BusinessMagazin

Tag: plecare

  • Nu plecaţi urechea la cântecele de sirenă, ci mai bine pregătiţi-vă pentru majorarea taxelor

    Poate un stat să funcţioneze fără taxe? Fara taxe de tot cu siguranţă nu, pentru că orice birocraţie se întreţine cu bani nu cu iluzii. Dar cu taxe puţine poate funcţiona fără probleme: cu condiţia ca serviciile care i se pretind în schimbul taxelor sa fie dimensionate la nivelul veniturilor din taxe.

    Sa luăm situaţia bugetului României pe 2015: venituri de 233 mld. lei şi cheltuieli de 243 mld. lei, cu un deficit de 10 mld. lei, aşadar.

    De unde au venit banii cei mai mulţi: TVA – 57 mld. lei; contribuţii de asigurări – 57 mld. lei; accize – 26 mld. lei; impozit pe salarii – 26 mld. lei; impozit pe profit – 13 mld. lei.

    Unde s-au dus baniii cei mai mulţi: asistenţă socială – 75 mld. lei (sumele includ şi pensiile, care sunt practic contribuţii); salarii – 62 mld. lei; bunuri şi servicii (cheltuielile de funcţionare ale statului) – 40 mld. lei şi cheltuieli de capital (investiţii din buget) – 18 mld. lei.

    Haide să vedem ce s-ar fi întâmplat, dacă statului nu ar mai trebuit/vrut să se ocupe de asistenţa socială în 2015 şi de multe alte lucruri:

    · Nu ar mai cheltuit 75 mld. lei pe asistenţă socială şi nu ar mai fi trebuit să perceapă CAS şi CASS – 57 mld. lei venituri. Ar fi rămas, după cum se vede, cu 18 miliarde de lei în buzunar. În condiţiile de mai sus, toţi cei 4.100 de angajaţi ai Ministerului Muncii ar fi trebuit disponibilizaţi, la fel ca angajatii Ministerului Sănătăţii – 17.200. Statul ar fi făcut economii la salarii de aproximativ 600 – 700 de milioane de lei.

    · Dacă statul nu s-ar fi ocupat de învăţământ (nu comentăm acum cum se ocupă) ar fi făcut economii de aproximativ 20 de miliarde de lei, doar din funcţionare. Apoi ar fi concediat 237.000 de profesori, câteva zeci de mii de cadre auxiliare şi 7.700 de angajaţi ai Ministerului Educaţiei, ceea ce i-ar fi adus economii de aproximativ 6 mld. lei.

    · Dacă statul nu s-ar fi ocupat de investiţii, ar fi făcut economii de 18 miliarde de lei şi ar fi concediat 3.000 de angajaţi din Ministerul Transporturilor şi din Compania de drumuri.

    · Dacă statul nu s-ar fi ocupat de ordinea publică, ar fi făcut economii de 12 miliarde de lei şi ar fi concediat 130.000 de angajaţi.

    · Dacă nu s-ar fi ocupat de armată, statul ar fi făcut economii de 11 miliarde de lei şi ar fi concediat 74.000 de angajaţi.

    · Şi dacă statul s-ar fi condus singur, ar fi putut, la o adică, să-i trimită în exil pe cei 588 parlamentari, pe preşedinte şi pe miniştri: ar fi făcut economii de 580 de milioane de lei şi ar fi concediat 5.000 de anajaţi în total.

     

    Dacă ne-am opri doar aici, un astfel de stat ar fi avut cu cel puţin 600.000 de angajaţi mai puţin (jumătate din numărul de azi), iar efortul pe cheltuieli ar fi scăzut pe măsură: 160 de miliarde de lei, adică 65% din necesarul de finanţare al statului în 2015.

    Ceea ce vreau să spun aici este că, iată, statul poate funcţiona şi la o treime din ce înseamnă el acum – şi încă nu i-am numărat pe cei din administraţia publică locală sau din finanţe. Pentru că, dacă statul poate funcţiona la o treime din ce este el acum, înseamnă că două treimi din cei 27.000 de angajaţi ai Ministerului Finanţelor trebuia şi ei concediaţi, economiile făcute fiind de 19 miliarde de lei.

