BusinessMagazin

Tag: PIB

  • Economia Germaniei a crescut cu 1,5% anul trecut, peste estimările oficiale anterioare

    După avansul important de la începutul anului trecut, datorită vremii blânde din timpul iernii, ritmul de creştere al economiei germane a încetinit în lunile de vară. Germania s-a bazat pe creşterea cererii interne, pentru a asigura avansul produsului intern brut, după ce economia a evitat intrarea în recesiune la jumătatea anului trecut, relatează Bloomberg şi AFP.

    “Situaţia economică s-a stabilizat la finalul anului”, a afirmat Roderich Egeler, preşedintele Destatis.

    Economia germană a urcat cu doar 0,1% în trimestrul al treilea al anului trecut comparativ cu trimestrul anterior, pe fondul scăderii investiţiilor, în timp ce în trimestrul al doilea PIB-ul s-a contractat cu 0,1%.

    Exporturile şi importurile au crescut cu 3,7% şi, respectiv, 3,3% în 2014 faţă de anul precedent, în condiţiile în care în 2013 avansul exporturilor s-a situat la 1,6%, iar al importurilor, la 3,1%.

    În luna octombrie a anului trecut, Germania a revizuit în scădere estimările privind evoluţia economiei în 2014 şi 2015, preconizând o creştere a PIB de 1,2% pentru 2014, faţă de 1,8% anterior. Pentru 2015, autorităţile din Berlin au anticipat o creştere economică de 1,3%, semnificativ mai mică decât avansul de 2% prognozat iniţial.

  • INS a revizuit în plus cu 0,1 puncte PIB-ul pe trimestrul al treilea

    “Produsul intern brut – date ajustate sezonier – estimat pentru trimestrul III 2014 a fost de 168,03 miliarde lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 1,8% faţă de trimestrul II 2014 şi 3,1% faţă de trimestrul III 2013”, potrivit datelor provizorii (2) transmise miercuri de INS.

    Potrivit estimărilor anterioare, PIB-ul era de 167,07 miliarde lei, serie ajustată sezonier, cu o creştere de 3% faţă de aceeaşi perioadă din 2013, avansul faţă de trimestrul al doilea nefiind modificat.

    Ca serie brută, PIB-ul a fost revizuit de la 183,594 miliarde lei preţuri curente la 183,12 miliarde lei preţuri curente, iar creşterea faţă de trimestrul al treilea din 2013 s-a apreciat de la 3,2% la 3,3%.

    Pe primele nouă luni, produsul intern brut estimat a crescut nominal de la 496,298 miliarde lei preţuri curente la 496,915 miliarde lei, creşterea faţă de intervalul similar din anul precedent fiind de 3,1%, ca serie ajustată sezonier.

    Totodată, Statistica a revizuit datele pe serie brută a PIB-ului la nouă luni, cu o creştere de 2,9% faţă de 2,8% în varianta precedentă, iar valoric PIB-ul a fost reevaluat în scădere, la 468,734 miliarde lei preţuri curente, de la 469,213 miliarde lei

    “În urma revizuirii seriei ajustate sezonier, Produsul intern brut a scăzut în trimestrul II 2014 cu 0,4% faţă de trimestrul I 2014 şi a crescut în trimestrul I 2014 cu 0,8% faţă de trimestrul IV 2013”, se spune în comunicat.

    Din punct de vedere al formării PIB, au fost înregistrate modificări ale contribuţiei la creşterea PIB pentru trimestrul al treilea, faţă de estimarea anterioară, la ramura Comerţul cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor; transportul şi depozitarea; hotelurile şi restaurantele, de la 0,3% la 0,4%, ca urmare a modificării volumului de activitate în plus cu 0,5 puncte procentuale, la 104%.

    Din punct de vedere al utilizării PIB în T3, s-au consemnat midificări ale contribuţiei la creşterea PIB pentru “consumul final”, de la 2,4% la 3%, ca urmare a creşterii volumului cheltuielii pentru consum final al gospodăriilor populaţiei cu 0,5 puncte, la 104,6%, şi a volumului cheltuielii pentru consum final al administraţiilor publice cu 3 puncte, la 102,8%.

