BusinessMagazin

Tag: afaceri

  • Radiografia sistemului privat de sanatate. E pregatit sa preia bolnavii din sistemul public?

    Privita prin ochii Laurei Voinea, piata serviciilor medicale este acum un copil care incepe sa se maturizeze. Firma de cercetare pe care a preluat-o la inceputul anilor 2000 intra pe o piata in care statisticile lipseau cu desavarsire. “Nu era deloc o piata matura, nu existau informatii, niciuna din decizii nu era fundamentata si clinicile mergeau foarte mult dupa feeling.” Din nevoia clientilor, care aveau atunci cel mult doua unitati de tratament, si acelea strict in Bucuresti, au pornit primele studii in sfera serviciilor medicale private. Au trecut numai sapte ani, timp in care marile lanturi au depasit granitele Bucurestiului si se lupta sa acapareze cat mai mult din orasele tarii.

    MEDICUL-ANTREPRENOR
    Dintre cele mai mari clinici private cu activitate in Romania, majoritatea au pornit drept afaceri de familie, pornite de regula de un medic. In cazurile MedLife, Regina Maria, Sanador, Gral Medical sau Polisano, povestea e similara. Medicul Mihaela Cristescu a deschis povestea MedLife in 1996, cand a parasit policlinica Titan din Capitala, si, din pasiunea pe care o avea pentru copii, a pus bazele primei clinici alaturi de alti trei fosti colegi din facultate. La acea vreme, clinica avea patru specialitati medicale: pediatrie, obstetrica-ginecologie, oftalmologie si medicina interna. Trei ani mai tarziu a fost infiintat primul laborator de analize MedLife, iar dezvoltarea in adevaratul sens al cuvantului a inceput din 2004, sub conducerea fiului ei, Mihail Marcu.

    Dupa acelasi sablon, inceputul Centrului Medical Unirea a fost un cabinet de cardiologie deschis de medicul german Wargha Enayati, absolvent de medicina in Romania. Fondatorul CMU, devenita acum Regina Maria, a deschis un cabinet in Piata Unirii in 1995. Anul urmator a insemnat introducerea conceptului de abonamente medicale care cuprindeau la acea vreme servicii de la medicina a muncii, de familie, medicina primara, servicii prespitalicesti, tratamente in ambulatoriu pana la sisteme de urgenta si spitalizare. Abia in 1999 avea sa fie inaugurat oficial primul sediu cu specialitati multiple. “Daca nu venea Revolutia, as fi plecat din Romania”, spunea Enayati anul trecut, mentionand ca asteptarile sale legate de potentialul tarii au inceput sa scada dupa anul 1995. Asta pentru ca banii au inceput sa conteze tot mai mult si specificul afacerilor mai putin. Mijlocul anilor ’90 l-a surprins facand tranzactii in domeniul imobiliar, iar ulterior a decis sa-si deschida un cabinet in Piata Unirii din Bucuresti. “Cu imobiliarele mergea foarte bine, asa ca primul cabinet a fost mai mult o distractie. Dupa criza din ’95, am insistat mai mult pe partea medicala pentru ca oferea stabilitate”, declara Wargha Enayati pentru catalogul 100 Cei Mai Admirati CEO din Romania.

    “Un actionariat 100% romanesc care a reusit sa mentina clinicile in top cinci companii din tara, desi este singura de acest tip.” Asa vorbesc sotii Robert si Georgeta Serban despre Gral Medical, afacerea pe care au pornit-o in 2001. Gral Medical opereaza pe piata serviciilor medicale private de acum zece ani, insa a prins contur ca brand in 2006, odata cu trecerea actionariatului printr-un proces de divizare. “A fost momentul in care aripile amortite s-au deschis si s-a lansat pe piata serviciilor medicale private printr-o strategie unitara si cu o viziune noua”, explica cei doi. Daca privim in trecut, actionarii au dorit sa mizeze pe invatamant la inceputul anilor 2000, insa cum spatiul disponibil reprezenta de fapt o fosta clinica intr-un liceu, si-au dat seama ca era mult mai facil sa reia fosta activitate. De aici pana la deschiderea unei retele de clinici si laboratoare nu a trecut mult timp.

