Tag: piata

  • Reţeta sigură pentru un loc de muncă bine plătit

    “Vorbitorii de poloneză, cehă, olandeză, suedeză sau germană sunt cel mai greu de găsit pe piaţa muncii din România, situaţia cea mai dificilă fiind în cazul ultimei limbi străine, pentru care şi cererea de personal este mare”, a arătat Vladimir Sterescu, Country Manager al companiei americane CGS, cel mai mare furnizor de soluţii de outsourcing din România.

    De asemenea, considerând necesarul de personal din ultima perioadă, cel mai greu de găsit sunt angajaţii care vorbesc o limbă nordică (mai precis daneza, norvegiana sau suedeza) şi, în acelaşi timp, au şi cunoştinţe sau măcar aptitudini tehnice; pe locurile următoare în topul “greu de găsit” se află candidaţii care cunosc foarte bine olandeza sau limba germană şi care posedă anumite aptitudini tehnice.

    “Limbile străine de care avem cea mai mare nevoie ca şi număr de angajaţi sunt engleza, franceza, germana, spaniola şi italiana, dar cererea nu se limitează la acestea”, a precizat Vladimir Sterescu. Cel mai greu de găsit pe piaţa muncii sunt însă candidaţii care cunosc foarte bine poloneza, ceha, olandeza, suedeza sau germana, iar recrutarea aproape se blochează dacă vorbim despre combinaţii între cunoaşterea unei limbi străine şi aptitudini tehnice, întrucât candidaţii pasionaţi de tehnică nu sunt, în general, orientaţi către limbi străine şi invers, cu o excepţie notabilă, şi anume limba engleză. “Având în vedere că pentru peste 70% dintre joburi cerem din start candidaţilor să vorbească perfect o limbă străină, în majoritatea cazurilor nu mai punem alte condiţii obligatorii, cum ar fi o experienţă strictă sau un nivel înalt al altor competenţe: trainingurile pe care le susţinem împreună cu companiile-clienţi asigură  dezvoltarea profesională, inclusiv pe latura tehnică”, a arătat Vladimir Sterescu.

    Procesul de recrutare durează în general între 2 şi 4 săptămâni, în funcţie de poziţia căutată. Majoritatea angajaţilor din contact-centere sunt studenţi sau absolvenţi ai facultăţilor de Limbi străine, dar sunt şi mulţi cu studii economice. “Electronica şi telecomunicaţiile, relaţiile publice şi, respectiv, automatica şi calculatoarele se numără, de asemenea, printre cele mai întâlnite specializări pe care le au angajaţii noştri. Peste 60% dintre ei vorbesc o limbă străină, iar aproape 15% – două limbi străine”, a precizat Vladimir Sterescu.

    Pe piaţa muncii, cererea de limbi străine, în special nordice şi asiatice va fi în continuă creştere în anii următori în România, iar necesarul pe limba germană este departe de a fi acoperit. “România are toate şansele să îşi dezvolte sectorul de outsourcing, având o forţă de muncă pregătită şi cu calificările necesare. Dezvoltarea capacităţilor în ceea ce priveşte pregătirea angajaţilor şi extinderea competenţelor pe limbile străine cele mai solicitate sunt însă condiţii esenţiale pentru ca România să nu piardă acest tren în favoarea altor competitori din regiune -precum Polonia, Ungaria etc”, a arătat Vladimir Sterescu.

     

     

  • Investiţii de 380 de milioane de euro pe malul românesc al Mării Negre

    Parcul eolian se află la circa 250 km de Bucureşti, spre est, în apropierea coastei Mării
    Negre. Aici condiţiile de vânt sunt la fel de favorabile ca cele de la Marea Nordului din
    Germania, oferind condiţii optime pentru realizarea unui proiect de o astfel de
    anvergură. Cele 88 de turbine eoliene pot furniza energie curată către circa 350.000 de gospodării din România. Aproximativ jumătate din parcul eolian de 225 MW este astfel conectat la reţea, alte turbine eoliene urmând să fie conectate până în 2014.

    Injectarea energiei eoliene curate în reţeaua românească de curent este asigurată de
    staţia electrică de 400 kV construită de Verbund. “Cu cei peste 200 MW am atins
    ţelul pe care ni l-am propus. În orice caz, energia eoliană din regiune mai are potenţial
    de dezvoltare – Dobrogea este una dintre regiunile cu cea mai mare putere a vântului
    din Europa, scopul fiind utilizarea celor mai bune locuri din Europa pentru fiecare
    tehnologie în parte”, a afirmat Anzengruber.

