BusinessMagazin

Tag: afaceri

  • Afacerea banilor de zapada. Cine ia 100 de milioane de euro

    Suma este comparabila cu cea cheltuita anul trecut si cu cea din
    sezonul rece 2008-2009, si se prevede ca va fi suplimentata, la 150
    de milioane de euro, in cazul in care abundenta ninsorilor va
    depasi prognozele. Au fost stabilite si standardele de costuri
    (valorile de referinta) pentru intretinerea drumurilor pe timpul
    iernii. Astfel, pentru drumurile incluse in nivelul I de
    viabilitate (autostrazi, drumuri cu 4 benzi de circulatie, drumuri
    cu 2 benzi care leaga Capitala de orasele resedinte de judet)
    standardul de cost este fixat la 4.509 euro/km pentru perioada 1
    noiembrie – 31 martie.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Facebook, evaluata la 50 miliarde de dolari

    Conform acordului, Goldman Sachs a investit 450 milioane de
    dolari, iar compania rusa Digital Sky Technologies a adus alte 50
    de milioane de dolari. Anterior, investitorii rusi au investit
    circa 500 milioane de dolari la Facebook. Totodata, banca americana
    are dreptul sa vanda o parte din actiunile obtinute, in valoare de
    pana la 75 milioane de dolari, catre compania rusa, au adaugat
    sursele citate.


    Cititi mai multe     pe www.mediafax.ro

  • Cele mai importante oportunitati din 2011

    “Pietele emergente ofera un potential enorm de crestere, mai cu
    seama pentru economiile bazate pe exportul de resurse dar si pentru
    multe dintre economiile mature, care vaneaza o redresare economica
    bazata pe export, profitand de pe urma slabirii valutelor”, declara
    Andrew Embury, Advisory Leader, Ernst & Young EMEIA.

    1. Pietele emergente au potential de crestere
    2. Inovatii in produse, servicii si operatiuni
    3. Imbunatatirea executiei strategiei in cadrul departamentelor
    afacerii
    4. investitii in IT
    5. Investitii in “cleantech”
    6. Investitii in perfectionarea proceselor, in unelte si in
    traininguri pentru obtinerea unei productivitati mai bune.
    7. Fuziuni si achizitii
    8. abordarea de noi canale de marketing
    9. parteneriatul public privat
    10. performanta la capitolul relatiilor cu investitorii

    Studiul a fost realizat de Oxford Analytica pe un panel de 75 de
    manageri si analisti, reprezentand sapte industrii.

  • Topul scandalurilor de business din 2010 (SLIDESHOW)

    De pe lista intocmita de CNNExpansión lipsesc repetatele
    scandaluri legate de felul cum Facebook (nu) protejeaza
    confidentialitatea datelor postate de membrii retelei. Nu lipseste
    insa modul in care Google a capitulat in fata presiunilor Chinei,
    preferand sa accepte politica antidemocratica a guvernului de la
    Beijing decat sa-si piarda afacerile din aceasta tara.



    Cat despre scandalul WikiLeaks, pe acesta il vom gasi undeva in
    coada listei, pentru simplul motiv ca a inceput cel mai tarziu
    intre toate, iar grosul dezvaluirilor cu impact financiar este
    asteptat abia pentru 2011.

  • Concedierile in constructii si industrie continua. Blocajul financiar persista, cererea ramane slaba

    Cererea slaba, dar si sezonul rece si numarul mai redus de zile
    lucratoare in ultima luna a anului fac ca numarul companiilor din
    constructii care au indicat pentru luna decembrie o scadere a
    personalului sa fie mai mare cu 44% decat al celor care prevad
    angajari. In industrie, ponderea corespunzatoare este de 29%. Doar
    intr-o treime dintre companiile din constructii si jumatate din
    cele din industrie se preconizeaza stabilitate a personalului
    angajat.

    In industrie, cele mai mari riscuri de concediere sunt vazute in
    industriile de prelucrare a petrolului, cocsificare a carbunelui si
    tratare a combustibililor nucleari, precum si în industria
    mijloacelor de transport. Concedieri sunt posibile si în industria
    alimentara, industria materialelor de constructii si în industria
    textila, de confectii, pielarie si încaltaminte. In schimb,
    angajari sunt anticipate în industria constructoare de masini,
    echipamente si aparate electrice.

