BusinessMagazin

Tag: viitor

  • CES 2016: Viitorul nu a venit încă, dar prezentul pare mai bun ca niciodată

    O primă concluzie ce poate fi trasă după CES este că 2016 va fi anul caselor inteligente. De la camere de securitate care fac diferenţa între animale, maşini şi oameni până la frigidere inteligente, toate gadgeturile prezentate folosesc tehnologia pentru a face viaţa mai uşoară. Cu toate acestea, doar pentru că poţi face un obiect mai inteligent nu înseamnă neapărat că îl faci şi mai bun; integrarea obiectelor în Internet of Things (IoT) are rost doar dacă asta duce la rezolvarea unei probleme.

    CES, desigur, este o expoziţie, astfel că şi obiecte aparent inutile îşi găsesc un loc. Un exemplu este Febreze Home Air Freshener, un gadget legat de smartphone care face exact ce sugerează şi numele: degajă un miros plăcut în camera unde se află.

    Personalizarea experienţei pe care o au şoferii pare să fi fost una din principalele teme de lucru pentru producătorii auto la CES. Spre exemplu, Chrysler a prezentat „viziunea pentru un transport inteligent“, adică un program care poate monitoriza lucruri precum modul cum conduce un şofer sau preferinţele acestuia astfel încât să îi poată transmită acestuia informaţii utile atunci când ele sunt necesare.

    Qualcomm, pe de altă parte, a anunţat lansarea unei platforme numite AllJoyn, un software open-source care integrează dispozitivele mobile şi GPS în sistemul de entertainment auto. Noutatea? Integrarea va permite crearea unor profiluri, astfel încât fiecare membru al familiei care conduce maşina să aibă stabilite posturi de radio, melodii preferate, înălţimea scaunului sau a volanului, poziţia oglinzii sau chiar temperatura din habitaclu. Qualcomm spune că toate aceste reglaje se fac automat atunci când un anumit telefon se leagă de sistemul de entertainment al maşinii.

    Mai mulţi producători auto au anunţat lansarea unor modele care se conduc singure, iar acest lucru ar putea deschide drumul către noi şi noi posibilităţi. Mark Fields, CEO‑ul Ford, a anunţat un parteneriat cu Amazon pentru a dezvolta un sistem ce va permite proprietarilor să conecteze maşinile direct la casa inteligentă. Prin sistemul Sync 3, şoferul se va conecta la un serviciu de voce în cloud şi va cere casei să pornească maşina; similar, fiind în maşină, ei pot cere sistemului, printr-o comandă vocală, să deschidă uşa garajului sau să pornească centrala termică. Cu alte cuvinte, IoT la superlativ.

    Bosch a prezentat o tehnologie similară dar care nu se bazează pe comenzi vocale, ci pe senzori de proximitate. Atunci când maşina se apropie de casă, sistemul inteligent porneşte luminile din curte şi ajustează temperatura din interior în funcţie de preferinţele prestabilite ale proprietarului.

    Cei de la Mercedes-Benz au mers chiar mai departe, introducând 2017 E-Class, prima maşină produsă în serie care primeşte licenţă pentru a se putea conduce fără şofer în SUA. Maşini lansate de alţi producători au nevoie de extrasenzori sau modificări pentru a obţine această licenţă, au explicat cei de la Mercedes, în vreme ce E-Class are această tehnologie integrată. Alături de maşină, nemţii au prezentat şi un concept de software care foloseşte date predictive pentru a învăţa obiceiurile zilnice ale şoferului. Spre exemplu, atunci când rezervorul de combustibil ajunge la un sfert din capacitate, computerul de bord afişează staţiile de alimentare la care şoferul opreşte în mod uzual.

    Dacă ar trebui să alegem cea mai bună maşină prezentată la CES 2016, titlul ar reveni unui prototip numit Faraday Future FFZERO1. Imaginaţi-vă un Bat-Mobil în lumea reală şi veţi avea o idee despre designul celor de la Faraday; adăugaţi 1.000 de cai-putere, tracţiune 4×4 şi un volan în care puteţi introduce smartphone-ul pentru a personaliza experienţa de condus şi veţi înţelege de ce maşina în cauza a atras privirile tuturor la CES.