    Într-o atare ipoteză, statul ar fi avut nevoie pentru funcţionare de aproximativ 60 de miliarde de lei. Taxele puteau fi reduse deci cu două treimi. S-ar fi renunţat probabil la CAS şi CASS – 57 mld. lei venituri – şi la impozitul pe salarii – 26 mld. lei venituri în 2015. TVA ar fi putut scădea lejer la 9% pentru toate produsele. Impozitul pe profit putea fi redus la 5%. Automat, veniturile oamenilor ar fi crescut cu sumele ce li s-ar fi redus de la taxe, adică cu 30-35% Nu era frumos?

    Oamenilor le place să se joace, iar rândurile de mai sus sunt un joc. Un joc care arată că, da, la o adică, taxele pot fi reduse chiar şi până la zero. Nu cred însă că în România sunt mai mult de 5% dintre cetăţeni care vor un stat minimal – fără infimă protecţie socială, fără şcoală şi sistem de sănătate, în schimbul unui salaru mai mare cu 35%. Majoritatea, cred, vrem să trăim într-un stat social precum cel german, cel britanic sau francez, nu vrem pomană, dar vrem ceva siguranţă, cât de mică, acolo. Asta însemând servicii medicale bune sau şi mai bune, educaţie de bună calitate sau şi de mai bună calitate, transport în comun decent, şosele bune, oraşe mai puţin poluare.

    Toate acestea costă însă. Dar când oamenii politici ni le oferă pe toate deodată fără cost, noi ce alegi?

    Jocul presupune existanţa unor convenţii – o ştim de la Huizinga – aşa cum convieţuirea în societate este plină de convenţii. Una dintre ele şi la îndemână pentru toţi: eu nu pot pretinde să mănânc la nunta cuiva, dacă nu dau “darul” mirilor. Pot, sigur, să o fac, dacă sunt ultimul găinar, dar eu nu sunt. Cum pot eu pretinde atunci, în alte privinţe, să contribui cu puţin, dar să primesc mult?

    Ştim cu siguranţă că reproşul va veni şi-l anticipez: noi nu primim serviciile la nivelul taxelor pe care le plătim. Aşa este, simt pe pielea mea, asemenea milioanelor de oameni, stresul acestei ţări şi trăiesc aceeaşi revoltă. Dar cum pot să cred că, dacă aştept într-o zi cu ploaie, autobuzul 133 vreme de 40 de minute şi nu pot urca din cauza aglomeraţiei, lucrurile se vor îndrepta după introducerea gratuităţii pe transport?

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • UDMR Cluj apără panoul cu mesajul “Salvăm Clujul de Bucureşti”: Nu este segregaţionist

    UDMR Cluj susţine că panoul cu mesajul „Salvăm Clujul de Bucureşti, taxele noastre să îmbogăţească Ardealul, nu Capitala”, precizând că textul nu este unul segregaţionist, ci se referă la descentralizarea fiscală, care va ajuta atât maghiarii, cât şi românii, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    Preşedintele UDMR Cluj, Csoma Botond, a declarat, marţi, presei, că prin acest demers, UDMR cere ca impozitele să rămână într-o proporţie mai mare la nivel local, nu să plece la bugetul central al ţării, pentru realizarea unor proiecte de investiţii.

    “Mesajul <<Salvăm Clujul de Bucureşti, taxele noastre să îmbogăţească Ardealul, nu Capitala>>, de pe panoul amplasat în cadrul unei acţiuni de precampanie a Uniunii la nivel naţional, este unul axat pe o descentralizare fiscală. Nu numai UDMR a vorbit de această chestiune, şi partidele româneşti au vorbit ani de zile de acest fapt, Nu este un mesaj segregaţionist, este vorba despre o descentralizare fiscală, ca impozitele să rămână într-o proporţie mai mare la nivel local, nu să plece la bugetul central al ţării, să avem din ce realiza marile investiţii în infrastructură”, a spus Csoma.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • UDMR Cluj apără panoul cu mesajul “Salvăm Clujul de Bucureşti”: Nu este segregaţionist

    UDMR Cluj susţine că panoul cu mesajul „Salvăm Clujul de Bucureşti, taxele noastre să îmbogăţească Ardealul, nu Capitala”, precizând că textul nu este unul segregaţionist, ci se referă la descentralizarea fiscală, care va ajuta atât maghiarii, cât şi românii, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    Preşedintele UDMR Cluj, Csoma Botond, a declarat, marţi, presei, că prin acest demers, UDMR cere ca impozitele să rămână într-o proporţie mai mare la nivel local, nu să plece la bugetul central al ţării, pentru realizarea unor proiecte de investiţii.

    “Mesajul <<Salvăm Clujul de Bucureşti, taxele noastre să îmbogăţească Ardealul, nu Capitala>>, de pe panoul amplasat în cadrul unei acţiuni de precampanie a Uniunii la nivel naţional, este unul axat pe o descentralizare fiscală. Nu numai UDMR a vorbit de această chestiune, şi partidele româneşti au vorbit ani de zile de acest fapt, Nu este un mesaj segregaţionist, este vorba despre o descentralizare fiscală, ca impozitele să rămână într-o proporţie mai mare la nivel local, nu să plece la bugetul central al ţării, să avem din ce realiza marile investiţii în infrastructură”, a spus Csoma.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Românii vor să economisească timp: cererea de bilete de avion pe rutele interne a crescut în ultimul an cu aproximativ 200%

    Cererea de bilete de avion pe rutele interne a crescut în 2016 cu aproximativ 200%, datorită numărului mai mare de zboruri, apariţiei zborurilor low cost între câteva oraşe mari, dar şi numărului tot mai mare de români care participă la evenimentele din ţară, arată un studiu al vola.ro.

    Astfel, sunt oraşe din România spre care sunt şanse foarte mari să fie mai avantajoasă o călătorie cu avionul decât cu trenul.

    Timişoara, Cluj-Napoca şi Iaşi sunt cele mai solicitate destinaţii interne, cu plecare din Bucureşti. Dacă până în urmă cu 3 ani, Timişoara conducea indubitabil la acest capitol, inclusiv datorită hub-ului Carpatair de acolo, în ultimii 3 ani Cluj-Napoca a crescut atât ca număr de zboruri cât şi ca cerere din partea turiştilor. În cazul Clujului, un rol esenţial l-au jucat evenimentele organizate, dintre care cel mai mult s-a remarcat Untold, perioadă în care majoritatea zborurilor cu plecare din Bucureşti spre Cluj au fost pline.

    Preţul unui bilet de avion pe o rută internă începe de la 17 euro (bilet de avion dus-întors pe ruta Bucureşti – Cluj-Napoca) şi poate ajunge până la 195 euro (Bucureşti-Oradea).

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Şeful care dă angajaţilor bani sa plece in concediu. Una din condiţii este să nu muncească deloc cât sunt în vacanţă

    Bart Lorang, cofondator al unui start-up tehnologic cu sediul în Denver a introdus în 2012 conceptul de ”concediu plătit plătit”, după cum scrie Business Insider. Astfel, faţă de cele 15 zile de concediu plătit şi de sărbători legale plătite, el a decis să ofere angajaţilor săi 7.500 de dolari pentru a-şi finanţa concediul.

    Pentru a primii banii, angajaţii aveau de îndeplinit trei reguli:

    1.      Să nu îşi verifice e-mailul şi telefonul de serviciu;

    2.      Să nu muncească deloc.

    3.      Trebuie să plece neapărat într-o vacanţă, altfel nu îşi vor plăti banii.

    Programul funcţionează ”incredibil de bine”, după cum a declarat Brad McCarty, directorul de comunicare al companiei pentru publicaţia americană Washington Post.

    ”Toate companiile mari din tehnologie se concentrează pe ideea că fericirea angajaţilor trebuie să fie pe primul loc. Nu este dificil de observat ce se întâmplă când cineva se întoarce dintr-o vacanţă plătită-plătită: angajaţii sunt mai pozitivi, muncesc din greu şi se bucură să se întoarcă în mijlocul activităţii de la birou”. Lorang a declarat că această politică a companiei a îmbunătăţit operaţiunile zilnice ale afacerii.  ”Datorită acestei politici, rezultatele companiei s-au îmbuntăţit şi se vor îmbunătăţi în continuare”. 

  • Ţara unde oamenii sunt plătiţi de stat să îşi părăsească casele

    Pe coasta de Est a Canadei există un orăşel mic diviziat de o criza. Fabrica de peşte din localitate care susţinea majoritatea business-urilor, inclusiv şcoala, a fost închisă. Automat foarte multă lume a plecat, însă câţiva dintre oameni refuză să plece, înclusiv Perry Locke, care a fost primar, şeful pompierilor şi administrează o staţie generatoare de curent electric. Fiul lui a fost ultimul care s-a înscris la liceu, scrie Bloomberg.
     
    Acum autorităţile au decis că este mai ieftin să plătească oamenii din Little Bay Island să plece decât să-i mai administreze în actuala formulă. Astfel locuitorilor le sunt oferiţi 189.000 de dolari să-şi părăsească casele. Regiunea Newfoundland are una dintre cele mai mici rate de naştere din Canada, cea mai mare medie de vârstă, cea mai mare rată a şomajului şi cel mai mic grad de alfabetizare, potrivit RBC Economics Research. Cu toate acestea oamenii nu sunt decişi dacă să plece sau să rămână în oraşul natal. 
     
    Relocarea s-a întâmplat de-a lungul timpului şi din ce în ce mai mulţi oameni au acceptat banii, însă alţi sunt împotrivă. “Ce să fac cu banii dacă nu-mi pot găsi un loc de muncă”, a declarat Locke, ce deţine staţia generatoare de curent electric. 

  • Ţara unde oamenii sunt plătiţi de stat să îşi părăsească casele

    Pe coasta de Est a Canadei există un orăşel mic diviziat de o criza. Fabrica de peşte din localitate care susţinea majoritatea business-urilor, inclusiv şcoala, a fost închisă. Automat foarte multă lume a plecat, însă câţiva dintre oameni refuză să plece, înclusiv Perry Locke, care a fost primar, şeful pompierilor şi administrează o staţie generatoare de curent electric. Fiul lui a fost ultimul care s-a înscris la liceu, scrie Bloomberg.
     
    Acum autorităţile au decis că este mai ieftin să plătească oamenii din Little Bay Island să plece decât să-i mai administreze în actuala formulă. Astfel locuitorilor le sunt oferiţi 189.000 de dolari să-şi părăsească casele. Regiunea Newfoundland are una dintre cele mai mici rate de naştere din Canada, cea mai mare medie de vârstă, cea mai mare rată a şomajului şi cel mai mic grad de alfabetizare, potrivit RBC Economics Research. Cu toate acestea oamenii nu sunt decişi dacă să plece sau să rămână în oraşul natal. 
     
    Relocarea s-a întâmplat de-a lungul timpului şi din ce în ce mai mulţi oameni au acceptat banii, însă alţi sunt împotrivă. “Ce să fac cu banii dacă nu-mi pot găsi un loc de muncă”, a declarat Locke, ce deţine staţia generatoare de curent electric. 

  • Copil român umilit la o scoală in Spania: „Pleacă în nenorocita ta de ţară şi schimbă-ţi numele”

    Javier Albadalejo, profesor de educaţie plastică la Instituto de Educación Secundaria (IES) BENICALAP din Valencia, Spania, este acuzat că a umilit în faţa clasei o elevă  de 13 ani, din România.

    Mama fetei ne-a povestit că în prima zi de şcoală, joi 8 septembrie, la ora de educaţie plastică, profesorul a început să strige catalogul.

    „Când a ajuns la ea, profesorul a întrebat-o de ce are două nume. Fata i-a spus că aşa e în România. Enervat de răspunsul elevei, profesorul i-a spus: «Que te vayas a tu puto país a cambiarte tu nombre que eso no lo entiendo yo» («Pleacă în nenorocita ta de ţară şi schimbă-ţi numele, că eu nu-l  înţeleg»)”, spune mama fetei, a declarat mama fetei pentru Inforoes.

    Întregul episod s-a petrecut în clasa, de faţă cu mai mulţi elevi.

    Luni 19, septembrie, fata a avut din nou oră cu acelaşi profesor.  Din nou, bărbatul a ţinut să-i „reamintească” elevei că nu-i înţelege numele .

    Părinţii fetei au început o serie de demersuri pentru a aduce la cunoştinţă, atât directorului instituţiei de învăţământ, cât şi autorităţilor, cele două incidente.

    „Locuiesc de 10 ani în Spania, eu şi soţul meu muncim şi plătim taxe la fel ca oricare alt cetăţean, nu permit nimănui să-mi umilească copilul. Voi merge până în pânzele albe, e inadmisibil ca un copil să sufere din cauza faptului că are un nume diferit”, a mai spus mama fetei.

  • Copil român umilit la o scoală in Spania: „Pleacă în nenorocita ta de ţară şi schimbă-ţi numele”

    Javier Albadalejo, profesor de educaţie plastică la Instituto de Educación Secundaria (IES) BENICALAP din Valencia, Spania, este acuzat că a umilit în faţa clasei o elevă  de 13 ani, din România.

    Mama fetei ne-a povestit că în prima zi de şcoală, joi 8 septembrie, la ora de educaţie plastică, profesorul a început să strige catalogul.

    „Când a ajuns la ea, profesorul a întrebat-o de ce are două nume. Fata i-a spus că aşa e în România. Enervat de răspunsul elevei, profesorul i-a spus: «Que te vayas a tu puto país a cambiarte tu nombre que eso no lo entiendo yo» («Pleacă în nenorocita ta de ţară şi schimbă-ţi numele, că eu nu-l  înţeleg»)”, spune mama fetei, a declarat mama fetei pentru Inforoes.

    Întregul episod s-a petrecut în clasa, de faţă cu mai mulţi elevi.

    Luni 19, septembrie, fata a avut din nou oră cu acelaşi profesor.  Din nou, bărbatul a ţinut să-i „reamintească” elevei că nu-i înţelege numele .

    Părinţii fetei au început o serie de demersuri pentru a aduce la cunoştinţă, atât directorului instituţiei de învăţământ, cât şi autorităţilor, cele două incidente.

    „Locuiesc de 10 ani în Spania, eu şi soţul meu muncim şi plătim taxe la fel ca oricare alt cetăţean, nu permit nimănui să-mi umilească copilul. Voi merge până în pânzele albe, e inadmisibil ca un copil să sufere din cauza faptului că are un nume diferit”, a mai spus mama fetei.

  • Cioloş răspunde unui utilizator de Facebook care-l trimitea la Bruxelles: “Nicio grijă, nu merg nicăieri. Mai am treabă aici”

    “Mergeţi înapoi la Bruxelles!” i-a scris internautul, comentând la o postare a premierului despre pachetul legislativ de reducere a birocraţiei. “Nicio grijă, nu merg nicăieri. Mai am treabă aici”, i-a răspuns premierul Dacian Cioloş.

    În acelaşi timp, după ce i s-a atras atenţia pe Facebook că în învăţământ se cer în continuare copii legalizate, Cioloş a replicat: “Unde anume? Ministrul a dat deja un Ordin pentru schimbarea procedurii. Puteţi refuza să daţi copie legalizată şi să-i trimiteţi pe cei care vă cer asta la ministru. Din păcate reflexele proaste se schimbă mai lent decât deciziile.”