    Antreprenor este si Ilie Vonica. Au trecut 18 ani de cand sibianul deschidea o policlinica de obstetrica-ginecologie in orasul de pe Cibin, urmat de infiintarea unui distribuitor de medicamente zonal. Grupul Polisano este acum printre cei mai mari operatori pe piata serviciilor de sanatate, iar discretul om de afaceri a devenit cel mai bogat din Sibiu. “Eu vin din sistem, deci, fiind doctor, stiam cel mai bine care sunt lipsurile”, spune Vonica. A deschis prima policlinica si previziunea i s-a confirmat imediat. Afacerile familiei Vonica au ajuns la peste 300 de milioane de euro si includ, in 2011, distribuitorul de medicamente Polisano, reteaua de farmacii Reteta, fabrica Polipharma Industries, reteaua de clinici generaliste Polisano si un spital privat la Sibiu. “Mi-am dat seama de oportunitatea serviciilor medicale private in piata si, ca orice om de afaceri, cand ai un ban nu stai pe el, ci il pui la treaba”, spunea vara trecuta si Florin Andronescu, in prezent COO al retelei Sanador. Sotia lui, Doris Andronescu, incepuse din anul 2001 cu prima clinica in Piata Alba Iulia si a continuat ulterior dezvoltarea ei. “E foarte adevarat ca eu tot tranzactionand si Flanco, si Credisson am reusit sa procuram capital important ca sa investim in Sanador”, explica managerul.

  • Inghesuiala la angajare: Un investitor chinez deschide o fabrica in Dambovita

    Bursa locurilor de munca s-a desfasurat in caminul cultural din
    localitate, iar la un moment dat oamenii au inceput sa se
    imbranceasca, fiind necesara interventia jandarmilor. Potrivit
    reprezentantilor Agentiei Judetene de Ocupare a Fortei de Munca
    (AJOFM) Dambovita, patronul fabricii a cerut sprijinul Agentiei si
    al primariei din localitate pentru a-l ajuta in recrutarea
    angajatilor, astfel ca pentru o zi bursa locurilor de munca a
    functionat ad-hoc la Darmanesti. Autoritatile locale spun ca
    investitia va aduce o crestere a nivelului de trai al locuitorilor
    din judetele Dambovita si Prahova, comuna fiind situata la limita
    dintre cele doua judete.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Activele nete ale ING Pensii au crescut cu 63% in ultimul an

    Astfel, cota de piata a ING Pensii la sfarsitul lunii martie era
    de 39% din piata pensiilor private obligatorii, potrivit CSSPP. La
    aceeasi data, ING avea 1.6 milioane de clien]i in Pilonul II,
    dintre care 96% au platit cel putin o contributie de la inceputul
    colectarii in sistem. In ultimul an, procentul de conturi goale
    inregistrat de ING a scazut continuu, de la 5% in martie 2010 la 4%
    la sfarsitul primului trimestru din 2011.

    |n ceea ce priveste segmentul de pensii facultative, valoarea
    activelor nete aferente celor doua fonduri ale ING – ING Activ si
    ING Optim – era de 166,27 milioane de lei la sfarsitul trimestrului
    intai din 2011, in crestere cu peste 53% fata de acelasi interval
    din 2010. Astfel, la finele lunii martie 2011, ING Asigurari de
    Viata detinea pe piata Pilonului III o cota cumulata, in functie de
    active, de 49,4%.

    La aceeasi data, cele doua fonduri din administrarea ING insumau
    90.956 de participanti, in crestere cu peste 24% fata de primul
    trimestru al anului 2010 (sursa: CSSPP). Contributia medie alocata
    de participanti in primele trei luni ale anului in fondurile de
    pensii facultative oferite de ING a fost de 74 de lei ING Activ [i
    de 79 de lei la ING Optim.

  • Afaceri intunecate in lumea ciocolatei (GALERIE FOTO)


    AFACERI INTUNECATE IN LUMEA CIOCOLATEI
    (GALERIE FOTO)

  • Mobila de la Campina in toata tara. Cum cresti de zece ori in mai putin de un deceniu

    Intr-o zi insorita de aprilie, cateva utilaje zoreau la treaba
    prin noroaie, intr-una din marginile unei curti dintr-un sat
    prahovean, in apropiere de Campina. In doar cateva luni acolo
    trebuie sa fie gata de productie o linie nou-nouta de mobilier. Cu
    aproape doua decenii in urma, cand nici nu si-ar fi imaginat ca va
    ajunge sa aiba vanzari de zeci de milioane de euro anual, Alexandru
    Rizea si-a pornit afacerea intr-o cladire micuta, cu acoperis
    verde, care sta acum marturie pentru primii sai pasi in business.
    Odata cu afacerea a crescut si suprafata de teren concesionata de
    antreprenor, povesteste Adrian Rizea, directorul comercial al
    Lemet.

