BusinessMagazin

Tag: razboi

  • Putin acuză ruşii care părăsesc ţara: Rusia trebuie să treacă printr-o perioadă de auto-curăţare a societăţii pentru a scăpa de nemernici şi trădători

    Preşedintele rus Vladimir Putin a declarat miercuri că Rusia trebuie să treacă printr-o „auto-curăţare a societăţii” pentru a scăpa de „nemernici şi trădători”, în vreme ce mii de ruşi încearcă să părăsească ţara în urma războiului cu Ucraina, scrie Business Insider.

    „Occidentul încearcă să spargă societatea noastră, speculând asupra pierderilor militare şi a efectelor socioeconomice ale sancţiunilor pentru a provoca o rebeliune populară în Rusia”, a declarat Putin într-o conferinţă video distribuită pe Twitter.

    „Dar orice popor, în special poporul rus, este capabil să distingă adevăraţii patrioţi de nenorociţi şi trădători”, a spus el despre cei care nu au susţinut Kremlinul.

    „Sunt sigur că această autocurăţare necesară şi naturală a societăţii nu va face decât să ne întărească ţara, solidaritatea, uniunea şi disponibilitatea de a răspunde oricăror îndemnuri la acţiune”, a declarat Putin.

    Putin a spus că nu îi „judecă pe cei cu vile în Miami” sau pe cei „care nu pot trăi fără foie gras şi midii sau aşa-zisele drepturi bazate pe gen”, atâta timp cât sunt „mental” cu Rusia.

    „Problema nu constă în asta, ci în faptul că mulţi dintre aceşti oameni, din punct de vedere mental, trăiesc în altă parte şi nu aici cu noi, cu oamenii noştri, cu Rusia”, a spus Putin.

    „Aceasta este, în opinia lor… o apartenenţă la casta superioară, la rasa superioară”, a spus el.

    Între timp, mii de ruşi încearcă să fugă din ţară în urma invaziei Ucrainei din 24 februarie.

    De atunci, trupele ruse au bombardat mai multe oraşe ucrainene, inclusiv clădiri rezidenţiale şi spitale.

    Mai mulţi ruşi au declarat pentru Insider că au fugit din oraşele lor natale în ţările vecine din cauza temerilor legate de legea marţială, închiderea frontierelor şi înăsprirea situaţiei economice.

    Unii au spus că se tem că vor fi reţinuţi din cauza opiniilor lor anti război, deoarece o nouă lege face ilegală răspândirea de informaţii false despre armata rusă, solicitarea încetării invaziei Rusiei asupra Ucrainei sau sprijinirea sancţiunilor împotriva Rusiei.

    Aproape 15.000 de persoane din Rusia au fost reţinute de la începutul invaziei, potrivit datelor grupului independent de monitorizare OVD-Info.

  • Volodimir Zelenski: Este posibil ca Rusia să fi început deja al treilea război mondial

    Rezultatul invaziei preşedintelui rus Vladimir Putin în Ucraina nu a fost încă decis, dar este posibil ca această decizie să fi pornit pe calea unui război global, a declarat Zelenski pentru Lester Holt, prezentatorul emisiunii „NBC Nightly News”, când a fost întrebat dacă a înţeles preocupările preşedintelui Joe Biden de a nu escalada tensiunile cu Moscova sau de a nu o provoca.

    „Nimeni nu ştie dacă nu cumva a început deja. Şi care este posibilitatea acestui război dacă Ucraina va cădea, în cazul în care Ucraina va cădea? Este foarte greu de spus”, a declarat Zelenski. „Şi am văzut acest lucru acum 80 de ani, când a început cel de-al Doilea Război Mondial… nimeni nu ar putea prezice când va începe războiul la scară largă”, a adăugat el, potrivit NBC News.

    Zelenski a mai subliniat că rezultatul acestui război pune în joc „întreaga civilizaţie”.