    Odată cu punerea în funcţiune a parcului eolian din România, Verbund îşi
    consolidează poziţia pe piaţa energiei eoliene. Compania operează în prezent în mod
    individual, respectiv prin intermediul participaţiilor, parcuri eoliene cu o capacitate totală
    de 450 MW în ţară şi în străinătate.

  • Mark Mobius: Pieţele est-europene de frontieră, precum România, oferă cele mai bune randamente

     “Pieţele de frontieră, printre care se numără şi unele ţări precum România (…) Toate aceste ţări sunt foarte interesante ca pieţe de frontieră. Şi, desigur, Africa, unde va fi multă acţiune datorită creşterii”, a declarat Mobius la Varşovia, citat de CNBC într-un articol ilustrat cu o fotografie cu un automobil Dacia 1310 berlină încărcat cu fân, pe o pajişte în Maramureş.

    Investitorul a afirmat că creşterea a încetinit pe pieţele mai dezvoltate din Europa de Est, precum Polonia, în principal din cauza efectului de contagiune din zona euro.

    “În viitor, cred că toate aceste ţări vor reveni foarte frumos. O mare parte din acest sentiment negativ faţă de economie şi faţă de pieţe a fost rezultatul a ceea ce se petrece în Europa de Vest. Pe măsură ce avansăm, cred că sentimentul se va schimba şi, nu uitaţi, aceste ţări încă trec printr-un proces destul de amplu de reformă, care încă nu a fost încheiat”, comentează executivul grupului Templeton, din care face parte şi firma care administrează Fondul Proprietatea.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cursul a urcat la 4,49 lei/euro, NIVEL MAXIM din decembrie. Deprecierea este de aproape 4% în şase şedinţe

     La deschidere euro a fost cotat la 4,4580 – 4,4600 lei, respectiv cu 2,7 – 2,8 bani peste cotaţiile de la închiderea şedinţei precedente, de 4,4300 – 4,4330 lei/euro.

    La scurt timp după ora 10:00, euro era cotat de bănci la 4,4880 – 4,4900 lei, respectiv cu 5,7 – 5,8 bani peste închiderea de miercuri. Astfel, leul era în scădere cu 1,3% în raport cu euro.

    Faţă de deschiderea precedentă, deprecierea leului în raport cu euro este de 2%.

    Ulterior, cursul a continuat să crească, iar cel mai ridicat nivel tranzacţionat a fost de 4,49 lei/euro. Un nivel atât de ridicat nu a mai fost atins pe piaţa interbancară de la mijlocul lunii decembrie a anului trecut.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Doi măcelari elveţieni cresc 2.100 de vite într-un sat din Sibiu şi lucrează 2.500 de hectare de pământ

    CONTEXTUL: Anul trecut, la nivelul Uniunii Europene a existat un deficit de circa 200.000 de tone de carne de vită, cu o scădere totală a producţiei de circa 4%, până la 6,9 milioane de tone. Printre principalele motive ale scăderii se află reducerea suprafeţelor verzi şi a terenurilor agricole, concurenţa din sectorul Bio-Gaz, dar şi desfiinţarea fermelor din lipsă de succesori, iar soluţia este mutarea producţiei de pe pieţele vestice în alte ţări.

    DECIZIA: Samuel Widmer şi Stefan Jung au venit în România în 2008, pentru prima oară, hotărâţi să construiască ferma într-un loc sugerat de unul dintre furnizorii lor de carne: localitatea Marpod din apropierea Sibiului. Printre principalele lor obiective  se află construirea unei reţele de producători – „de la cei mici, cu zece animale, până la cei mai mari„ – la nivelul întregii ţări, care să acopere toate etapele de producţie: păşunat, creşterea şi îngrăşarea animalelor, dar şi abatorizarea şi prelucrarea cărnii.

    EFECTELE: În interiorul fermei de lângă Sibiu cresc 2.100 de bovine pe o suprafaţă de 2.500 de hectare de teren arabil cultivat în sistem bio, dotat cu sisteme pentru furajare pe timpul iernii, infrastructură, grajduri, garduri electrice, depozite şi clădiri. Săptămânal, zeci de producători români se consultă în legătură cu posibile parteneriate sau pentru a-şi dezvolta propriile afaceri.



    Ferma lor de lângă Sibiu a devenit astfel un model de business pentru producători autohtoni care vin deseori la ei pentru consultanţă. Vor reuşi să umple plaiurile mioritice cu bovine de carne Angus şi să se apropie astfel de renumele producătorilor argentinieni?

    VREM CA ÎN VIITOR ÎN EUROPA SĂ NU SE MAI VORBEASCĂ ATÂT DE MULT DESPRE CARNEA DE VITĂ DIN ARGENTINA, ci de carnea de vită premium din Carpaţi„, îşi exprimă obiectivul ambiţios Samuel Widmer, manager general al Karpaten Meat România. După ce a lucrat într-o măcelărie din Elveţia la prelucrarea şi la comercializarea cărnii, a venit în anul 2008 în România împreună cu partenerul lui de afaceri, Stefan Jung, pe atunci fermier şi specialist în creşterea vacilor.