    Cladirea initiala margineste acum curtea in care se intind, pe
    zeci de mii de metri patrati (cam cat sase terenuri de fotbal)
    fabrica, depozitul logistic, dar si expozitia in care Lemet isi
    prezinta sutele de produse, arata cu gesturi largi Adrian Rizea, 36
    de ani. Principala sa grija sunt cele peste 100 de magazine Lem’s,
    care formeaza cea mai extinsa retea de profil de pe piata. Spre
    comparatie, Mobexpert are 32 de magazine, iar Elvila are 57. La fel
    de adevarat insa este ca, in vreme ce suprafata medie de vanzare a
    unui Lem’s este de 500 mp, magazinele Mobexpert ajung la 15.000
    mp.

    Tocmai dimensiunea mica a spatiilor Lem’s s-a dovedit insa un
    punct forte mai ales in perioada de criza. Investitiile sunt direct
    proportionale cu suprafata magazinului si, in timp ce Mobexpert are
    nevoie de cateva milioane de euro pentru un spatiu nou, pentru
    Lem’s bugetele se invart in jurul a 100.000 de euro. Asa ca in
    primele trei luni ale anului Adrian Rizea a bifat in agenda sa 14
    noi deschideri, care se adauga celor 22 de spatii inaugurate anul
    trecut. O strategie care a impins pe plus, si anul trecut,
    vanzarile. Nivelul de afaceri generat in 2010 de Lemet a ajuns la
    143 de milioane de lei (34 mil. euro), in crestere cu 6,5% fata de
    anul anterior. Si asta in conditiile in care vanzarile din piata
    mobilei, plasate la un miliard de euro anual, conform Asociatiei
    Producatorilor de Mobila, au fost grav afectate de criza. Anul
    trecut, valoarea vanzarilor a scazut cu 15-20%, conform unor
    estimari.

    “Media vanzarilor pe magazin a scazut cu 11% fata de anul
    anterior, dar am compensat prin deschiderea de noi spatii”, spune
    Adrian Rizea, care s-a implicat in afacerea dezvoltata de parintii
    sai in 1996, la terminarea facultatii (ASE), la acea vreme Lemet
    avand 20 de angajati. “Afacerea era de mici dimensiuni si colaboram
    cu cateva magazine care vindeau mobila, mai ales in Bucuresti”,
    povesteste fiul fondatorului. Era vorba, explica el, despre spatii
    asezate la strada, no-name-uri.

    A inceput prin a invata (“la vremea aceea si tata invata”)
    despre cum se desfasura, efectiv, productia in fabrica, despre
    produse si despre materiale.

    Fabrica infiintata la Campina in 1991 a ajuns acum sa aiba hale
    de productie care acopera 30.000 mp, pe poarta fabricii iesind
    anual peste 360.000 de module de mobila. Tatal sau, Alexandru
    Rizea, a pornit afacerile in 1991, apucandu-se de mobila “pentru ca
    de asta vazuse el ca este nevoie; este de formatie inginer si
    lucrase intr-o fabrica de piese turnate; ii placeau produsele
    industriale si nu l-ar fi atras un domeniu in care nu avea
    experienta”, povesteste Adrian. Chiar si numele firmei – Lemet –
    este un acronim pentru cuvintele <lemn> si <metal>,
    adica materialele cu care lucra, inca de la inceput, antreprenorul
    prahovean. Ce parere avea fiul despre decizia tatalui la acea
    vreme? “Fiind student, mi se parea ca este o intoarcere in timp,
    pentru ca inainte condusese oameni, iar in momentul in care a
    pornit afacerea se apucase sa lucreze cu mainile”, isi aminteste
    acum fiul. Dar avea, mai spune el, incredere in ambitia tatalui sau
    si in faptul ca era un “om orientat”. In plus, “mama deja il
    sustinea frenetic si e si ea ambitioasa; la inceputuri tinea
    contabilitatea firmei dupa programul de la serviciu”.

    Fiul marturiseste acum ca nu s-a gandit niciodata sa faca
    altceva decat sa se implice in afacerea familiei: “A inceput sa-mi
    placa si, in plus, ma inteleg foarte bine cu parintii mei”. A
    considerat, intr-o oarecare masura, ca e si datoria sa de fiu sa
    puna umarul la afacerea familiei. De fapt, in aceasta firma
    lucreaza atat parintii sai, cat si sora, sotia, veri, o matusa,
    cumnatul si multi prieteni, “din fericire si din nenorocire”, spune
    Rizea. Si asta pentru ca, explica tot el, “nu exista plus fara
    minus”.

    S-a implicat activ de la terminarea facultatii, cand Lemet avea
    in jur de 20 de angajati, iar spatiul de productie era de zeci de
    ori mai mic decat fabrica de-acum, in care lucreaza 417 oameni. “La
    inceput am diversificat productia atat cat ne permitea tehnologia
    si am inteles ca trebuie sa investim in masini de productie.”
    Primele utilaje erau facute de Alexandru Rizea, apoi au cumparat
    unele la mana a doua de prin tara. In urma cu peste zece ani, cand
    au avut suficient de multi bani de cheltuit pe utilaje, le-au luat
    de peste hotare, de la producatori consacrati.

  • Un grup de investitori vrea sa vanda actiuni Facebook de un miliard de dolari

    Tranzactia ar fi una dintre cele mai mari cu actiuni Facebook de
    pana acum si indica temerile unora dintre investorii initiali ca
    dezvoltarea companiei nu poate tine pasul cu avansul valorii de
    piata. Grupul de investitori a redus pretul, dupa ce initial a
    cerut o suma care evalua Facebook la 90 de miliarde de dolari. “La
    actualul pret, este destul de greu de justificat investitia. Este
    greu de crezut ca se va transforma intr-o companie de 270 de
    miliarde de dolari in urmatorii ani”, a spus Sumeet Jain, partener
    la compania de investitii CMEA Capital. Tranzactia, care include
    titluri detinute de angjati ai Facebook, asteapta aprobarea
    conducerii, inclusiv a directorului general, Mark Zuckerberg,
    fondatorul companiei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Unde sunt fanii Harley Davidson? Cele mai bine vandute motociclete de strada in 2010

    Abia trecusera trei luni de cand cedase catre Citroën Romania
    importurile marcii franceze – care il adusese in topul vanzatorilor
    de masini de pe piata locala -, cand fostul premier Calin
    Popescu-Tariceanu pregatea pentru Salonul Auto de la Bucuresti din
    2007, ultimul salon auto romanesc dinainte de criza, lansarea pe
    piata locala a Harley-Davidson, legendara motocicleta americana.
    Era perioada cand vanzarile de masini inregistrau cresteri de la o
    luna la alta in volume la care dealerii doar visau cu cativa ani in
    urma si, pe masura ce traficul se aglomera, clientii erau atrasi de
    o noua piata – cea a motocicletelor si a scuterelor.

    Planul americanilor de atunci era de a vinde anual 200 de
    unitati din celebrele motociclete americane, al caror volum total
    urma sa ajunga la 1.000 de unitati pana in 2012. Planul s-a dovedit
    insa prea ambitios, astfel ca cel mai ridicat volum vandut a fost
    de 68 de unitati in 2008. Anul trecut, dealerul a vandut 47 de
    motoare, in crestere fata de anul anterior, dar abia la un sfert
    fata de estimari. Chiar daca vanzarile nu au atins tinta nici in
    anii de boom economic, importatorul se asteapta in continuare la
    cresteri ale vanzarilor, desi acestea se mentin la un nivel scazut,
    cum se intampla la nivelul intregii piete.

    “Pentru 2011 estimam sa vindem peste 50-60 de unitati de
    motociclete Harley- Davidson. Nu exista motive reale sa speram la o
    revenire puternica a vanzarilor, dar trendul din primul trimestru
    indica o crestere in acest an”, spune Marcel Chiva, directorul de
    vanzari al Harley-Davidson. Chiar si asa, Harley ramane lider in
    clasa motocicletelor cu motoare de peste 650 de centimetri cubi,
    cel mai mic motor Harley avand 900 cmc.


    In 2007, cand Harley venea in Romania, estimarile anuale de 200 de
    motociclete vandute pareau a fi unele rezervate, avand in vedere
    cresterea de aproape cinci ori a pietei in 2008 fata de 2007, de la
    aproape 3.200 de unitati la aproape 16.000 de motoare. Dar
    cresterea exploziva din 2008 s-a rasturnat si piata a scazut cu
    aproape 90% in 2009, declin care a depasit chiar si scaderea
    vanzarilor de camioane – acestea din urma fiind unul dintre cele
    mai clare unitati de masura a ritmului unei economii.

    Explicatia scaderii nu este doar una legata de criza: “In
    Romania, motocicletele nu sunt chiar un produs premium, ci mai
    degraba o excentricitate a clasei medii. Vanzarile de motociclete
    in primele trei luni ale acestui an raman sporadice. Atat timp cat
    creditarea ramane o problema, vanzarile moto vor avea de suferit”,
    spune Valeriu Tones, directorul de comunicare al AutoItalia,
    companie care detine importurile motocicletelor Honda pe piata
    locala.

    Clientul de Harley-Davidson nu s-a schimbat mult in ultima
    perioada, principala diferenta fiind data de finantarea motorului.
    “Clientul motocicletelor Harley-Davidson nu s-a schimbat in ultimii
    doi ani. Este in continuare tot om de afaceri, are peste 35 de ani
    si este manager de top. Criza i-a schimbat, desigur. Spre exemplu,
    inainte, companiile de leasing erau mult mai permisive, iar acum,
    chiar daca sunt achizitionate pe firma, trebuie sa se plateasca
    TVA-ul”, explica Chiva. Unul dintre primii clienti romani ai marcii
    americane de motoare a fost Calin Popescu- Tariceanu insusi, inca
    dinainte de a importa oficial in Romania motocicletele.

    Pe de alta parte, businessul Harley-Davidson nu inseamna numai
    motociclete, ci si accesorii achizitionate atat de cei ce si detin
    un motor american, cat si de admiratori ai marcii. “A doua parte a
    businessului Harley-Davidson e reprezentata de accesorii si
    articole de vestimentatie. Avem clienti care nu detin o
    motocicleta, dar care vin sa cumpere astfel de accesorii din
    magazin”, a subliniat directorul de vanzari al marcii.

  • Pro TV, afaceri de 34,3 milioane dolari in primul trimestru

    Profitul operational (OIBDA) a fost de 3,4 milioane dolari in
    trimestrul I 2011, fata de 4,5 milioane dolari in trimestrul I
    2010, scrie Ziarul Financiar. Compania Pro TV SA include canalele
    Pro TV, Acasa, Pro Cinema, Pro TV International, Sport.ro si MTV.
    Rezultatele au fost anuntate miercuri dimineata de catre grupul
    american CME, actionarul companiei Pro TV SA. CME, ce detine mai
    multe canale de televiziune in Europa Centrala si de Est, a anuntat
    pentru primul trimestru o cifra de afaceri de 172,7 milioane
    dolari, fata de 143,6 milioane dolari in perioada similara a anului
    trecut. Profitul operational (OIBDA) a fost de 14,2 milioane
    dolari, fata de 0,8 milioane dolari in trimestrul I 2010.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • ANI a sesizat DNA pentru cercetarea lui Ioan Botis

    ANI s-a sesizat in acest caz in 19 aprilie si l-a instiintat pe
    Botis despre acest lucru, fostul ministru prezentandu-se la agentie
    pentru a depune documente. De asemenea, ANI precizeaza ca si sotia
    acestuia, Ligia Adina Botis, in calitate de expert de tip A in
    cadrul Proiectului “Sansa la demnitate”, respectiv, in calitatea de
    asociat unic si administrator al SC Mobil Construct SRL, ar putea
    fi cercetata pentru coruptie. Inspectorii de integritate sustin ca
    au indicii temeinice cu privire la savarsirea infractiunii de
    conflict de interese de catre Ioan Botis, “constand in indeplinirea
    unui act ori participarea la luarea unei decizii prin care s-a
    realizat, direct sau indirect, un folos material pentru sine, sotul
    sau, o ruda ori un afin pana la gradul II inclusiv, sau pentru o
    alta persoana cu care s-a aflat in raporturi comerciale ori de
    munca in ultimii 5 ani, sau din partea careia a beneficiat ori
    beneficiaza de servicii sau foloase de orice natura”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Multiplul lui 1. Planurile lui Zoltan Szigeti pentru 2011

    In ultimii doi ani conceptul de “publicitar fericit” a reprezentat o contradictie in termeni. Piata a scazut, la fel si bugetele clientilor, desi pretentiile lor au crescut si, in general, lucrurile au mers destul de prost. Cu alte cuvinte, grupurile de comunicare au fost nevoite sa-si adune toate fortele si sa scoata bani din piatra seaca astfel incat sa minimizeze pe cat posibil pierderile. “Cand am simtit primele semne ale crizei, ne-am gandit ca este momentul sa adaugam clienti noi. A durat cam sase luni de zile pana sa aducem nume noi in portofoliu si ceva mai mult pana sa se vada rezultatele. De aceea, abia in 2010 am reinceput sa crestem”, spune Zoltan Szigeti, presedintele The Group.