  • Cea mai strălucită strategie de vânzări de care a auzit vreodată industria muzicii

    A fost una dintre cele mai strălucite strategii de vânzări de care a auzit vreodată industria muzicii. În martie 2014, Robert Diggs, mai binecunoscut sub numele RZA, producătorul şi liderul de facto al trupei de rap Wu-Tang Clan, a anunţat că grupul va produce un singur exemplar din viitorul său album, Once Upon a Time in Shaolin, care va fi vândut prin licitaţie celui care va oferi cel mai mult. cine este însă cumpărătorul celui mai scump album produs vreodată?

    Vom lansa un obiect de artă unic în istoria muzicii. Creăm un album unic, de colecţie. E ca şi cum cineva ar avea sceptrul unui rege egiptean”, a declarat RZA revistei Forbes.

    Iniţial, trupa Clan a dorit să interzică cumpărătorului să difuzeze albumul o perioadă de 88 de ani, dar ulterior a decis să îi dea libertate deplină, cu condiţia să nu fie folosit în scopuri comerciale. Cu alte cuvinte, cumpărătorul să aibă dreptul să asculte albumul într-o cameră perfect izolată, să îl calce cu un camion sau să îl difuzeze gratis pe Internet. Într-o eră în care oamenii sunt fericiţi să descarce muzică de pe Internet în loc să fie proprietarii acesteia, Once Upon a Time in Shaolin a oferit şansa de a deţine ceva cu adevărat unic.
    Wu-Tang Clan a angajat Paddle8, un start-up organizator de licitaţii online, pentru vânzarea albumului care include 31 de piese muzicale. S-a stabilit ca albumul să fie vândut într-o cutie realizată manual, împreună cu o carte legată în piele, de 174 de pagini, conţinând versurile cântecelor şi istoricul acestora.

    Toţi membrii în viaţă ai Wu-Tang Clan, precum şi invitaţi speciali au contribuit la albumul Once Upon a Time in Shaolin. În afară de RZA şi coproducătorul Tarik „Cilvaringz“ Azzougarh, nimeni nu a auzit întregul disc, care a fost depozitat într-un seif al hotelului Royal Mansour Marrakech din Maroc, iar copiile acestuia au fost distruse.

    Wu-Tang Clan a susţinut că încă înainte de a începe licitaţia au primit o ofertă de 5 milioane de dolari pentru album. Fanii au speculat că posibilul cumpărător ar putea fi regizorul Quentin Tarantino, asociat al lui RZA la Hollywood, sau investitorul Ben Horowitz, care a scris despre dragostea sa pentru rap. Unii fani ai Wu-Tang Clan au contestat planul trupei. Doi dintre fanii nemulţumiţi au început o campanie pentru cumpărarea Once Upon a Time in Shaolin, astfel încât albumul să nu rămână în mâinile unui plutocrat. „Pentru cineva care are milioane, este doar o nouă jucărie”, a spus Russell Meyer, unul dintre organizatorii campaniei. Încercarea de a scoate albumul din mânile milionarilor a dat greş, în final fanii strângând numai 15.406 dolari.

    Apoi, în 24 noiembrie 2015, Paddle8 a anunţat că Wu-Tang Clan a vândut albumul pentru o sumă record, „de ordinul milioanelor”. Preţul a fost convenit în luna mai, dar, potrivit unui comunicat de presă, părţile au avut nevoie de mai multe luni pentru finalizarea contractelor şi stabilirea protecţiilor legale pentru o lucrare de artă a cărei valoare depinde de unicitatea ei.
    Numele cumpărătorului nu a fost dezvăluit, decizia fiind una comună, a susţinut RZA, deşi cumpărătorului nu i-ar fi păsat de confidenţialitate.

    ISTORIA WU-TANG CLAN.