    Daca aproximativ 40% dintre companiile din industrie si 28% din
    cele de constructii considera ca activitatea le este afectata in
    continuare de cererea slaba, blocajul financiar este invocat de 54%
    dintre companiile de constructii si 18% dintre cele din industrie.
    Dobanzile bancare inalte au fost acuzate ca factor negativ doar de
    9% din totalul companiilor din ambele sectoare, iar cursul de
    schimb – de 10%.

    Anticipatiile formulate pentru luna decembrie de participantii la
    sondajul BNR indica o usoara micsorare a cheltuielilor de
    investitii in industrie (cu 5% mai multe opinii negative decat
    pozitive), in timp ce in constructii, companiile care se asteapta
    la o scadere a investitiilor sunt cu 44% mai multe decat cele care
    anticipeaza cresteri sau stagnari.

    In privinta felului cum va evolua rata profitabilitatii, tot
    companiile din constructii sunt mai pesimiste, ponderea
    raspunsurilor care au in vedere o scadere a profitabilitatii fiind
    cu 28% mai mare decat a celor pozitive.

    Referitor la preturile de productie, companiile apreciaza ca
    acestea se vor mentine la niveluri apropiate de cele din noiembrie,
    cu posibile exceptii (in sensul unor scumpiri) doar in industria
    alimentara si in constructii. Scaderi de preturi sunt asteptate in
    industria textila, de confectii, pielarie si incaltaminte.

  • Cum sa faci bani din afaceri cu teroristii. Studiu de caz: SUA

    La solicitarea unui grup de companii – de la Kraft Food si
    Pepsi, pana la cele mai mari banci din SUA – un birou putin
    cunoscut din Treasury Department a aprobat mai bine de 10.000 de
    licente pentru afaceri cu tari incluse in “purgatoriul economic”.
    Cele mai multe licente au fost aprobate de o lege mai veche de zece
    ani care prevedea ca ajutoarele medicale umanitare si cele din
    agricultura sunt scutite de sanctiuni. Presata de lobby-ul marilor
    grupuri industriale, legea a fost rescrisa astfel incat ajutoarele
    umanitare sa includa chiar si tigari, guma de mestecat Wrigley’s,
    sos picant Louisiana, remedii pentru slabit, suplimente de
    body-building si echipamente pentru reabilitarea sportivilor
    vandute institutului pentru antrenarea atletilor olimpici ai
    Iranului.

    Sute de licente au fost aprobate dupa un singur criteriu: erau
    menite sa serveasca interesele de politica externa ale SUA. Iar
    multe dintre ele chiar ii servesc, printre ele numarandu-se
    asigurarea de resurse contra foametei din Coreea de Nord sau
    imbunatatirea conexiunilor la internet din Iran. Insa ancheta
    dezvaluie ca, in multe cazuri, ipoteza interesului national e mai
    putin clara.

    Cititi mai multe despre afacerile companiilor americane cu statele care
    sprijina terorismul     intr-o ancheta marca New York Times pe
    www.nytimes.com

  • 1&1Internet a angajat 100 de oameni in 2010

    Compania numara in prezent 180 de angajati si are in plan sa
    atinga 200 in urmatoarele doua saptamani, pana la inchieierea
    anului.

    “Competenta specialistilor IT este motivul penru care compania a
    ales Bucurestiul pentru unul dintre centrele de cercetare si
    dezvoltare din lume”, spune Wolfgang Gunne, directorul general al
    1&1 Romania.

    Compania are subsidiare in mai multe tari europene, in SUA si in
    Filipine. Centrul de cercetare si dezvoltare local a fost infiintat
    in 2004 si se ocupa de dezvoltarea a trei categorii de aplicatii
    software – servicii de gazduire web, programe suport pentru
    departamente precum cel financiar sau de vanzari si aplicatii care
    se adreseaza strict uzului intern.

    Pe fondul cresterii volumului de proiecte la nivel mondial, au
    fost externalizate o serie de activitati in Romania, fapt care
    explica si extinderea numarului de angajati.

  • Cele mai mari 100 de companii controlate de romani: afaceri de 10 mld. euro si 90.000 de angajati

    Marile companii aflate inca in mainile romanilor dau de lucru
    anual la aproape 90.000 de oameni, ceea ce reprezinta 3% din
    efectivul salarial existent in mediul privat, scrie ZF in editia de
    joi. Daca cele mai mari 100 de afaceri romanesti aduna intr-un an
    vanzari de 10 mld. euro, cele peste 100 de companii private reunite
    in Consiliul Investitorilor Straini (CIS) au avut anul trecut
    incasari de 36 mld. euro, potrivit datelor asociatiei. Zoltan
    Teszari, actionarul grupului telecom RCS&RDS, Ioan Niculae, proprietarul Interagro, si Cezar
    Rapotan de la Arabesque Galati controleaza primele trei companii cu
    capital majoritar romanesc din economia locala.

    Cei trei au ajuns anul trecut la o cifra de afaceri cumulata de
    4 miliarde de lei (sub un miliard de euro), astfel ca pragul de
    business de un miliard de euro cu o singura companie nu a fost
    atins de niciun business controlat de romani.

    Ion Tiriac si Ioan Niculae, care spun ca ruleaza anual in
    Romania afaceri in jurul a un miliard de euro, au pe cea mai mare
    firma din grup afaceri de putin peste 100 mil. euro, respectiv 300
    mil. euro, arata datele analizate de ZF. Niculae, spre exemplu,
    controleaza peste 25 de companii in 15 piete in industria chimica,
    in cea alimentara, agricultura sau turism si are 9.000 de angajati.
    “Ma ghidez dupa o regula simpla din comert – niciodata nu vand in
    momente de criza. In paralel investesc in productie si procesare,
    domenii care s-au dovedit profitabile in cativa ani”, spune
    Niculae.


    In clasamentul intocmit de ZF pe baza
    rapoartelor financiare ale companiilor nu apare nicio firma
    detinuta de Dan Sucu sau George Copos, pentru ca grupul celor doi
    include mai multe companii cu cifre de afaceri de sub 215 mil. lei
    (51 mil. euro) pe o firma, prag care permite intrarea in acest
    clasament. La nivel de grup insa, Dan Sucu controleaza cel mai mare
    retailer local din industria mobilei (Mobexpert), in timp ce Copos
    este unul dintre cei mai cunoscuti antreprenori romani din
    turism.

    Sucu a explicat in mai multe randuri de ce pastreaza un model de
    business in care fiecare magazin si fiecare fabrica reprezinta
    entitati fiscale diferite, care au generat impreuna afaceri de 115
    mil. euro in 2009. Omul de afaceri spune ca astfel fiecare unitate
    este independenta, incearca sa genereze profit si nu se bazeaza pe
    faptul ca ar putea fi sustinuta de o alta divizie din grup.In
    ultimul an sase din cele mai mari 100 de companii au intrat in
    insolventa, potrivit datelor ZF, situatie care arata dificultatile
    cu care se confrunta capitalul local in actualul context economic.
    Spre exemplu, aproape 5.000 de oameni sunt afectati de intrarea
    inincapacitate de plata a celor trei companii controlate de
    Cristian Burci (Astra Vagoane Arad, Romvag si Meva), care nu mai au
    comenzi si se confrunta cu lipsa de lichiditate.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Internet in constructie. Cum e sa fii antreprenor in online-ul romanesc?

    “Lipseste in continuare un Silicon Valley romanesc”, spune Dan
    Lupu, directorul de investitii strategice al Intel Capital pentru
    zona Europei Centrale si de Est, despre industria online din
    Romania. Nu de o aglomerare de antreprenori intr-un singur loc este
    insa vorba, ci mai degraba de un soi de infrastructura a
    internetului, din care sa faca parte deopotriva antreprenorii si
    investitorii si de unde sa fie pornite start-up-uri pe banda
    rulanta, exact cum se intampla in Silicon Valley-ul american, care
    a generat afaceri uriase in domeniu. “Fata de anii trecuti, sunt
    totusi mai multe oportunitati de investitii pe internet”, observa
    Lupu.

    Un asemenea mediu ar avea un impact urias asupra online-ului,
    aflat deocamdata in stadiu incipient, pe masura unei tari in care
    antreprenoriatul in sine oricum nu are o traditie prea lunga.
    “Vorbim de numai 20 de ani de antreprenoriat, pe cand Europa
    Occidentala are un avans de aproape doua secole”, reflecteaza
    Marius Ghenea, omul de afaceri din spatele companiei de retail
    online Fit Distribution, care a devenit in ultimii ani si business
    angel, fiind dispus sa investeasca in afaceri aflate la inceput.
    Una din trei idei care ii sunt propuse are legatura cu internetul,
    dar proiecte valoroase sunt putine.

    Pe de-o parte pentru ca exista asteptari foarte mari din partea
    fondatorilor, iar pe de alta parte pentru ca atata vreme cat nu se
    va schimba situatia actuala, in care informatiile consistente si
    corecte despre online sunt rare, cei care pornesc un business in
    domeniu nu vor avea la indemana toate datele pentru a materializa
    ideea si a structura un plan de afaceri coerent. “Planul de afaceri
    corect poate face o diferenta foarte mare cand vine vorba de
    succesul proiectului”, spunea saptamana trecuta Bogdan Secara,
    internet development directorul Apropo Media, in timpul unei
    prezentari sustinute la NetCamp, unul dintre cele mai importante
    evenimente dedicate mediului online.

    Multe idei ajung astfel sa nu mai fie finalizate niciodata,
    altele sunt finantate modest chiar de antreprenori si doar cateva
    reusesc sa se transforme intr-un business in toata regula, sa
    castige interesul consumatorilor si finantare din partea unui
    investitor. “Daca nu poti pleca singur la drum, mai bine nu mai
    pleci deloc”, apreciaza insa Ghenea, cu argumentul ca afacerile
    cele mai bune au pornit atunci cand fondatorii s-au bazat pe
    fortele proprii si nu au asteptat finantare din partea
    altora.Aproximativ o treime dintre proiectele pornite in ultimii
    doi ani pe internet au presupus strict investitia de resurse din
    partea antreprenorului, in primul rand timpul si munca propriu-zisa
    de dezvoltare, potrivit Web Start-Up Survey, un sondaj realizat in
    prima parte a lunii noiembrie in randul a 120 de proprietari de
    afaceri online.

    Jumatate dintre ei au pus pe masa bani din surse proprii pentru
    a putea porni afacerea, o parte s-au imprumutat de la prieteni sau
    familie si cativa au recurs la imprumuturi bancare pentru a acoperi
    investitia initiala. Doar 6% au convins un investitor de tip
    “business angel” sa finanteze proiectul, iar cei care au atras
    fonduri de investitii sunt si mai putini, insemnand cam 2% din
    total. Si nu pentru ca n-ar avea sanse sa atraga o finantare,
    pentru ca dupa cum spune Marius Ghenea, diferentele intre afacerile
    online si cele offline nu sunt foarte mari cand vine vorba de
    implicarea unui investitor, ci probabil doar pentru ca nu se pricep
    la acest aspect.

    “Internetul este totusi un domeniu unde investitiile initiale
    necesare sunt inca mici. Barierele de intrare sunt practic
    cunostintele, dar inclinatia catre aceasta zona impinge in ultima
    vreme tot mai multi tineri catre online”, spune Vlad Stan,
    fondatorul companiei SeedMoney, care finanteaza proiecte aflate la
    inceput, si al Bucharest Hubb, un centru unde mai multi
    antreprenori sa poata lucra si face schimb de resurse si
    cunostinte. Numarul proiectelor ce solicita o finantare de la
    SeedMoney, de cel mult 50.000 de euro, este insa in continuare
    destul de redus.

    Din perspectiva antreprenorilor, criza conteaza si nu prea. Doar
    17% dintre respondentii Web Start-Up Survey au recunoscut ca au
    fost foarte afectati de criza, in timp ce unul din 100 s-a vazut
    nevoit sa-si inchida afacerea. De partea cealalta, 65% s-au
    incadrat in categoria celor care au resimtit in mica masura
    problemele economice, iar pentru 18 procente dintre ei, situatia a
    fost mai degraba o oportunitate de unde au avut de castigat. Poate
    si pentru ca nu foarte multi se bazeaza in totalitate pe afacerea
    online ca sursa de venituri. Internetul nu este o industrie
    capabila sa sustina multe afaceri – veniturile din publicitatea
    online au fost anul trecut mai mici de 16 milioane de euro,
    potrivit studiului Romanian Online Advertising Study (ROADS)
    realizat de IAB Romania si PricewaterhouseCoopers, iar pe de alta
    parte, consumatorii n-au scapat de reticentele cu privire la
    serviciile oferite pe internet.

  • Cel mai mare retailer roman. Cum sa tii piept concurentei strainilor

    Dragos Paval are studii de matematica, dar se fereste sa arunce cu cifre. Considera ca e mai bine asa, deoarece nu vrea sa le dea competitorilor motive sa se “mobilizeze”. Joaca intr-o piata care nu este deloc straina marilor companii europene, precum Praktiker, Bricostore, BauMax si, mai recent, OBI sau Hornbach. Dar, cu o strategie diferita de expansiune, va ajunge in acest an numarul unu in bricolaj, dupa ce a investit doar in ultimii doi ani, in plina criza, aproximativ 100 de milioane de euro pentru deschiderea a noua magazine noi.

    Planurile pentru viitor sunt la fel de ambitioase. Intrand pe site-ul companiei, la sectiunea “reteaua Dedeman” se afla o harta a Romaniei pe care sunt bifate cele 21 de magazine existente ale retelei, precum si alte 14 orase, colorate in portocaliu, reprezentand tintele pentru anii urmatori.

    “Pasul extinderii a fost facut la momentul potrivit. Ne-am dezvoltat concentric in jurul Bacaului si am mers din aproape in aproape. In cele 14 orase-tinta fie avem terenuri, fie lucram la achizitia lor. Procesul de due diligence poate dura cateva luni”, spune Dragos Paval, aflat in Bucuresti pentru o runda rapida de intalniri cu partenerii.

    Judetele Moldovei au fost acoperite integral cu magazine Dedeman, exceptie facand doar Galatiul, aflat in divizia “portocalie”. Daca anul trecut a ajuns in Bucuresti, in 2010 Dragos Paval si fratii sai, parteneri in afacerea Dedeman, au traversat tara, inaugurand magazine in Arad, Timisoara si Resita.

    Tot in acest an, Dedeman a ajuns in alte doua orase din grupul “best seven” dupa Bucuresti, respectiv in Craiova si Brasov, iar urmatoarea inaugurare este programata in Cluj, unde a cumparat in acest an un teren de la oamenii de afaceri Horia Ciorcila si Dorel Goia.

    In saptamana dinaintea interviului era in drum spre Resita, pentru deschiderea magazinului de acolo. “Nu construim magazinele pentru astazi. Resita este totusi un oras resedinta de judet, un vechi centru industrial important, la care se adauga si localitatile din imprejurimi. Si in acest gen de orase este nevoie de magazine de bricolaj: se mai strica un robinet, se mai casatoresc copiii”, spune Dragos Paval, un calator care acum e in Bucuresti, iar in cateva ore va pleca spre Bacau. In februarie cu siguranta va fi la Cluj, pentru a inaugura cel de-al 22-lea magazin Dedeman.

    Spre deosebire de Dragos Paval, alti jucatori din retail au spus pas investitiilor si au avut nevoie de timp pentru a se reorganiza si a calcula pierderile. Altii considera ca este matur sa fie mai conservatori. Dragos Paval a adoptat in schimb modelul agresiv practicat de Cora, Auchan, Kaufland sau Decathlon, care anunta cate o noua achizitie in mai fiecare luna. “Ne extindem acum tot din maturitate. Criza aduce oportunitati: terenuri la preturi mai bune, constructii mai ieftine. Oamenii care visau preturi fantasmagorice pentru terenuri au ajuns sa atinga pamantul cu picioarele. Nu as putea spune ca preturile au scazut, deoarece la valorile vehiculate inainte de criza nu se mai faceau tranzactii. Terenurile au inceput sa devina din nou disponibile”, explica Dragos Paval, care a inceput deja pregatirile pentru magazinele de anul viitor.

    In 2010 a deschis la fel de multe magazine ca principalii trei competitori la un loc – Praktiker, Bricostore si BauMax – care au finalizat cinci unitati. De fapt, doar BauMax a fost cu adevarat activ intre cele trei companii, inaugurand patru magazine in acest an, in timp ce Praktiker a deschis un singur magazin, in Botosani, iar Bricostore a amanat pentru 2011 singurul proiect de expansiune programat pentru acest an, cel din Turnu-Severin. “Noi inainte de criza ne-am extins cat a trebuit. Aveam 12 magazine cand a inceput criza. Daca ne extindeam in perioada de boom necontrolat, cum au facut altii, nu mai puteam sa ne extindem acum”, spune Dragos Paval.