    Cresterea este semnificativa daca o raportam la tot ce s-a intamplat in industria comunicarii in ultimii doi ani. Cifra de afaceri inregistrata anul trecut de The Group este cea mai mare din istoria companiei, cu peste 600.000 de euro peste rezultatele din 2008, un an istoric pentru publicitari, si cu circa 24 de milioane de euro mai mult decat in 2009, primul an plin de criza pentru companiile din Romania. Cu 200 de angajati si 17 agentii, The Group a incheiat anul trecut cu o cifra de afaceri de peste 108 milioane de euro.

    Din aceasta pozitie, pare ca Szigeti priveste afacerea pe care a construit-o in urma cu aproape sapte ani cu o oarecare relaxare. La o discutie mai amanuntita lucrurile stau chiar invers. “Acum, mai mult decat oricand, nu este suficient doar sa obtii un client nou, ci trebuie sa fii foarte atent sa fie si un client solvabil, pentru ca ne permitem sa ne asumam destul de putine riscuri. Din momentul in care am observat prima dificultate de plata, am devenit foarte stricti”, precizeaza Szigeti. Asa ca, in demersul sau de a consolida segmentul de new business, compania a tintit jucatorii de top de pe fiecare piata, iar pe lista clientilor “de criza” au intrat nume precum Ikea, Henkel sau Cosmote, acesta din urma fiind, de altfel, si cel mai agresiv investitor in comunicare din ultimii doi ani.

    Dincolo de clientii noi, Szigeti a vrut sa acopere cat mai multe nise ale industriei. Pe langa activitatile “macro”, precum creatie, media buying sau relatii publice, The Group a profitat si de oportunitatile oferite de palierele mai putin dezvoltate ale pietei. Un astfel de exemplu este activitatea de import de produse promotionale din China, de care se ocupa o agentie separata a grupului. In total, afacerea condusa de Zoltan Szigeti si Mihaela Nicola este prezenta pe 14 nise ale industriei prin 17 agentii. “De fiecare activitate se ocupa o agentie separata, autonoma, in care ma implic doar la nivel strategic si atunci cand mi se cere ajutorul”, spune Szigeti. Exceptie face agentia de media buying, unde omul de afaceri inca mai are o implicare directa – chiar daca nu mai lucreaza la media plan-uri, participa la pitch-uri mai mereu pentru ca asta “inseamna mult in ochii clientilor”, dar si pentru ca experienta ultimilor aproape 20 de ani face ca prezenta lui la aceste intalniri de afaceri sa fie un real avantaj competitiv.

    Cum se intampla in cazul unui antreprenor de succes, cu o experienta considerabila si in lumea companiilor multinationale, orice discutie ajunge invariabil in punctul in care se pune pro-blema vanzarii. Este insa o posibilitate pe care Szigeti nu o ia in seama. “Afacerea a crescut atat de mult incat suntem intr-un punct in care nu se mai poate face un <fair deal>. In plus, toate grupurile mari de comunicare sunt deja pe piata si am doar 44 de ani. Ce-as face dupa ce as vinde?”, intreaba presedintele The Group. Este mai interesat, in schimb, de ideea de a cumpara agentii mai mici pe care sa le integreze in companie. De cand a lansat The Group, acum aproape sapte ani, a facut doua astfel de achizitii – una de online advertising si una de trade marketing, pe care a cumparat-o acum doi ani. Idei de a intra pe noi nise sunt multe, insa Szigeti a tinut intotdeauna la un principiu de business care pana acum s-a dovedit inspirat – “nu am deschis niciodata o agentie pana nu am avut omul care sa se ocupe de ea. Cautam fie cel mai bun om in domeniul respectiv, fie pe cineva care a mai condus o afacere similara”, spune Szigeti. In ceea ce priveste viitorul pietei de publicitate, omul de afaceri mentine tonul relativ sumbru al ultimilor doi ani – revenirea pietei la nivelul din 2008 este extrem de improbabila, iar internetul reprezinta singurul refugiu al furnizorilor de media in acest moment sau, asa cum crede Szigeti, “o obligatie, nu o optiune”. Cresterea consumului este principalul indicator la care se uita publicitarii pentru ca stiu ca, abia atunci cand companiile vor vinde mai mult, vor avea curaj sa reia investitiile masive in comunicare.