    Wu-Tang Clan s-a lansat în 1993, cu un album de debut intitulat Enter the Wu-Tang (36 Chambers). Grupul era format din nouă membri, proveniţi din Staten Island şi Brooklyn, cu nume enigmatice ca Masta Killa, U-God, Raekwon, Ghostface Killah, GZA, Method Man, Inspectah Deck şi Ol’ Dirty Bastard. Erau unele dintre cele mai inventive minţi întâlnite vreodată de publicul hip-hop, amestecând limbajul străzii cu aluzii la arte marţiale şi remarci ale Five Percent Nation, o mişcare obscură a populaţiei de culoare.
    Într-o lume a rap-ului obsedată de faimă şi bani, Clan are un loc special. Membrii săi nu au ajuns niciodată la popularitatea lui Eminem sau JayZ, dar sunt veneraţi de rapperi tineri, precum Drake şi Kanye West, pentru originalitatea lor.

    „Au fost o ştire timp de peste 20 de ani. Este jumătate din existenţa hip-hop-ului. Oamenilor din întreaga lume le pasă de Wu-Tang Clan”, a spus Andrew DuBois, coeditor al The Anthology of Rap.

    Arhitectul succesului iniţial al Wu-Tang a fost RZA, care a creat aura ciudată a trupei, folosind ritmuri soul vechi din Memphis, fragmente de jazz interpretate la pian de Thelonious Monk şi interpretări vocale soul modificate electronic pentru a rezulta sunete fantomatice.
    RZA a fost şi un organizator de excepţie, convingându-i pe membrii trupei să îi dea mână liberă timp de cinci ani şi să producă toate albumele şi discurile solo. „Le-am spus: Daţi-mi cinci ani şi vă voi face numărul 1. A fost o conversaţie lungă, ochi în ochi, de la om la om. Am spus ca nimeni să nu îmi conteste autoritatea. Trebuia să fie o dictatură”, a scris RZA în The Tao of Wu, o carte de memorii publicată în 2009.

    RZA s-a dovedit la fel de priceput în afaceri. Primul album al Wu-Tang Clan s-a vândut în 2,4 milioane de exemplare în Statele Unite, potrivit Nielsen Music. Următorul, un album duplu intitulat Wu-Tang Forever, a depăşit 2 milioane de copii. Între acestea, Raekwon, Ghostface, Method Man şi GZA au lansat albume solo produse de RZA, considerate la fel de bune de către fani. Grupul a lansat Wu Wear, una dintre primele linii vestimentare de marcă hip-hop şi a deschis magazinul Wu Nails în Staten Island, condus de sora lui RZA.
    După cinci ani, RZA a cedat controlul asupra Wu-Tang Clan, iar trupa nu a mai fost la fel. Următoarele albume şi proiecte solo nu au mai fost la fel de puternice şi nu s-au vândut la fel de bine. Trupa a inundat piaţa cu muzică sub marca sa, inclusiv a unor artişti care nu erau oficial membri ai acesteia, dar parte a aşa-numitei familii extinse Wu-Tang. Unul dintre aceştia a fost Cilvaringz, un rapper olandez cu rădăcini marocane, care a impresionat grupul în 1997, când a urcat pe scenă într-un concert din Amsterdam şi a oferit nişte versuri improvizate. Câteva luni mai târziu, Cilvaringz a venit la Wu Nails. Ulterior, a obţinut un contract pentru un album sub marca Wu-Tang. „Oricine străbate jumătate de lume fără un ban, pentru a-şi urma visul, cred că merită să fie luat în serios”, a spus RZA. A fost grozav pentru Cilvaringz, dar fanii au fost copleşiţi. „A fost o perioadă în care în lume au fost prea multe produse Wu”, a explicat Sasha Frere-Jones, critic din Los Angeles şi fost scriitor la New Yorker, care a comentat muzica trupei de-a lungul timpului.

     

  • Lucruri mai puţin ştiute despre vedete.Stephen King a fost refuzat de 600 de ori, iar Elvis concediat după primul concert

    O veche expresie spune că un şut în fund este întotdeauna un pas înainte; numeroase vedete au dovedit acest lucru. Iata câteva experienţe mai puţin fericite ale unor personaje cunoscute în toată lumea.

    Stephen King a fost atât de dezamăgit de prima sa nuvelă, Carrie, încât a aruncat-o la gunoi. Prima sa poveste a fost respinsă de 600 de ori înainte să fie publicată.

    Denny, managerul de la Grand Ole Opry, l-a concediat pe Elvis după un singur concert, spunându-i că nu are niciun viitor în muzică.