    Pariul lor a fost pe rasa de vită de carne premium Angus Aberdeen – al cărei preţ pentru un kilogram de muşchi poate să ajungă şi la 50 de euro – şi pe păşunile româneşti nefolosite. România are o suprafaţă utilă a pajiştilor şi fâneţelor de circa cinci milioane de hectare şi este, după Polonia, al doilea cel mai mare producător de produse agricole din Europa Centrală şi de Est.

    Totuşi, doar 15 capete de bovine se hrănesc de pe 100 de hectare autohtone, în timp ce în Irlanda, spre exemplu, există 130 de capete pentru 100 de hectare. România se află între primele zece ţări ale Uniuniii Europene la numărul de bovine existente, cu circa două milioane de capete, după Franţa, Germania, Regatul Unit, Irlanda, Italia, Spania, Polonia, Olanda şi Belgia, potrivit Institutului Naţional de Statistică.

    Dintre acestea, doar  29.000 de animale sunt rasă de carne, adică doar 2,3 % din numărul total de exemplare. Păşunile ecologice ale României, subvenţiile de la UE, cunoştinţele populaţiei rurale şi creşterea potenţialului pentru bovine de carne odată cu scăderea producţiei de vaci de lapte, se adaugă listei de motive pentru care măcelarii elveţieni au mizat pe plaiurile mioritice în planul lor de a cuceri piaţa europeană a cărnii.

    La acestea au adăugat şi un element scoţian: rasa de carne de vită premium de origine Angus Aberdeen, ce rezistă la temperaturi cuprinse între -40 şi 40 de grade şi are un spor de creştere de 1.300 de grame zilnic (în comparaţie cu tradiţionala Bălţată Românească, ce îşi adaugă la greutate 800 de grame pe zi).

    Chiar dacă în acel moment „nu ştiam nimic despre ţară, nici măcar unde este cu exactitate„, după cum a mărturisit Widmer, cei doi au identificat o oportunitate în cumpărarea unei ferme abandonate pentru 100.000 de euro. Următorul pas a fost importarea de 120 de vaci din rasa Angus. „Când începi pe o asfel de piaţă, trebuie să fii pe teren zilnic: Jung şi cu mine conduceam tractoarele pentru recoltă; nu avem nicio reţinere în a ne implica în toate muncile„, descrie Widmer modul în care au pus bazele fermei. În următorii ani, efectivul de bovine a crescut treptat: în 2009 au adus încă 200 de capete, în perioada 2011-2012 au ajuns să deţină 1.200 de animale, iar în prezent numără 2.100 de capete.

    Printre principalele obiective ale celor doi elveţieni se află construirea unei reţele de producători – „de la cei mici, cu zece animale, până la cei mai mari„ – la nivelul întregii ţări, care să acopere toate etapele de producţie: păşunat, creşterea şi îngrăşarea animalelor, dar şi abatorizarea şi prelucrarea cărnii.

    Pentru realizarea parteneriatelor, dar şi pentru simpla consultanţă a fermierilor autohtoni, cei doi şi-au rezervat două zile din săptămână: „Vin la noi în fiecare marţi şi miercuri aproximativ 30 de oameni pentru a vedea cum funcţionăm„, spune Jung.
    Jung şi Widmer au construit o afacere evaluată la peste un milion de euro şi care este parte a unei strategii de creştere pe termen lung, în care profitul nu va depăşi un prag de 10%.

    Karpaten Meat are în prezent parteneriate cu 40 de producători locali care cresc viţei din rasa Angus sau pe baza încrucişării cu Bălţata Românească, pe care ei îi îngraşă ulterior. Carnea procesată la un abator partener sau animalele vii ajung mai ales la export, pe pieţele vestice ale Europei, dar cei doi intenţionează să vândă mai mult şi pe piaţa locală, unde negociază în prezent cu două lanţuri de hipermarketuri.

    Elveţienii îşi propun ca, până în 2018, să producă cel puţin 10.000 de carcase de vită de calitate superioară şi să se extindă prin intermediul păşunilor în zona Banatului şi în sudul Dunării. Ei beneficiază de sprijinul acţionarilor reuniţi sub fondul de investiţii Agroinvest Plus, a cărui activitate principală este achiziţia de teren arabil pe piaţa locală şi care ajunge la un portofoliu de circa 7.700 de hectare, deţinute în proprietate sau arendă.