    De asemenea, formarea brută de capital fix şi-a apreciat contribuţia de la -1,1% la -0,6%, ca urmare a modificării volumului său cu +1,4 puncte, iar exportul net de bunuri şi servicii şi-a redus contribuţia de la 0,8% la 0%, ca urmare a creşterii cu 0,4 puncte a contribuţiei importului de bunuri şi servicii corelată cu scăderea cu 0,4 puncte a exportului de bunuri şi servicii.

    Ca urmare a revizuirii estimărilor PIB pentru trimestrul al treilea, INS a modificat şi indicii de volum faţă de varianta anterioară. Astfel, indicele de volum al PIB din primul trimestru al anului trecut, comparativ cu trimestrul IV 2013, s-a modificat de la 100,7% la 100,8% iar cel din trimestrul II 2014 a rămas nemodificat.

  • INS a corectat creşterea PIB pe 2013 de la 3,5% la 3,4%. Valoarea nominală, revizuită cu -0,3%

    “Produsul intern brut estimat pentru anul 2013 – date semidefinitive – a fost de 637,58 miliarde lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 3,4% faţă de anul 2012. Comparativ cu varianta provizorie, în varianta semidefinitivă, Produsul intern brut nominal estimat pentru anul 2013 s-a diminuat cu 0,3%”, se arată într-un comunicat al Institutului Naţional de Statistică (INS).

    Cele mai importante modificări ale contribuţiei la creşterea PIB în 2013, între cele două estimări, au fost consemnate în industrie, de la +5,6% la +0,9%, ca urmare a reducerii volumului de activitate cu 19,2 puncte procentuale (de la 123% la 103,8%), precum şi în comerţul cu amănuntul şi ridicata, repararea autovehiculelor şi motocicletelor; transport şi depozitare; hoteluri şi restaurante, de la -5,7% la -1,1%, după un avans al volumului de activitate cu 26,4 puncte procentuale (de la 67,4% la 93,8%).

    Sectorul intermedierilor financiare şi asigurărilor şi-a modificat contribuţia la creşterea PIB de la -0,3% la +0,2%, ca urmare a modificării volumului de activitate cu +16,4 puncte (de la 88,6% la 105,0%), tranzacţiile imobiliare au consemnat un avans de la -0,1% la +0,5%, după un volum de activitate mai mare cu 6,8 puncte (de la 98,9% la 105,7%).

    Pe de altă parte, activităţile profesionale, ştiinţifice şi tehnice, activităţile de servicii administrative şi cele de servicii suport şi-au redus contribuţia de la 1,5% la 0,7%, în urma scăderii volumului de activitate cu -14,5 puncte procentuale (de la 129,2% la 114,7%), iar administraţia publică şi apărarea, asigurările sociale din sistemul public, învăţământul, sănătatea şi asistenţa socială au consemnat şi ele o diminuare a contribuţiei, ca urmare a modificării volumului de activitate cu -8,3 puncte (de la 108,4% la 100,1%).

    De asemenea, modificări faţă de datele provizorii în ceea ce priveşte contribuţia la creşterea PIB s-au înregistrat la capitolul “Cheltuiala pentru consumul final al administraţiilor publice”, de la -0,3% la -0,7%, ca urmare a reducerii volumului său cu 3,2 puncte procentuale (de la 98,4% la 95,2%), precum şi la formarea brută de capital fix, de la -0,9% la -2,2%, în urma diminuării volumului 4,7 puncte (de la 96,8% la 92,1%). Pe de altă parte, variaţia stocurilor a devenit pozitivă, de la -0,3% la +1,3%.

     

  • Ce impact are reducerea preţului petrolului asupra PIB? O reducere de 10 dolari înseamnă o creştere a PIB român cu 0,1%

    O echipă de analişti de la UBS au analizat impactul unei reduceri de 10 dolari a preţului barilului şi au concluzionat că economia rusă este cel mai puternic afectată, scăderea PIB fiind de aproape 1,5%, urmată de economiile tărilor arabe şi ale celor membre OPEC, alături de Norvegia.

    Australia, Canada, Danemarca, Grecia, Indonezia şi Polonia fac parte din grupul statelor  cu economii care nu resimt scăderea preţului.

    În cazul României, creşterea de PIB este de 0,1%; din acelaşi grup fac parte SUA, Elveţia, Italia, Spania, ţările africane sau cele din America de Sud. Creşteri de mairi, de 0,2 – 0,5% se regăsesc în cazul zonei euro, a Chinei, Bulgariei, Indiei Africii de Sud, Turciei sau Croaţiei.

  • Chirca, BNR: Remunerarea salariaţilor din România are cea mai mică pondere în PIB din ţările UE

    Potrivit directorului adjunct al Direcţiei Statistică din BNR, Constantin Chirca, profitul plus consumul de capital fix din România se situează mult peste media europeană, raportul fiind evident în favoarea angajatorului.

    Astfel, ponderea profitului şi consumului de capital fix a urcat de la 55,9% din total VAB la aproape 63% în 2013.

    “Oare nu este ponderea profitului cumva prea mare? (…) Apoi vine întrebara dacă acest raport al remunerării salariaţilor nu devine mai mic dacă se reduce CAS cu 5 puncte proccentuale”, a spus Chirca la “Romania Financial Forum”, organizat joi de Mediafax la BNR.

    În opinia oficialului BNR, foţa de muncă din România destul de calificată, în relaţie directă cu tehnologia care a ajuns în unele domenii la nivelul din ţări dezvoltate, ar permite creşterea productivităţii muncii, ceea ce ar justifica un tranfer de la angajator la zona slariaţilor prin scăderea CAS cu 5 puncte porcentuale.

    În raport cu total Produs Intern Brut (VAB plus impozite nete), remunerarea salariaţilor reprezintă doar 32,6%, în scădere de la 39% în 2008.

  • Economia a crescut cu 1,8% în al treilea trimestru faţă de trimestrul 2, susţinută de industrie şi IT&C

    Ca serie ajustată sezonier, Produsul intern brut estimat pentru trimestrul al treilea a fost de 167,07 miliarde lei preţuri curente, în creştere în termeni reali cu 1,8% faţă de trimestrul anterior şi cu 3% faţă de aceeaşi perioadă din 2013. Ca serie brută, PIB a fost de 183,594 miliarde lei preţuri curente, mai mare cu 3,2% comparativ cu trimestrul III 2013.

    La nouă luni, Produsul Intern Brut estimat este de 496,298 miliarde lei preţuri curente, în creştere în termeni reali cu 3,1% faţă de perioada corespunzătoare din 2013. Ca serie brută PIB a ajuns la 469,213 miliarde lei, în urcare cu 2,8%, se arată într-un comunicat al Institutului Naţional de Statistică (INS).

    Statistica a anunţat, totodată, o nouă modificare a estimării privind PIB în trimestrele anterioare, după revizuirea seriei brute conform Sistemului European de Conturi şi a seriei ajustate sezonier, astfel că PIB a scăzut în trimestrul doi cu 0,4% faţă de trimestrul I 2014 (iniţial, scăderea era anticipată la 0,3%) şi a crescut în trimestrul I 2014 cu 0,7% faţă de trimestrul IV 2013.

    “Cele mai importante contribuţii la creşterea PIB în perioada 1.I-30.IX 2014, comparativ cu aceeaşi perioadă din anul 2013, le-au avut: industria (+1,3%), cu o pondere de 30,3% la formarea PIB şi al cărei volum de activitate s-a majorat cu 4,2%; informaţiile şi comunicaţiile (+0,7%), cu o pondere de 5,2% la formarea PIB şi al cărei volum de activitate s-a majorat cu 15,3%”, se arată în comunicatul INS.

    O contribuţie pozitivă au avut şi impozitele nete pe produs (0,3%), a căror pondere la formarea PIB a fost de 12% şi care au înregistrat o creştere a volumului cu 2,6%.

    Reducerea volumului de activitate din construcţii, cu 3,1% a avut un impact negativ, contribuţia sa la creşterea PIB fiind de -0,2%. Intermedierile financiare şi asigurările au avut, de asemenea, o contribuţie negativă la creşterea PIB (-0,1%), ca urmare a scăderii volumului de activitate cu 2,8%.

    Din punctul de vedere al utilizării PIB, cele mai importante contribuţii la creşterea economică au fost reprezentate de consumul gospodăriilor (3%), cu o pondere de 62,5% la utilizarea PIB şi al cărei volum s-a majorat cu 4,8%, respectiv exporturi (1%), consecinţă a creşterii cu 8,1% a volumului exporturilor de bunuri şi servicii corelată cu creşterea mai redusă a volumulului importurilor de bunuri şi servicii, cu 5,7%.

    INS va anunţa la 14 ianuarie a doua variantă provizorie a datelor privind evoluţia PIB în trimestrul al treilea.

    La 14 noiembrie INS estima, prin datele-semnal, că economia a crescut cu 1,9% în cel de-al treilea trimestru comparativ cu trimestrul al doilea din acest an, serie ajustată sezonier, şi cu 2,8% pe primele nouă luni, cu 0,4 puncte procentuale peste avansul anual înregistrat în luna iunie. Toto atunci datele revizuite ale Statisticii indicau că economia românească a evitat intrarea în recesiunea tehnică, întrucât PIB-ul din trimestrul întâi a urcat cu 0,5%, comparativ cu o scădere de 0,1% la ultima revizuire anunţată, în timp ce scădere din T2 a fost de numai 0,3%.

  • România încheie epoca Băsescu cu un PIB dublu şi cu 430 de kilometri de autostradă în plus. Aderarea la Schengen, un eşec

    Fondatorul imperiului Ţiriac Holdings a fost unul dintre cei 1.400 de invitaţi (faţă de 1.000 câţi erau în anii trecuţi) la recepţia organizată aseară în sala Unirii din Palatul Cotroceni, unde s-au reunit elitele din lumea afacerilor, dar şi din lumea sportului.

    Bilanţul ultimului deceniu în care Traian Băsescu a fost preşedinte arată că PIB-ul, exporturile şi salariul mediu din România

    s-au dublat, în timp ce reţeaua de autostrăzi a crescut de trei ori, având la finalul anului trecut cu 431 kilometri în plus faţă de 2005.

    Pe de altă parte, lipsa locurilor de muncă şi dezindustrializarea din ultimul deceniu au „forţat“ peste 2,3 milioane de români să plece la muncă în străinătate, în încercarea de a dobândi un nivel de trai mai bun.

    „Astăzi politicienii trebuie să înţeleagă că românii vor în primul rând stat de drept, o justiţie în faţa căreia toţi să fie egali, vor să­nă­tate asigurată tuturor, vor educaţie, vor autostrăzi. Politicienii care nu vor înţelege acest lucru în câţiva ani vor fi spulberaţi de acelaşi popor român“, a spus aseară, cu lecţia învă­ţată, Băsescu.

    Mai multe pe zf.ro

  • CALENDAR. Evenimente în perioada 1-7 decembrie

    2-6.12
    Festivalul Internaţional de Film Studenţesc CineMAiubit (Cinema Studio, Bucureşti)

    3.12
    INS anunţă datele provizorii privind PIB în T3 şi cifra de afaceri în comerţ pe primele 10 luni

    3.12
    Eurostat publică statistica serviciilor în T3 şi a comerţului în octombrie pentru UE şi zona euro

    3.12
    Concert Vienna Classic Orchestra (Sala Palatului, Bucureşti)

    4.12
    INS publică datele privizorii ale investiţiilor nete în economie în T3 şi pe primele 9 luni

    4-5.12
    Consiliul UE pentru Justiţie şi Afaceri Interne (Bruxelles)

    5-7.12
    Târg de Sf. Nicolae (MŢR, Bucureşti)

    5.12
    Eurostat anunţă a doua estimare a PIB pentru UE şi zona euro în T3

    1-12.12
    Conferinţa ONU pentru Schimbări Climatice (Lima, Peru)

    până la 15.12
    Expoziţia “Grădina Zburătorului” – centenar George Ştefănescu-Râmnic (Muzeul Satului, Bucureşti)

    până la 21.12
    Bucharest Christmas Market (Romexpo Bucureşti)

     

  • GRAFICUL SĂPTĂMÂNII. Mersul economiei, văzut dinspre anul 2000

    În primele nouă luni ale anului 2014, Produsul Intern Brut a crescut, comparativ cu acelaşi interval al anului 2013, cu 2,8%, pe seria brută şi cu 3,1% pe seria ajustată sezonier. În urma revizuirii seriei brute conform Sistemului European de Conturi (SEC 2010) şi a seriei ajustate sezonier, PIB a scăzut în T2 cu 0,3% faţă de T1 şi a crescut în T1 cu 0,5% faţă de ultimele trei luni din 2013.

    Economia României va creşte într-un ritm de peste 3% în următorii doi ani, depăşind cele mai multe ţări din Europa emergentă, arată o analiză realizată de firma de cercetare de piaţă Business Monitor International, citată de Emerging Europe Monitor. Redresarea economică va evolua spre un model mai sustenabil în următorii ani, pe măsură ce ţara va depinde mai puţin de exporturi şi mai mult de consumul intern ca motor de creştere, arată BMI.

  • Lupta pentru viitorul PSD: faza pe ideologie şi faza pe FMI

    A câştigat, în schimb, linia impusă de Victor Ponta şi Liviu Dragnea, vizând rămânerea la guvernare a partidului, organizarea unui congres în martie 2015 pentru “lansarea unui nou proiect politic” şi excluderea unor rebeli ca Mircea Geoană şi Marian Vanghelie (plus Dan Şova, probabil ca să se lase o impresie de echidistanţă, având în vedere că Şova nu e cunoscut drept contestatar al lui Ponta sau Dragnea). La aceasta s-a adăugat demisia lui Sebastian Ghiţă, care a avut brusc iluminarea că preşedintele de onoare Ion Iliescu ar fi “comunist” şi că ar frâna, deci, drumul glorios al PSD spre electoratul de centru sau dreapta. Cei patru nu au fost penalizaţi însă pentru rezultatele scoase în alegeri, ci pentru contestarea lui Ponta şi, după unele surse, pentru intenţia de a menţine PSD la guvernare printr-o formulă de alianţă cu PNL.

    La nivel de guvern, premierul Ponta a promis o restructurare imediată, dar fără a indica vreun nume de ministru remaniabil sau de minister desfiinţat şi fără a detalia eventualele pretenţii ale (încă) partenerilor de coaliţie de la UNPR, PC sau PLR de a ocupa posturi în schema cabinetului. Senatorul Mircea Geoană, singurul care a vorbit mai concret pe această temă, propusese impunerea unor criterii de performanţă şi integritate pentru miniştri, reducerea numărului de ministere şi agenţii aferente, precum şi înfiinţarea unui minister pentru românii din diaspora. Dacă la aceasta s-ar adăuga şi un program de guvernare actualizat, ar urma ca noul executiv să-şi asume răspunderea sau să ceară parlamentarilor un vot de încredere în următoarele săptămâni.

    Pentru moment însă, prioritatea rămâne negocierea bugetului cu FMI şi CE. Ministrul finanţelor, Ioana Petrescu, a dezminţit zvonurile că redevenţele pentru resursele naturale ar urma să fie înlocuite sau reduse prin ordonanţă de urgenţă, explicând că sistemul actual de redevenţe va fi prelungit cu încă un an, fără nicio schimbare, urmând ca de la 1 ianuarie 2016 să fie introdus un mod nou de taxare, pe baza unor propuneri discutate cu FMI şi cu specialişti străini şi care urmează să fie lansate în dezbatere publică şi parlamentară pe parcursul anului 2015.

    În acelaşi timp, Petrescu a anunţat că accizele pentru 2015 vor fi îngheţate la nivelul din prezent, urmând ca din 2016 să fie indexate cu inflaţia. Ministrul bugetului, Darius Vâlcov, a confirmat şi el că nu vor fi creşteri de taxe şi că guvernul ia în calcul chiar o scădere a TVA. Premierul Victor Ponta a anunţat, la rândul său, că Guvernul nu intenţionează să majoreze în 2015 nicio taxă sau impozit, insistând şi că accizele vor rămâne neschimbate.

    Discuţiile despre buget se vor încheia după vizita din această săptămână a delegaţiei FMI-CE, urmând ca la 10 decembrie proiectul legii bugetului să fie trimis în dezbatere parlamentară. Deocamdată, execuţia bugetară s-a încheiat la 31 octombrie cu excedent pentru a doua lună consecutiv, care a urcat de la 0,06% din PIB în septembrie la 0,29% din PIB, în condiţiile creşterii veniturilor şi ale reducerii cheltuielilor pentru investiţii faţă de primele zece luni din 2013. Potrivit Consiliului Fiscal, guvernul va avea însă de acoperit un gol la buget de circa 2% din PIB pentru 2015, provenit din scăderea CAS şi alte măsuri adoptate recent, la care se adaugă reducerea necesară de deficit bugetar pentru încadrarea în ţinta asumată de 1,4%% din PIB.