    Primul contract semnat de Marilyn Monroe cu Columbia Pictures a expirat pentru că producătorii nu o considerau suficient de frumoasă sau talentată pentru a fi actriţă.

    După prima probă de film a lui Fred Astaire, juriul a scris “nu poate să cânte. Nu poate să joace. Uşor chel. Poate dansa puţin”.

    Vincent van Gogh a vândut un singur tablouu în timpul vieţii, şi acela unui prieten.

    Walt Disney a fost concediat de editorul unui ziar pe motiv că “nu are imaginaţie şi nici idei bune”.

    Albert Einstein a învăţat să vorbească la patru ani şi să citească la şapte ani. Profesorii lui l-au numit “încet şi cu handicap mental”.
     

  • Cum arată taxiurile viitorului. Invenţia care ar putea schimba pentru totdeauna modul în care circulăm

    Printre sutele de aeroplane, avioane şi mecanisme de zbor care au fost prezentate la CES 2016, târgul de tehnologie din Las Vegas, o invenţie s-a detaşat ca vedeta convenţiei: drona-taxi. Producătorul chinez de drone Ehang a creat un vehicul capabil de a transporta în mod autonom un om şi bagajele lui, care pot cântări combinat până la 100 kg, cu o viteză de 100 km pe oră pentru 23 de minute. Şi partea cea mai bună? Nu este nevoie de licenţă de zbor.

    Cu alte cuvinte, noua dronă este un taxi personal care face de ruşine maşinile care se conduc singure – cel puţin pe distanţe scurte.

    Numele dronei este 184 şi vine de la capacitatea de a transporta un pasager, cu opt elice şi 4 ”picioruşe”.

    Navigaţia automatizată este propulsată de un centru de comandă de zbor în timp real. Asta înseamnă că din momentul în care intri în cockpit-ul dronei, unde este aer condiţionat şi Wi-Fi, poţi apăsa oriunde pe hartă unde vrei să mergi.

    ”Credem că un traseu programat va elimina 80-90% dintre problemele pe care le-am putea avea”, a declarat compania producătoare.

    Una dintre cele mai mari probleme întâmpinate de constructor pentru a creşte numărul de pasageri transportaţi de drone este durata de viaţă a bateriei. Tehnologia bateriilor de lithiu permite un maxim de 30 de minute de zbor. Compania chineză se aşteaptă totuşi să găsească o soluţie în următoarele şase luni, în condiţiile în care lucrează în paralel, alături de MIT şi Stanford, la o celulă de combustibil.

     

  • “Viitorul şef de magazin”, proiect prin intermediul căruia fiecare şef de magazin poate avansa la nivel de management

    Proiect publicat în numărul Business Magazin – cele mai inovatoare companii din România.

  • Zborul unei companii de tehnologie. Cum a reuşit Vola să facă afaceri de 44 milioane de euro şi ce planuri are

    Fondată în 2007 de Daniel Truică împreună cu doi parteneri polonezi, Vola.ro s-a concentrat iniţial doar pe vânzarea biletelor de avion. Ulterior, portalul şi-a diversificat oferta, adăugând toate serviciile conexe călătoriilor: hoteluri, asigurări medicale, închirieri maşini, servicii corporate şi pachete (zbor + hotel) de tip city break şi vacanţă. Totul a început cu doi angajaţi şi un sediu de 50 de metri pătraţi, iar acum compania a ajuns la 80 de angajaţi şi o cifră de afaceri de 42-44 de milioane de euro în 2015, adică o creştere de peste 50% faţă de anul trecut.

    Daniel Truică nu a reuşit de unul singur această performanţă şi de-a lungul anilor a atras atenţia mai multor investitori, printre care şi 3TS Capital, companie de administrare a fondurilor de private equity şi venture capital, care a intrat în acţionariatul Vola în februarie 2015 printr-o investiţie de 5 milioane de euro. Vola a primit o investiţie de 500.000 de euro şi prin fondul Catalyst, administrat tot de 3TS, singurul fond Jeremie din România, tranzacţie finalizată în octombrie anul acesta. În aceeaşi perioadă, Marius Ghenea, unul dintre cei mai cunoscuţi business angels locali, s-a alăturat echipei 3TS Capital pentru a coordona investiţiile fondului din regiune. „3TS a investit în Vola prin fondul TCEE fund 3 încă de la începutul lui 2015, iar investiţia s-a făcut în primă instanţă în grupul fruvola, ce include şi compania din Polonia. 3TS Catalyst Romania este destinat pentru investiţii în companii de tehnologie din România şi iată de ce am fost interesaţi de o investiţie în Vola prin acest fond, mai ales prin poziţia de leadership pe care compania o are pe piaţa românească şi ritmul de creştere. Compania se află într-o verticală de business care este de interes pentru fondul nostru“, spune Marius Ghenea, investment director la 3TS Capital.

    Vorbind despre aceste investiţii, Daniel Truică, managing partner Vola, spune că „suntem la început, dar este un început bun. Pot să spun că am avut relaţie bună cu reprezentaţii fondului TCEE, cât şi cu Marius. Există mici spaime ale unui antreprenor înaintea acestui pas. Pentru că, evident, Vola a fost copilul nostru şi ai aceleaşi instincte de protecţie asupra businessului ca faţă de copilul tău. Când cedezi o parte din munca ta ai anumite anxietăţi, naturale. Din fericire, nu s-a concretizat nimic din temeri, dimpotrivă, lucrurile au mers foarte bine“.
    Marius Ghenea este recunoscut ca un antreprenor în serie, care a fondat mai multe companii, a investit ca business angel şi a realizat mai multe exituri. Toate aceste experienţe l-au pregătit de fapt pentru piaţa de venture capital. „Ce facem în venture capital este ceea ce am făcut ca business angel într-un mod mult mai mare şi mai structurat, mai riguros.“ Pe lângă asta, activitatea de antreprenor de-a lungul anilor îl ajută foarte mult în prezent, ca investment director al 3TS, deoarece cunoaşte bine antreprenoriatul şi relaţionează mai bine cu antreprenorii. „Ştiu ce înseamnă să construieşti o companie, să ajuţi nişte oameni, să plăteşti salarii, să vinzi în piaţă“, spune Ghenea. De fapt, această combinaţie de specializare financiară şi antreprenoriat este „sosul magic care face investiţiile din business să funcţioneze“, potrivit lui Ghenea.

    Obiectivul Catalyst România este acela de a susţine dezvoltarea companiilor de tehnologie din ţară, însă aici nu intră start-up-urile mici, ci afacerile cu un model de business scalabil, care să genereze venituri. Catalyst este interesată de lideri naţionali precum Vola sau de companiile „global challengers“, precum Vector Watch. La acest moment al discuţiei, Marius Ghenea aruncă o privire spre ceasul său marca Vector Watch şi îi spune pe un ton glumeţ lui Daniel Truică că ar trebui să-şi cumpere şi el unul, neapărat: „Chiar a fost o revelaţie pentru mine, s-a dovedit a fi un mare ajutor“. „Ar trebui, chiar mă întreb ce mai fac cu asta la mână“, zâmbeşte Truică ridicând mâna stângă, la care poartă un ceas clasic.

    „Avem la dispoziţie sume pentru companii de acest gen (n.r. challengers şi lideri naţionali) în România. Putem spune că am ajuns cu primary investments cam la 50% din capacitatea fondului, deci mai sunt sume semnificative disponibile. Aceste sume pot merge în investiţii iniţiale, primare, dar şi în follow-on investments, pentru companiile aflate deja în portofoliu“, continuă Ghenea. În momentul de faţă portofoliul 3TS Capital este destul de diversificat, incluzând companii precum Green Horse Games, Elefant.ro, Vector Watch sau Zoot. 3TS Capital administrează mai multe fonduri, printre care TCEE Found 3, care are o capitalizare de peste 100 de milioane de euro, fond ce activează în Europa Centrală şi de Est. Prin acest fond se fac investiţii mari, între 5 şi 10 milioane de euro, iar prin Catalyst se investesc sume cuprinse între 0,5 milioane de euro şi 1,5 milioane de euro. „Cu Catalyst putem coinvesti alături de fondul mare printr‑un pachet mai mic de acţiuni sau să investim în companii early stage, start-up-uri care apoi să crească şi să-i ducem până la runda următoare, de unde ar putea fi continuată investiţia de către fondul regional mare. În următoarele trei luni vom finaliza cel puţin două investiţii care sunt deja în curs“, spune Ghenea.