    Zelenski a declarat că poporul ucrainean este „de neînvins” chiar dacă forţele ruseşti vor cuceri oraşele, inclusiv capitala Kiev. Forţele ruseşti pot ocupa pământul, dar nu pot lua demnitatea şi dragostea ucrainenilor pentru ţara lor, a spus el.

    Zelenski a ţinut miercuri un discurs în faţa ambelor camere ale Congresului, reiterând presiunile sale pentru ca NATO să impună o zonă de interdicţie aeriană deasupra Ucrainei. El a făcut apel la un sprijin mai agresiv din partea legislatorilor şi a lui Biden, numind invazia o „teroare pe care Europa nu a mai văzut-o de 80 de ani”.

    Biden a anunţat miercuri un nou sprijin militar de 800 de milioane de dolari pentru Ucraina. Însă preşedintele a exclus trimiterea de avioane de luptă, o solicitare pe care Zelenski a adus-o şi în Congres ca alternativă la declararea zonei de interdicţie aeriană.

  • Florin Spătaru, ministrul economiei: discutăm măsuri precum şomajul tehnic sau kurzarbeit pentru companiile din România afectate de războiul din Ucraina

    Florin Spătaru, ministrul economiei, a spus, astăzi, la ZF Produs în România, că la nivel de minister se pregăteşte un set de măsuri pentru susţinerea pe termen scurt a companiilor afectate de ruperea lanţurilor de valoare, din cauza războiului din Ucraina.

    „În situaţia în care, pe anumite perioade de timp e posibil ca o parte din activitate să nu se poată desfăşura, trebuie să avem o formă de protecţie astfel încât angajaţii să nu sufere să nu să nu ajungem în situaţia ca o parte din ei să fie trimişi în şomaj. Va trebui să venim cu o propunere concretă în acest sens – kurzarbeit, şomaj tehnic –  care să poată să sprijine atât companiile, cât şi angajaţii”, a spus ministrul Florin Spătaru la ZF Produs în România, emisiune realizată cu sprijinul Masterbuild.

    Florin Spătaru a mai spus că printre sectoarele cele mai afectate de războiul de la graniţă se numără industria auto şi industria lemnului.

    „Nu vorbim doar de Federaţia Rusă, vorbim şi de Ucraina, care în acest moment este economic nefuncţională şi atunci trebuie să ţinem cont că cele două pieţe reprezentau, pentru anumite sectoare, un segment important, atât pentru export cât şi pentru import. Industria auto, spre exemplu. Anumite componente în acest moment nu pot fi aprovizionate aşa sunt dificultăţi de aprovizionare. Înţeleg de la cei doi mari producători cât şi de la industria orizontală că fac eforturi ca să fac eforturi să găsească soluţii alternative.

    De asemenea vorbim de vorbim de industria mobilei unde mobila de cea mai bună calitate se ducea către Federaţia Rusă. Reprezentanţii din industria mobilei au venit cu câteva propuneri prin care să-şi asigure atât materia primă, dar de asemenea să poată să livreze pe alte pieţe.”

     

  • BREAKING! Armata ucraineană a lansat contraofensiva

    Forţele armate ale Ucrainei au lansat o contraofensivă împotriva armatei ruse, anunţă Sky News.

    Contraofensiva ucrainenilor a început în mai multe „zone operaţionale”.

    Anunţul a fost făcut de consilierul prezidenţial Mykhailo Podolyak.

    Din motive strategice, reprezentantul ucrainenilor nu a dat mai multe detalii despre contraofensivă.

    Nu se ştie care este stadiul luptelor dintre forţele ucrainene şi cele din Rusia.

  • Surse ucrainene: cresc pierderile armatei ruse în războiul din Ucraina

    Potrivit oficialilor ucraineni, în jur de 13.800 de militari ruşi au murit în timpul conflictului. Este o cifră care nu a fost confirmată şi din alte surse.

