BusinessMagazin

Tag: populatie

  • De ţinut minte. Cifrele săptămânii

    249.000
    numărul persoanelor subocupate (care lucrau sub 40 de ore pe săptămână) în 2013, în creştere cu 10.000 faţă de 2012

    59,7%
    rata de ocupare a populaţiei în vârstă de muncă (15-64 ani) în 2013, în creştere cu 0,2% faţă de 2012, în timp ce rata de ocupare pentru tinerii între 15 şi 24 de ani era de 23,5%

    9,1%
    creşterea producţiei industriale în februarie faţă de aceeaşi lună a anului trecut, după ce în ianuarie ritmul de creştere a atins un nivel record, de 9,9%

    795.500
    numărul românilor din Spania în 2013, ceea ce îi face cea mai mare comunitate de imigranţi din această ţară, deşi numărul lor s-a redus cu 8,6% faţă de 2012

    5,7%
    scăderea vânzărilor de locuinţe în SUA în martie faţă de aceeaşi lună din 2013, la cel mai mic număr de locuinţe vândute din iulie 2012 încoace (4,59 mil.)

    14,7%
    scăderea lucrărilor de construcţii în luna februarie faţă de aceeaşi lună a anului trecut, conform Eurostat, situând România pe primul loc în rândul ţărilor UE cu cele mai mari scăderi la acest capitol, urmată de Portugalia (-11,5%) şi Italia (-7,9%)

  • Creditul pentru populaţie şi firme s-a redus cu 0,2% în martie, la 217,86 miliarde lei

     “La 31 martie 2014, creditul neguvernamental a înregistrat o reducere de 2,7% (-3,7% în termeni reali) faţă de 31 martie 2013, pe seama majorării cu 4,7% a componentei în lei (3,7% în termeni reali) şi a diminuării cu 7,2% a componentei în valută exprimată în lei (exprimat în euro, creditul în valută s-a redus cu 8%)”, se arată într-un comunicat al Băncii Naţionale a României.

    Creditul guvernamental s-a redus cu 2,7%, la 81,92 miliarde lei, dar comparativ cu martie 2013 a consemnat o creştere de 12%.

    Depozitele populaţiei şi firmelor au înregistrat o diminuare cu 1,1% faţă de februarie, la 214,06 miliarde lei.

    Economiile în lei ale gospodăriilor populaţiei au scăzut cu 1%, la 81,12 miliarde lei, iar faţă de martie anul trecut au înregistrat o creştere de 5,4% (4,4% în termeni reali).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cei care consumă multă ciocolată au şanse mai mari de a câştiga un premiu Nobel

    Informaţiile provin dintr-o lucrare publicată în New England Journal of Medicine, numită “Consumul de ciocolată, funcţia cognitivă şi laureaţii Nobel”. Aceasta a fost scrisă de Franz H. Messerli, doctor în ştiinţe, care notează următoarele: “Din moment ce consumul de ciocolată poate, teoretic, îmbunătăţi funcţia congnitivă nu doar în cadrul indivizilor ci în cadrul întregii populaţii, m-am întrebat dacă pot trage anumite concluzii de aici.”

    Messerli a realizat o corelare între numărul de câştigători ai premiului Nobel per capita şi cantitatea de produse de ciocolată consumate per capita. El a măsurat funcţia cognitivă la nivelul populaţiei unei ţări şi a observat că aceasta tinde să fie superioară acolo unde consumul este crescut.

    “Această relaţie nu este neapărat una cauzală, dar arată că o dimensiune o poate influenţa pe cealaltă”, subliniază omul de ştiinţă.

  • Grecia va acorda maşini de lux printr-o tombolă a bonurilor fiscale, pentru a combate evaziunea

     Programul autorităţilor de la Atena are ca scop combaterea evaziunii, iar premiile vor fi acordate pe parcursul verii prin extrageri săptămânale, scrie presa elenă, citată de portalul GreekReporter. Statul a intrat în posesia maşinilor în perioada crizei financiare, inclusiv prin confiscarea acestora de la evazionişti bogaţi.

    Rămâne de văzut, însă, dacă un eventual câştigător cu probleme financiare îşi va permite plata taxelor şi cheltuielile de întreţinere pentru o astfel de maşină, dar valoarea acestora este suficient de mare încât să încurajeze populaţia să respecte legile fiscale, scrie publicaţia elenă.

    Economia nefiscalizată reprezintă până la 23,6% din PIB al Greciei, potrivit unor estimări, iar reducerea evaziunii este considerată o posibilă sursă de venituri pentru stat, în contextul recesiunii severe din ultimii ani.

    Maşinile de lux care vor fi acordate ca premii se află în prezent într-un depozit al Agenţiei pentru Administrarea Resurselor Statului.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cine-i harnic şi munceşte: productivitatea, costul muncii şi sărăcia în Europa

    Ponderea populaţiei cu venituri mici care se confruntă cu astfel de dificultăţi variază între mai puţin de 10%în Germania şi Luxemburg la peste 40% în Italia, România, Slovacia şi Spania.