    Vola este percepută ca fiind doar o agenţie de turism, însă Daniel Truică ţine să precizeze că este în primul rând o companie de tehnologie, iar multe dintre resursele financiare şi de management au mers în această direcţie. Vorbind despre Catalyst, Truică spune că „este un fond care înţelege companiile de tehnologie şi asta contează enorm, iar noi ne considerăm o companie de tehnologie. Probabil că publicul ne vede ca pe o agenţie de turism, însă coloana vertebrală a companiei este tehnologia şi punctul spre care se îndreaptă cele mai multe dintre resursele noastre, atât financiare, cât şi de management“.

  • 62% dintre românii emigraţi îşi doresc să investească în România

    62% dintre românii emigraţi vor să investească în dezvoltarea unei afaceri în România, conform rezultatelor studiului despre diaspora românească realizat de Open-I Research pentru Asociaţia Romanian Business Leaders. Ei consideră că cele mai atractive domenii sunt turismul (50%) şi agricultura (44%), însă principala barieră pe care o sesizează este gradul ridicat de corupţie din ţară.

    Principalul motiv pentru care românii emigrează este posibilitatea de a avea o situaţie materială şi loc de muncă mai bune (70%), dar recunosc că ajung să le lipsească cei dragi (73%) şi interacţiunile sociale (33%). Interesant este faptul că, deşi 70% dintre respondenţi  îşi doresc să se întoarcă în ţară, 46% dintre ei nu au nici un plan concret în această direcţie. Mai mult decât atât, cei mai mulţi consideră că viitorul lor în România ar fi incert, în special din cauza  gradului ridicat de corupţie din ţară. Astfel, acesta este principalul motiv pentru cei care nu îşi mai doresc să revină în ţară (83%), iar lipsa corupţiei este menţionat de 56% dintre respondenţi ca fiind unul dintre cele mai importante avantaje oferite de ţara de adopţie (56%), depăşit doar de  nivelul de trai mai bun.

    „Veniţi dintr-o cultură în care familia şi sentimentul de apartenenţă reprezintă valori esenţiale, românii au, de cele mai multe ori, dificultăţi în a se adapta într-un mediu nou, departe de familie. Pe de altă parte, oricât de mult şi-ar dori să revină în România, corupţia, nivelul scăzut de trai şi diferenţele de mentalitate reprezintă cele mai importanteimpedimente”, a spus Adina Nica, Managing Director Open-I Research.„ Ei sunt interesaţi să investească în deschiderea unei afaceri în România, iar un procent de 81% dintre ei trimit regulat bani în România.”, a adăugat Nica.

    Din studiu mai rezultă că jumătate dintre emigranţii români (48%) sunt optimişti în ceea ce priveşte viitorul ţării, în timp ce 34% consideră că nu se va schimba nimic. Deşi îşi doresc să revină în ţară, cei mai mulţi respondenţi (43%) îi încurajează pe cei care vor să emigreze să o facă, în timp ce doar 27% îi descurajează.

    Studiul privind românii din diaspora a fost iniţiat în noiembrie 2015 de către agenţia de cercetare Open-I Research, la cererea Asociaţiei Romanian Business Leaders. Chestionarul a fost completat online de peste 300 români emigraţi în ţări precum Spania, Italia, Marea Britanie, Irlanda, Germania şi Belgia. Chestionarul va rămâne deschis până la finalul lunii ianuarie 2016.

  • Elon Musk şi misiunea construirii unui viitor fantastic

    Există, ne place sau nu, inşi predestinaţi să devină figuri publice; în afaceri cu atât mai mult, apare la un moment dat sau altul câte cineva care încalecă valul cel mare şi, ca un surfist de succes, rămâne pe creastă. Jurnalistul Ashlee Vance, colaborator al Bloomberg Businessweek, The Economist, Chicago Tribune, CNN.com, Globe and Mail sau International Herald Tribune, îi face portretul lui Elon Musk, antreprenorul şi omul de afaceri care pare să-i fi luat locul legendarului Steve Jobs în mitologia populară a afacerilor americane.

    Musk, în vârstă de 43 de ani, este părintele maşinii electrice Tesla şi numele din spatele companiei SpaceX, jucător important în ceea ce se numeşte transport spaţial privat, şi a colaborat cu jurnalistul la scrierea cărţii, dar nu şi-a dat binecuvântarea finală asupra acesteia. Imaginea pe care Vance o trasează este amănunţită şi descoperim un Musk dur cu sine, pentru că lucrează în mod curent 100 de ore pe săptămână, dar la fel de dur şi cu colaboratorii săi, iar povestea concedierii asistentei sale Mary Beth Brown, în 2014, este relevantă în acest sens.

    Mai aflăm de un Musk care este obsedat de-a binelea de greşelile de scriere din e-mailuri şi care ignoră, pur şi simplu, astfel de mesaje, dar şi de un Musk care se ridică de la masă şi iese fără un cuvânt, pentru a privi cerul, pentru că nu mai suportă discuţiile anapoda sau proştii. Altfel, povestea adolescentului plecat din Africa de Sud spre Canada, trăind din mila rudelor şi tăind lemne pentru a câştiga câţiva bănuţi, sau începuturile averii sale, astăzi estimată la 13 miliarde de dolari, este menită să captiveze şi să ofere idei, întrebări şi răspunsuri oricui are un vis.

  • Cum va arăta lumea în 2025

    Digitalizarea şi automatizarea rapidă a societăţii vor revoluţiona viitorul reţelelor, iar volumul recent lansat The Future X Network: A Bell Labs Perspective detaliază prespectiva Bell Labs asupra contextului în care se va produce una dintre cele mai importante şi de anvengură schimbări de paradigmă în tehnologie de până acum.

    Cartea The Future X Network este editată de Bell Labs, care în 90 de ani de existenţă a fost recompensat cu 8 premii Nobel, şi coordonată de Marcus K. Weldon, preşedintele Bell Labs şi CTO. 

    Volumul lansat surprinde tendinţele din tehnologie până în 2025. Se estimează că 47% din traficul de date va fi folosit de servicii video în IoT, faţă de 1% în prezent. Rata de utilizare a dispozitivelor per persoană va creşte de 10 ori în Statele Unite, iar plăţile mobile se vor creşte de 12 ori. Însă nu fără risc deoarce atacurile cibernetice vor creşte de 180 ori!

    De asemenea, numărul de date brute, colectate pentru a fi analizate, va exploda, de la 7 ZB, la 133 ZB, iar traficul în reţea va creşte de 13 ori.

    În plus, se aşteaptă o dezvoltare a tehnoligiei de printare 3D şi livrările cu drone vor creşte de 30 de ori la nivel internaţional. 

  • Noul Wi-Fi se numeşte Li-Fi şi este de 100 de ori mai rapid

    Li-Fi ar putea fi noua poartă către internet, iar oamenii de ştiinţă spun că au înregistrat o viteză de 1 Gps, adică de 100 de ori mai rapid decât obişnuitul Wi-Fi, potrivit Mashable.

    Reprezentanţii companiei Velmenni au declarat pentru IB Times UK că au scos tehnologia din laborator şi au implementat-o în birouri, dar şi mediuri industriale în Estonia unde s-a înregistrat acea viteză uimitoare mentionata mai sus.

    Cum funcţionează? Datele sunt transmise prin intermediul unor lumini LED, care se închid şi se deschid în câteva nanosecunde, adică imperceptibil pentru ochiul uman. Tehnologia Li-Fi nu este nouă, aceasta a fost inventată în 2011, când a fost pusa la test si s-au înregistrat viteze de 224 Gbps, însă nu a fost implementată până acum intr-un scenariu real, în afara laboratorului.

    Viteze mai mari, dar spre deosebire de Wi-Fi, al cărui semnal pătrunde pereţii unei clădiri, Li-Fi nu face asta. Dar tehnologia Li-Fi ar putea fi folosită în viitor în acel “Internet al Tuturor Lucrurilor”, când un bec LED ar putea ilumina camera, dar şi crea o reţea prin intermediul căreia dispozitivele ar comunica între ele.