  • Magazinul IKEA retrage de pe piaţă cana LYDA

    Compania IKEA a primit 20 sesizări cu privire la faptul că fundul cănii LYDA s-a desprins în timpul folosirii la temperaturi ridicate. Pentru a evita posibilitatea ca utilizatorul să se frigă, produsul a fost imediat retras de la vânzare din toate magazinele IKEA din lume şi au început investigaţiile, arată un comunicat al companiei.
    Testele realizate până în acest moment au reflectat un defect  la un număr restrâns de produse, care determină o sensibilitate la diferenţele de temperatură. Cercetările vor continua până la identificarea şi eliminarea cauzei profunde care a dus la desprinderea fundului.
    Între timp, compania IKEA a sistat vânzarea produsului şi invită toţi consumatorii să îl returneze, pentru a primi în schimb contravaloarea acestuia. Niciun alt tip de căni comercializate în magazinele IKEA din lume nu este afectat de această  acţiune de retragere de pe piaţă.
    Cana LYDA a intrat în gama de produse de pe rafturile magazinelor IKEA din toată lumea în august 2012 şi a fost retrasă de la vânzare în aprilie 2013, după prima sesizare. Cănile LYDA au fost produse în Thailanda şi au fost vândute în toate magazinele IKEA din lume în perioada august 2012 – aprilie 2013, în număr de 220.000 bucăţi, ce se identifică după următoarele coduri de produs:
    302-033-79 LYDA Cană 59 cl       
    502-033-78 AP, JP LYDA Cană 59 cl
       
    Pe plan local, magazinul IKEA din Bucureşti a comercializat până la data retragerii 1.105 căni LYDA cu codul de produs 302-033-79, la preţul de 17,99 lei şi nu a primit nicio sesizare. Articolul cu codul 502-033-78 nu a fost disponibil pentru vânzare în România.
    Clienţii care au un produs cu codul 302-033-79, cumpărat din magazinul IKEA din Băneasa sunt invitaţi la departamentul de Relaţii cu Clienţii din magazin pentru a-l returna şi a-şi primi banii înapoi, începând cu 5 iunie 2013.

     

  • FERVEX, retras de pe piaţă. Un lot al medicamentului conţine o bacterie periculoasă

     Producătorul medicamentului, compania franceză Bristol-Myers Squibb, a descoperit un lot cu încărcătură microbiană, respectiv Fervex cu aromă de zmeură, pentru care a cerut retragerea de pe piaţă, ca măsură de precauţie, a spus preşedintele Agenţiei Naţionale a Medicamentului (ANM), Marius Savu.

    Ulterior, Agenţia Europeană a Medicamentului a hotărât retragerea de la comercializare a tuturor formelor de Fervex granule pentru adulţi şi copii, nu numai a celor cu aromă de zmeură, a precizat Marius Savu.

    Marius Savu a precizat că medicamentul Fervex cu aromă de zmeură nu se comercializează în România, dar în urma deciziei Agenţiei Europene a Medicamentului, Fervex a fost retras de la vânzare în toate variantele comercializate.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Apple pierde pentru prima dată în faţa Samsung. Importul unor dispozitive mai vechi, printre care iPhone 4, ar putea fi interzis în SUA

     Comisia Internaţională pentru Comerţ din SUA vizează iPhone 4 şi iPad 2 3G, la vânzare prin reţele operate de AT&T, T-Mobile US şi doi operatori regionali, potrivit Bloomberg.

    Apple şi Samsung au în derulare zeci de procese pe patru continente, în încercarea de a obţine o cotă mai mare pe piaţa mondială a smartphone-urilor, de 293,9 miliarde de dolari anual. Fiecare din cei doi producători are acum la activ o victorie în SUA. Având în vedere că mai sunt de rezolvat numeroase litigii, victoria Samsung nu va aduce cele două părţi mai aproape de o înţelegere, a declarat Will Stofega, conducătorul unui program de cercetare la IDC.

    “A ajuns atât de urât, încât nu cred că vor ajunge la o înţelegere. Ambele companii au foarte mulţi bani şi generează profitui mari. Nu e ca şi cum ar trebui să-şi facă griji în privinţa facturilor cu avocaţii”, a spus el.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • PROTESTELE din TURCIA continuă: Mii de manifestanţi au ocupat din nou Piaţa Taksim din Istanbul. Poliţia a folosit gaze lacrimogene

    Protestatarii scandează sloganuri ostile premierului Recep Tayyip Erdogan, în pofida scuzelor prezentate marţi de vicepremierul Bülent Arinç. Contestatarii încercau să se îndrepte către birourile premierului Recep Tayyip Erdogan din aceste două oraşe, ignorând ordinele forţelor de poliţie care le solicitau să se disperseze, conform presei locale şi unui jurnalist AFP.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro