i-am spus razand lui Mischie, caruia replica nu i s-a parut deloc amuzanta. Dragos Petrescu si echipa lui chiar aveau de gand sa faca bani din Centrul Vechi. Si chiar au facut.

    In 2010, jumatate din cifra de afaceri a lui Dragos Petrescu (de 16 milioane de euro, cu profit net de 1,5 milioane de euro) a fost atrasa de restaurantele sale din Centrul Vechi. Numai Caru’ cu Bere si Hanul Berarilor singure au atras 42% din cifra de afaceri (6,7 milioane de euro), iar City Grill, Cantina si Bundetot au contribuit cu peste 1 milion de euro. Mai este si primul BackWerk (o franciza germana luata de Dragos Petrescu ca masterfrancizor pe Romania), deschis anul acesta vizavi de Spitalul Coltea, care are zilnic o medie de 400 de clienti cu un consum mediu de 2,5 euro.

    Cele cinci businessuri din Centrul Vechi reprezinta nu numai afaceri cu o rata buna de incasari, dar si o prezenta semnificativa in cel mai fierbinte punct al Capitalei din acest an, cand toate celelalte zone de petrecere a timpului liber din Bucuresti au cazut in dizgratie odata cu inceperea dezvoltarii Centrului Istoric. Astfel, daca in 2008 erau in Centrul Vechi putin peste 30 de localuri, 2009 si 2010 au adus o triplare a numarului acestora, dar si un trafic incredibil de clienti pe stradutele mai mult sau mai putin pavate din interiorul patratului format de bulevardele Regina Elisabeta, I.C. Bratianu, Calea Victoriei si Splaiul Independentei.

    “In ultimii doi ani s-au deschis cateva zeci de restaurante, pub-uri, cafenele si tot felul de alte concepte de localuri in Centrul Istoric, iar acum numarul acestora depaseste 100, mergand spre 120”, spune Daniel Mischie, director de operatiuni si actionar minoritar in cadrul afacerii controlate de Dragos Petrescu. De saptamana trecuta, Mischie este si director al Asociatiei Comerciantilor din Centrul Istoric – Micul Paris, conducand un grup de initiativa din care mai fac parte Mugur Mihaescu (proprietarul St. Patrick), Radu Diaconu (proprietarul Les Bourjois) si Marilena Andries (proprietara Il Pianissimo).

  • Flagrant DNA: omul de afaceri Catalin Chelu a incercat sa-l mituiasca pe chestorul Dan Fatuloiu cu 1 mil. euro

    Aceleasi surse au spus ca omul de afaceri Catalin Chelu incerca
    de mai mult timp sa-l mituiasca pe Fatuloiu, care l-a denuntat la
    DNA. Patru persoane au fost prinse in flagrant, iar valoarea totala
    a mitei era de un milion de euro. Chelu a fost retinut pentru
    audieri.

    Catalin Chelu este proprietarul celui mai mare
    portofoliu de companii listate la Bursa de la Bucuresti    , cu 14
    companii la care este actionar direct sau prin intermediul unor
    firme interpuse, fiind totodata un personaj controversat, presa
    acuzandu-l, intre altele, ca a devalizat Rotes SA.

    Chelu este in vizorul DIICOT in trei dosare
    referitoare la spalare de bani, evaziune fiscala si infractiuni
    privind piata de capital, sustin surse judiciare.

    Vezi filmul flagrantului pe www.mediafax.ro.

  • Ziarul Financiar lanseaza Topul celor mai valoroase companii din Romania

    Topul a fost creat la initiativa Ziarului Financiar, in 2006, in
    colaborare cu casa de investitii Capital Partners. In 2009, pe
    primele trei locuri au fost Petrom, Orange si Fondul
    Proprietatea.

    Anul acesta sunt opt companii nou-intrate in top, din care 5
    companii de productie (Arctic – electrocasnice, Holzindustrie –
    prefabricate din lemn, Johnson Controls, Continental Automotive,
    Pirelli – componente auto). Au mai intrat in top A&D Pharma,
    Romstrade (constructii, controlata de Nelu Iordache), Groupama
    (asigurari). Cea mai spectaculoasa evolutie, de la o valoare de 169
    mil. euro in 2009 la 447 mil. euro anul acesta, a avut-o fabrica de
    telefoane mobile de la Cluj, Nokia.

    Din cele 100 de companii din top, 14 sunt de stat sau cu capital
    majoritar, 11 sunt cu capital privat romanesc, iar restul de 75
    sunt cu capital majoritar privat sau de stat strain.

    Mai mult pe
    www.zf.ro    .

  • 680 de romani au masini de peste 200.000 de euro. Casuneanu se plange ca-l depasesc Loganurile

    Intr-o scrisoare deschisa adresata presei centrale, Costelus
    Casuneanu, posesorul celei mai scumpe masini din Romania, vorbea si
    el de neajunsurile pe care un automobil de lux le poate aduce,
    povestind cum, atunci cand conduce regulamentar, bolidul sau
    Bugatti Veyron este deseori depasit de Dacii Logan. “Imi cer scuze
    ca detin o masina la care multi ravnesc. Dumneavoastra probabil,
    chiar daca v-ati fi permis, cu siguranta nu v-ati fi indeplinit
    visul, pentru a nu starni mania si invidia presei. Ar fi trebuit
    s-o refuz, primita fiind cadou de la parintii mei, drept rasplata
    pentru copilaria in care a trebuit sa le suplinesc absenta in
    educatia fratelui mai mic, tocmai pentru a nu ajunge ca mine, sa-i
    spuna bonei «mama». Si tot eu sunt cel care gresesc, presupun, cand
    adesea, conducand regulamentar, sunt depasit si lasat in nori de
    praf de Logan. Inteleg, acesti conducatori auto ne reprezinta tara
    si pe ei nu ii puteti judeca”, scrisese Costelus Casuneanu, anul
    trecut.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info