    De asemenea, Forţele Armate ale Ucrainei indică o creştere importantă a pierderilor de echipament militar în tabăra rusă.

    Partea ucraineană susţine că pe lista cu pierderi ale ruşilor sunt 84 de avioane, 108 elicoptere, 430 de tancuri, 1.375 de maşini blindate, 190 de sisteme de artilerie, 60 de rezervoare de combustibil, 2 ambarcaţiuni şi 819 vehicule.

    Pierderile au fost înregistrate în perioada 24 februarie- 16 martie.

  • BREAKING: Un consilier al lui Zelensky anunţă când se va termina războiul din Ucraina

    Războiul din Ucraina se va încheia probabil până la începutul lunii mai, când Rusia va rămâne fără resurse pentru a ataca, a declarat Oleksiy Arestovich, un consilier al şefului de cabinet al preşedintelui ucrainean, scrie Reuters. 

    Discuţiile dintre Kiev şi Moscova – în care Arestovici nu este implicat personal – au produs până acum foarte puţine rezultate, în afară de câteva coridoare umanitare de ieşire din oraşele ucrainene asediate.

    Într-o înregistrare video publicată de mai multe media ucrainene, Arestovici a declarat că momentul exact va depinde de cât de multe resurse este dispus Kremlinul să aloce campaniei.

    “Cred că nu mai târziu de luna mai, începutul lunii mai, ar trebui să avem un acord de pace, poate mult mai devreme, vom vedea, vorbesc despre cele mai recente date posibile”, a declarat Arestovici.

    “Suntem la o bifurcaţie acum: fie va exista un acord de pace încheiat foarte repede, într-o săptămână sau două, cu retragerea trupelor şi toate cele, fie va exista o încercare de a aduna nişte, să zicem, sirieni pentru o rundă a doua şi, când îi vom şlefui şi pe ei, un acord până la jumătatea lunii aprilie sau la sfârşitul lunii aprilie.”

    Un scenariu “complet nebunesc” ar putea implica, de asemenea, ca Rusia să trimită recruţi proaspeţi după o lună de antrenament, a spus el.

    Totuşi, chiar şi după ce se va ajunge la un acord de pace, mici ciocniri tactice ar putea rămâne posibile timp de un an, potrivit lui Arestovici, deşi Ucraina insistă asupra îndepărtării complete a trupelor ruseşti de pe teritoriul său.

    Războiul din Ucraina a început pe 24 februarie, când preşedintele rus Vladimir Putin a lansat ceea ce a numit o “operaţiune militară specială”, cel mai mare atac asupra unui stat european de la cel de-al Doilea Război Mondial încoace

     

  • Cine este oligarhul preferat al lui Putin. Are acţiuni la Facebook şi cel mai mare vas de agrement din lume, pe care l-a cumpărat cu 600 de milioane de dolari

    …Iahturile negre morţii-şi debarcară;

    Pe când cele albe

    Şi cu cele roşii

    Ancorele grele greu le ridicară

    Şi din port plecară

    Dimineaţa-n clipa când cântau cocoşii.

    Încotro?

    Spre care ţărmuri depărtate?

    Încotro?

    Spre care zări însângerate?…

    Încotro?

    Spre care lupte-apropiate?…

    (Ion Minulescu, Romanţa iahturilor, Flacăra 1912)

     

     

    Iahturile au fost dintotdeauna un simbol al luxului, o cale de etalare a bogăţiei şi puterii.

    Poate şi a nepăsării. Lumea capitalistă abundă de ele. Dar pe lume există şi superoligarhii ruşi şi megaiahturile lor. Sau acum, mai degrabă, arce private ale opulenţei care fug acum de mânia Occidentului faţă de apropiaţii lui Putin. Un top precis ale celor mai scumpe iahturi este greu de găsit şi greu de făcut. Însă în cele mai multe încercări oligarhii ruşi sunt prezenţi cu cele mai scumpe. Prieteni sau nu cu Putin, aceştia sunt prigoniţi patrimonial în Occident de când Rusia a pornit război de de ocupaţie şi denazificare contra Ucrainei. Iahturile lor au devenit un simbol al luptei SUA, UE şi aliaţilor cu pretenţiile de expansiune teritorială ale Kremlinului.

    Era în 2015, la un an după ce Rusia şi-a anexat peninsula ucraineană Crimeea şi şi-a instalat trupele separatiste în două judeţe din estul acestei ţări. Occidentul a reacţionat cu sancţiuni financiare. Preţul petrolului era în scădere, iar economia rusească se îndrepta spre o criză financiară şi recesiune severă. Atunci miliardarul rus Andrei Igorevici Melnicenko, fondatorul producătorului de îngrăşăminte chimice EuroChem – deci un oligarh –, şi-a prezentat noua achiziţie, un iaht de 600 de milioane de dolari şi de aproape 90 de metri înălţime împopoţonat cu o cameră de observare submarină. O operă de artă cu o lungime de peste 140 de metri. Cel mai mare iaht cu pânze din lume, din clasa „Sailing Yacht A”. Vasul a fost construit la un şantier naval din Germania şi a reprezentat un “upgrade” de la un iaht de „doar” 250 de milioane de dolari. Ultima locaţie cunoscută – Trieste, Italia. Dar oriunde în lumea occidentală s-ar afla iahturile superbogaţilor Rusiei, acestea nu sunt în siguranţă. În prima săptămână de la invadarea Ucrainei, poliţia italiană a confiscat vile şi iahturi de 143 de milioane de euro de la cinci oligarhi ruşi puşi de aliaţi pe lista sancţiunilor, scrie Reuters.

    În Toscana, o regiune pitorească italiană, autorităţile au pus sechestru pe două iahturi. Cel mai preţios, „Lady M“, cu un preţ de 65 de milioane de euro, aparţine celui mai bogat om din Rusia, Alexei Mordaşov. Celălalt vas, Lena, costă 50 de milioane de euro şi îi aparţine lui Ghennadi Timşenko, considerat unul dintre cei mai apropiaţi asociaţi ai lui Putin. Autorităţile fraceze au blocat iahtul „Amore Vero” cu care se lăuda oligarhul Igor Secin, nimeni altul decât şeful Rosneft, una din companiile prin care Kremlinul face rost de bani prin vânzarea de petrol şi de gaze naturale. Agenţii vamali francezi au intervenit când au observat că vasul, lung de 88 de metri şi al cărui nume în traducere înseamană „Dragoste adevărată”, se pregătea grăbit de plecare, sub acoperirea nopţii. În portul francez ajunsese pentru reparaţii. Secin este de anul acesta pe lista personajelor sancţionate în contextual invaziei ruse din Ucraina, iar Rosneft este acolo încă din 2014.

    Există iahturi şi există superiahturi, aşa cum există pătura oligarhilor şi elita oligarhilor. Un superiaht a cărui poveste face vâlvă zilele acestea este Dilbar, de aproape 160 de metri, aflat în proprietatea lui Alişer Usmanov. Dilbar fost până nu demult cel mai mare vas privat de agrement din lume.

    Există iahturi şi există superiahturi, aşa cum există pătura oligarhilor şi elita oligarhilor. Un superiaht a cărui poveste face vâlvă zilele acestea este Dilbar, de aproape 160 de metri, aflat în proprietatea lui Alişer Usmanov. Dilbar fost până nu demult cel mai mare vas privat de agrement din lume. Usmanov , magnat al oţelului, prin Metalloinvest, şi investitor la Facebook când aceasta era o companie tânără, a fost cel mai bogat om din Rusia până în 2015. Este considerat oligarhul preferat al lui Putin şi deţine pachetul majoritar de acţiuni la MegFon, al doilea cel mai mare operator de telefonie din Rusia. Usmanov a investit în Facebook când reţeaua de socializare, devenită cea mai mare din lume, avea probleme în a accesa finanţare din cauza crizei financiare globale.

    La un moment dat ajunsese să deţină 10% din firmă mulţumită unor injecţii de capital de aproape un miliard de dolari. Un efort mic dacă este comparat cu valoarea pe care a avut-o Dilbar în momentul cumpărării şi banii cheltuiţi apoi de oligarh pentru schimbări aduse iahtului. Şi Usmanov a fost pus pe lista sancţiunilor aplicate Rusiei după invadarea Ucrainei, iar în presă au apărut ştiri cum că megaiahtul acestuia a fost confiscat în Germania.

    Autorităţile germane au negat acest lucru. În afară de Dilbar, Usmanov mai are şi alte iahturi mai mici şi un Airbus A340 de 200 de milioane de dolari. Megaoligarhul a cumpărat megaiahtul în 2016 pentru 600-650 de milioane de dolari. Suma exactă nu este cunoscută. Usmanov se pare că n-a fost mulţumit de achiziţie şi a trimis vaporul în şantier pentru modificări, care ar costa încă 200 de milioane de dolari. În ultima configuraţie cunoscută, iahtul avea două heliporturi şi putea găzdui peste 130 de oameni.

    Avea şi o piscină de 25 de metri cu o suprafaţă suficient de mare pentru primi un iaht mai mic. Dilbar a fost trimisă pentru modificări la şantierul naval din Hamburg, iar autorităţile de acolo au explicat că nu au confiscat vasul pentru că nu au reuşit să stabilească cine este proprietarul. Dilbar este numele mamei lui Usmanov. Iahtul poartă steagul Insulelor Caiman şi este înregistrat pe numele unei companii fantomă din Malta. Când lista cu sancţionaţi a fost făcută publică, mai multe iahturi deţinute de oligarhi ruşi erau andocate într-un port din Barcelona, inclusiv Solaris, asociat cu numele Roman Abramovici, miliardarul care a anunţat că va vinde clubul de fotbal Chelsea şi că va dona veniturile unei fundaţii pentru persoanele afectate de invazia Ucrainei. Abramovici nu a fost sancţionat. Galactica Super Nova, deţinută de Vagit Alekperov, directorul companiei petroliere ruse LUKOIL, a părăsit Barcelona şi a traversat Marea Mediterană spre Tivat, Muntenegru, înainte de a naviga spre sud, în Marea Adriatică. Deşi Alekperov nu a fost sancţionat, el este preşedintele unei companii care a fost lovită de sancţiunile americane în trecut. Alte iahturi cu conexiuni cu Rusia se află în Caraibe, inclusiv Eclipse, un alt vas deţinut de Abramovici. Eclipse este printre cele mai mari din lume şi include o piscină care poate fi transformată într-un ring de dans. În Caraibe s-ar afla Anna, care ar fi deţinută de oligarhul Dmitri Ribolovlev.

    Acesta a cumpărat mai demult un conac din Florida de la fostul preşedinte american Donald Trump. Ribolovlev nu a fost sancţionat. Mai multe iahturi legate de oligarhii ruşi au sosit în ultimele săptămâni în Maldive, o ţară-arhipelag din Oceanul Indian. Printre acestea se numără Clio, care ar fi deţinută de oligarhul Oleg Deripaska. Vasul a părăsit Sri Lanka la începutul lunii februarie şi de atunci navighează între diferiţi atoli din Maldive, potrivit MarineTraffic. Deripaska a fost sancţionat de SUA în 2018. Entuziaştii iahturilor au observat în ultimele săptămâni un exod al vaselor de lux deţinute de ruşi spre locaţii exotice sigure şi cu legislaţii permisive. La începutul invaziei ruse, cele mai mari patru iahturi de lux din Maldive erau deţinute de ruşi, potrivit unei analize realizate de Bloomberg News. Cel mai mare, Ocean Victory, de 140 de metri, aparţine magnatului oţelului Victor Raşnikov, în timp ce un altul, Clio, este cel al lui Deripaska. Nord, al lui Alexei Mordaşov, un alt miliardar al oţelului, se află în Seychelles după ce a plecat din Maldive. Sea Rhapsody al bancherului rus Andrei Kostin se îndrepta către lanţul de insule după ce a părăsit Turcia pe 18 februarie. Se estimează că 7-10% din flota globală de superiahturi este deţinută de ruşi. Iahtul cu cea mai controversată poveste rusească are pavilion rusesc şi se numeşte Graceful. Specialişti şi jurnalişti speculează că nava îi aparţine lui Putin însuşi, deşi nu există dovezi concrete că aşa ar fi. Graceful a plecat din Hamburg la începutul lunii februarie – cu aproximativ două săptămâni înainte de invadarea Ucrainei – şi a pornit în viteză spre Kaliningrad, Rusia, arată datele MarineTraffic. Nu au fost înregistrate alte date despre locaţie de când a sosit în oraşul rusesc pe 9 februarie. Romanţa oligarhilor ruşi cu iahturile scumpe a început în deceniul tumultuos de după prăbuşirea Uniunii Sovietice în 1991, când industriile de stat centrate în jurul petrolului şi metalelor au fost vândute la preţuri mici, de cele mai multe ori oamenilor de afaceri şi bancherilor ruşi cu conexiuni politice care au acordat noului stat rus împrumuturi la schimb pe acţiuni, scrie Fortune.

    Noii bogaţi ai Rusiei au început să cumpere iahturi de lux după modelul celor deţinute de miliardarii, şefii de stat, prinţii şi regii din Occident. Iahtul a devenit un simbol al statutului pe scenele de putere de la Moscova şi la Sankt Petersburg, iar în marea Rusie dimensiunea contează. „Niciun oligarh rus care se respectă nu ar sta fără un superiaht”, a spus William Browder, un finanţator născut în Statele Unite care a lucrat ani de zile la Moscova înainte de a deveni unul dintre cei mai gălăgioşi critici străini ai regimului lui Putin. „Iahtul este parte din ritul de trecere pentru a deveni oligarh. Este o condiţie prealabilă.” Pe măsură ce averile au crescut, s-a conturat o cursă a înarmării printre oligarhi, cei mai bogaţi dintre ei acumulând flote personale de vapoare din ce în ce mai luxoase şi impunătoare. De exemplu, se crede că Roman Abramovici a cumpărat sau a comandat cel puţin şapte dintre cele mai mari iahturi din lume, dintre care unele le-a vândut altor oligarhi. Samsar de iahturi de lux? În 2010, Abramovici a lansat la apă Eclipse, sub pavilion Bermude. Cu o lungime de 163 de metri, la acea vreme era cel mai lung superiaht din lume. Caracteristicile includ un şemineu cu lemne şi celebra piscină care se transformă într-un ring de dans. Eclipse se mândreşte şi cu propriul hangar pentru elicoptere şi cu o cameră submarină în care se pare că este parcat un minisubmarin. Dennis Cauiser, un specialist în superiahturi la VesselsFinder, a spus că vapoarele oligarhilor includ adesea măsuri secrete de securitate demne de răufăcătorii din filmele cu James Bond: trape de evacuare subacvatice, ferestre antiglonţ şi camere blindate pentru caz de atac sau dezastru. „Eclipse este echipat cu un întreg arsenal special, inclusiv lansatoare de rachete şi sisteme de autoapărare la bord”, a spus Cauiser.

    „Are şi o zonă secretă de evacuare a submarinelor.” Eclipse a fost eclipsat de Azzam, care ar fi deţinută de emirul din Abu Dhabi. Nava şi-a revendicat titlul de cel mai lung iaht când a fost lansată în 2013. La trei ani după aceea, Usmanov a lansat Dilbar, pe atunci cel mai mare iaht din lume ca volum de apă dislocuit. Abramovici, a cărui avere este estimată la 12,4 miliarde de dolari, a ripostat lansând anul trecut Solaris. Deşi nu este la fel de lungă ca Eclipse sau la fel de mare ca Dilbar, ambarcaţiunea de 600 de milioane de dolari sub pavilionul Bermudelor este posibil să fie mai luxoasă. Cu o înălţime de opt etaje, Solaris are o palisadă elegantă de punţi late acoperite cu lemn de tec, potrivite pentru a găzdui o hoardă întreagă de petrecăreţi de prin păturile de sus. Pentru ca cineva să-şi poată face o idee ce înseamnă luxul de mai sus în Rusia, trebuie spus că PIB-ul celei mai sărace regiuni din Federaţia Rusă este de nici 900 de milioane de dolari. Adică ceva mai mare decât valoarea pe care o va avea Dilbar după îmbunătăţirile comandate de Usmanov. Regiunea cu pricina este Inguşeţia.

  • Războiul ruso-ucrainean perturbă dramatic sistemul alimentar global

    Sistemul alimentar mondial este în pericol în condiţiile în care invazia Ucrainei de către Rusia pune în pericol unul dintre marii grânari ai lumii, scrie Bloomberg.

    Războiul din Ucraina ameninţă culturi de bază din marile regiuni cultivatoare de cereale din Europa, însemnând că creşterea preţurilor alimentelor cu care consumatorii din întreaga lume se confruntă deja s-ar putea accelera, creând pericolul unei crize a foametei în toată regula.

    Preţurile alimentelor la nivel mondial se situează la maxime istorice, insecuritatea alimentară dublându-se în ultimii doi ani. Pieţele agricole sunt de asemenea în creştere dramatică.

    Guvernele iau măsuri pentru a-şi asigura stocurile locale de alimente, o mişcare care va prelungi probabil inflaţia alimentară.

    Acest protecţionism alimentar ar putea amplifica şi mai mult creşterea preţurilor la nivel internaţional, avertizează Steve Mathews, de la Gro Intelligence.

    Alţi furnizori s-ar putea strădui să acopere deficitele de stocuri, însă multe ţări care ar putea face acest lucru în mod tipic se confruntă la rândul lor cu probleme de producţie. Tot ce este folosit în producţia de alimente se scumpeşte.

    Rusia, un furnizor major de nutrienţi pentru culturi, şi-a îndemnat producătorii locali de îngrăşăminte să-şi reducă exporturile, stârnind temeni legate de posibile penurii de inputuri vitale pentru cultivatori.

    Decizia Rusiei sporeşte nesiguranţa de pe piaţa mondială exact într-un moment în care fermierii din Brazilia, cel mai mare importator de îngrăşăminte din lume, întâmpină deja probleme în a obţine nutrienţi pentru culturi.

    „În mediul actual cu preţuri ridicate, fermierii vor avea dificultăţi în a plăti sau a obţine finanţare pentru plata inputurilor necesare. Orice deficit riscă să diminueze yieldurile şi calitatea cerealelor, sporind presiunea pe preţuri“, arată Alexis Maxwell, analist la Bloomberg.

    Navele care transportă cereale par să se mişte din nou din Marea Azov, după ce atacul Rusiei aruncase iniţial în aer transporturile de grâu şi ulei vegetal, traficul din regiune fiind oprit.

    Totuşi, temerile privind siguranţa echipajelor şi primele de asigurare îi descurajează pe proprietarii de nave de la a trimite transporturi către Ucraina sau Rusia.

    Ucraina şi Rusia reprezintă împreună peste un sfert din comerţul mondial cu grâu şi o cincime din cel cu porumb. A face faţă raliului ameţitor de pe pieţele agricole nu este o sarcină foarte uşoară, în special pentru ţările dependente de importuri. Undele de şoc se propagă la nivelul rafturilor magazinelor.

    Temerile privind procurarea de alimente sunt în creştere şi în cele mai populate ţări, China şi India.

    Dacă transportul de cereale din Marea Neagră va rămâne blocat, va fi necesată o redirecţionare şi mai semnificativă a comerţului agricol global, avertizează Matthews de la Gro Intelligence.

    „Relinierea va fi dureroasă, iar durerea va depinde de dimensiunea bugetului pentru alimente raportată la venitul sau avuţia totală“.

     

  • ONU: Peste 2,8 milioane de persoane au părăsit Ucraina din cauza războiului

    Peste 2,8 milioane de oameni s-au refugiat în afara Ucrainei din cauza invaziei militare ruse, care a început pe 24 februarie, anunţă marţi Agenţia Naţiunilor Unite pentru Migraţie.

    “Oamenii continuă să fugă de războiul din Ucraina în fiecare minut. Până astăzi, peste 2,8 milioane de oameni au fugit în ţările vecine, inclusiv 127.000 de cetăţeni din naţiuni terţe”, a comunicat Agenţia ONU pentru Migraţie, prin Twitter.

    “Aceşti oameni au nevoie de asistenţă continuă”, subliniază agenţia Naţiunilor Unite.

    Sâmbătă, Biroul Înaltului Comisar ONU pentru Refugiaţi (UNHCR) anunţase că 2,59 milioane de civili din Ucraina s-au refugiat în alte ţări din cauza războiului. Cei mai mulţi refugiaţi ucraineni au ajuns în Polonia, peste 1,57 milioane.

  • Războiul creşte panica în rândul populaţiei: Cererea de adăposturi subterane a explodat în urma conflictului dintre Rusia şi Ucraina

    În două decenii, Minus Energie a construit un total de 50 de adăposturi subterane. În ultimele două săptămâni, producătorul italian de buncăre a primit 500 de noi cereri din partea clienţilor, a raportat New York Times.

    O creştere a cererii de adăposturi subterane după invazia Ucrainei de către Rusia a fost resimţită şi de companiile cu sediul în SUA, au declarat trei producători pentru Insider, în februarie.

    În mod obişnuit, astfel de adăposturi au fost cunoscute ca o plasă de siguranţă neconvenţională pentru cei bogaţi şi paranoici. În contextul crizei din Ucraina şi a ameninţărilor lui Vladimir Putin, două companii europene au declarat pentru Times că baza lor de clienţi s-a extins semnificativ, dincolo de cei bogaţi, până la oamenii din clasa muncitoare.

    „Oamenii bogaţi nu au aceste temeri, având adesea avioane sau elicoptere care sunt deja o cale de evacuare validă pentru ei”, a declarat proprietarul Minus Energie, Giulio Cavicchioli, pentru Ansa, principalul serviciu de televiziune din Italia. „În majoritatea lor, clienţii sunt proprietari de afaceri mici, comercianţi şi informatori în domeniul sănătăţii”.

    Preţul celui mai mic buncăr al Minus Energie începe de la 32.000 de dolari, costând între 1.300 şi 2.100 de dolari pe metru pătrat, potrivit site-ului companiei.

    Gary Lynch, directorul general al companiei Rising S din Texas, specializată în adăposturi de supravieţuire, a confirmat o creştere a substanţială a numărului de apeluri telefonice care solicită informaţii despre buncărele subterane ale companiei.

    Lynch a confirmat pentru Insider că Rising S a vândut cinci buncăre pe 24 februarie, la preţuri cuprinse între 70.000 USD şi 240.000 USD. El a spus că Rising S Company vinde în mod normal între două şi şase buncăre pe lună, vânzările scăzând de obicei iarna.

    „Rusia este o superputere, iar ameninţarea ca o superputere să intre în conflict cu noi reprezintă un subiect extrem delicat”, a declarat Lynch. „Astăzi, încă mai există oameni în viaţă care îşi amintesc de criza rachetelor din Cuba”.