    Conform aceluiaşi buletin, angajaţii din România care lucrau în regim part-time în trimestrul al treilea 2014, cea mai recentă perioadă pentru care datele erau disponibile pentru toate ţările UE, aveau cel mai mare număr de ore lucrate pe săptămână (27,5 în medie), urmaţi de cei din Suedia (24,3 ore) şi Belgia (23,5 ore). În schimb, în privinţa orelor lucrate de angajaţii cu normă întreagă, clasamentul european este condus de Grecia (43,7 ore), urmată de Polonia (42,5 ore) şi Cipru (42,4 ore pe săptămână).

    În al patrulea trimestru 2014, unde datele sunt comparabile la criteriul costului forţei de muncă, scăderile cele mai mari ale costului unitar al forţei de muncă s-au înregistrat în Cehia (-5%), urmată de România (-4,4%) şi Slovenia (-3,4%). Din punctul de vedere al productivităţii muncii, avansurile cele mai mari au fost consemnate, în acelaşi interval, în România (5,6%), Letonia (4%) şi Slovenia (3,2%).

     

  • RAPORT: Banca Mondială – Integrarea romilor, o politică economică inteligentă pentru România

     Estimarea numărului de romi din România este greu de făcut din cauză că nu sunt disponibile date privind etnia la nivelul statelor membre UE, dar şi din cauză că familiile rome nu sunt dispuse, de multe ori, să-şi dezvăluie identitatea etnică în faţa autorităţilor, se menţionează în raport.

    La Recensământul din 2011, aproximativ 613.000 de români, reprezentând circa 3,3 la sută din populaţia ţării, şi-au declarat etnia romă. Pe de altă parte, potrivit estimărilor experţilor, disponibile la nivelul Consiliului Europei, populaţia romă din România număra în 2010 între 1,2 milioane şi 2,5 milioane de oameni, reprezentând o pondere între 6,5 şi 13,5 la sută din populaţia ţării.

    Din totalul populaţiei rome din România, o pondere de aproape 40 la sută o au copiii de până la 14 ani – noua generaţie care va intra pe piaţa muncii. Din totalul întregii populaţii, acest segment reprezintă numai 15 la sută. O pondere mai mare, de 17 la sută, o are segmentul de 65 de ani şi peste, estimat să crească rapid în viitorul apropiat.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ce venituri şi cheltuieli au avut românii în ultimul trimestru din 2013

    “Potrivit rezultatelor anchetei bugetelor de familie, în trimestrul IV 2013, veniturile totale medii lunare au reprezentat, în termeni nominali, 2.624 lei pe gospodărie şi 920 lei pe persoană. Veniturile băneşti au fost, în medie, de 2.186 lei lunar pe gospodărie (766 lei pe persoană), iar veniturile în natură de 439 lei lunar pe gospodărie (154 lei pe persoană)”, se arată într-un comunicat al Institutului Naţional de Statistică.

    Salariile şi celelalte venituri asociate lor au format cea mai importantă sursă de venituri, respectiv 49,1% din veniturile totale ale gospodăriilor în primul trimestru al anului trecut, 51,2% în trimestrul al doilea, 53,1% în trimestrul al treilea şi 51,3% în ultimele trei luni ale anului.

    La formarea veniturilor totale ale gospodăriilor au mai contribuit veniturile din prestaţii sociale (22,2%), din agricultură (3,1%), din activităţi neagricole independente (2,8%) şi cele din proprietate şi din vânzări de active din patrimoniul gospodăriei (1,8%). Veniturile în natură deţin o pondere de 16,7% reprezentând în principal contravaloarea consumului de produse agroalimentare din resurse proprii – 15%.

    Cheltuielile totale s-au plasat, în medie, la 2.394 lei lunar pe gospodărie (839 lei/persoană) şi au reprezentat 91,2% din nivelul veniturilor totale.

    Principalele destinaţii ale cheltuielilor efectuate de gospodării sunt consumul de bunuri alimentare, nealimentare, servicii şi transferurile către administraţia publică şi privată şi către bugetele asigurărilor sociale, sub forma impozitelor, contribuţiilor, cotizaţiilor, precum şi acoperirea unor nevoi legate de producţia gospodăriei (hrana animalelor şi păsărilor, plata muncii pentru producţia gospodăriei, produse pentru însămânţat sau servicii veterinare).

    Cheltuielile pentru investiţii, destinate pentru cumpărarea sau construcţia de locuinţe, cumpărarea de terenuri şi echipament necesar producţiei gospodăriei sau cumpărarea de acţiuni deţin o pondere de 0,6% în cheltuielile totale ale gospodăriilor populaţiei.

    Produsele alimentare şi băuturile nealcoolice au reprezentat, în medie, 40,1% din consumul gospodăriilor. Cheltuielile legate de locuinţă (apă, energie electrică şi termică, gaze naturale, combustibili, mobilier, dotarea şi întreţinerea locuinţei) au avut o pondere de 21,1%.

    La polul opus s-au situat cheltuielile efectuate de gospodării pentru hoteluri, cafenele şi restaurante (2,1%) şi cele pentru educaţie (0,5%).

  • Ce venituri şi cheltuieli au avut românii în ultimul trimestru din 2013

    “Potrivit rezultatelor anchetei bugetelor de familie, în trimestrul IV 2013, veniturile totale medii lunare au reprezentat, în termeni nominali, 2.624 lei pe gospodărie şi 920 lei pe persoană. Veniturile băneşti au fost, în medie, de 2.186 lei lunar pe gospodărie (766 lei pe persoană), iar veniturile în natură de 439 lei lunar pe gospodărie (154 lei pe persoană)”, se arată într-un comunicat al Institutului Naţional de Statistică.

    Salariile şi celelalte venituri asociate lor au format cea mai importantă sursă de venituri, respectiv 49,1% din veniturile totale ale gospodăriilor în primul trimestru al anului trecut, 51,2% în trimestrul al doilea, 53,1% în trimestrul al treilea şi 51,3% în ultimele trei luni ale anului.

    La formarea veniturilor totale ale gospodăriilor au mai contribuit veniturile din prestaţii sociale (22,2%), din agricultură (3,1%), din activităţi neagricole independente (2,8%) şi cele din proprietate şi din vânzări de active din patrimoniul gospodăriei (1,8%). Veniturile în natură deţin o pondere de 16,7% reprezentând în principal contravaloarea consumului de produse agroalimentare din resurse proprii – 15%.

    Cheltuielile totale s-au plasat, în medie, la 2.394 lei lunar pe gospodărie (839 lei/persoană) şi au reprezentat 91,2% din nivelul veniturilor totale.

    Principalele destinaţii ale cheltuielilor efectuate de gospodării sunt consumul de bunuri alimentare, nealimentare, servicii şi transferurile către administraţia publică şi privată şi către bugetele asigurărilor sociale, sub forma impozitelor, contribuţiilor, cotizaţiilor, precum şi acoperirea unor nevoi legate de producţia gospodăriei (hrana animalelor şi păsărilor, plata muncii pentru producţia gospodăriei, produse pentru însămânţat sau servicii veterinare).

    Cheltuielile pentru investiţii, destinate pentru cumpărarea sau construcţia de locuinţe, cumpărarea de terenuri şi echipament necesar producţiei gospodăriei sau cumpărarea de acţiuni deţin o pondere de 0,6% în cheltuielile totale ale gospodăriilor populaţiei.

    Produsele alimentare şi băuturile nealcoolice au reprezentat, în medie, 40,1% din consumul gospodăriilor. Cheltuielile legate de locuinţă (apă, energie electrică şi termică, gaze naturale, combustibili, mobilier, dotarea şi întreţinerea locuinţei) au avut o pondere de 21,1%.

    La polul opus s-au situat cheltuielile efectuate de gospodării pentru hoteluri, cafenele şi restaurante (2,1%) şi cele pentru educaţie (0,5%).

  • “Slow TV”, conceptul de televiziune pentru care timpul nu contează. Ce spuneţi de “o zi din viaţa unui melc”?

    Dar televiziunea publică norvegiană a preluat ideea şi a dezvoltat-o, în ultima perioadă, cu succes. Una din primele emisiuni a fost o călătorie cu trenul de 7 ore de la Bergen la Oslo, care a fost urmărită de 20% din populaţia Norvegiei.

     

    În 2011 călătoria unui vapor din Bergen către Kirkenes, de 134 de ore, a fost integral transmisă şi este în prezent disponibilă la adresa http://nrk.no/hurtigruten/; Youtube găzduieşte o variantă de numai 37 de minute:

     

    Spectacolul navei a fost urmărit de jumătate din populaţie, într-un moment sau altul, şi a devenit un fenomen social, cu oameni care pândeau nava, pentru a apărea pe film.

    Alte emisiuni au inclus 12 ore de tăiat lemne de foc (cu 8 ore de şemineu), 18 ore despre migraţia somonului (unii au spus că e prea puţin), 100 de ore cu şahistul Magnus Carlsen jucând, precum şi căteva ore bune despre împletitul puloverelor.

    Următoarele proiecte privesc o zi din viaţa unui melc, dar şi construcţia, timp de 24 de ore, a unui ceas uriaş din lemn.

    Conceptul pare a fi gata să traverseze oceanul: o companie de producţie TV din Los Angeles a cumpărat drepturile emisiunilor Slow TV.

  • Băsescu îi scrie din nou lui Ponta pentru a-l ruga să renunţe la acciza la combustibil

    Cititi mai multe pe www.meidafax.ro