BusinessMagazin

Tag: pensii

  • 70+10+10+10 – formula viitorului financiar 
al românilor

    “Momentan nu mă preocupă siguranţa mea financiară de peste 20-25 de ani, ci mai degrabă cea de peste cinci ani. Având în vedere că odată cu prima angajare mi-am făcut pensie privată, consider că, deocamdată, este suficient. Voi reevalua acest lucru mai târziu. Cât despre economii, nu pot spune că am început să economis-esc în mod constant. Dacă fac economii, sunt pentru nevoile din anul curent, nu pentru cel viitor, deocamdată am apelat la servicii bancare de tipul depozite la termen şi nu mai mult“, spune Alexandra, o tânără în vârstă de 26 de ani, angajată a unei companii multinaţionale de testare de software din Bucureşti. Chiar dacă, potrivit ei, nimic nu o împiedică să apeleze la astfel de servicii, ea nu le consideră necesare în acest moment şi preferă să se concentreze pe lucruri de care are nevoie în prezent: „o casă, o maşină, lucruri de care tre-buie să mă ocup acum şi nu la pensie. Probabil până la pensie voi plăti rate la casă, dar voi apela şi la o pen-sie privată“. 

    Nici pentru Simona, un medic pediatru în vârstă de 36 de ani ce lucrează în cadrul unui spital de stat din provincie, siguranţa financiară de peste 25 de ani nu reprezintă o prioritate: „Nu mă gândesc la pen-sie, sigur se vor găsi câţiva bănuţi şi pentru mine atunci. Cel mai mult mă preocupă starea de sănătate, a mea şi a familiei mele“. Tânărul medic nu economiseşte şi spune că rata pentru locuinţă şi o vacanţă pe an sunt motivele ce au împiedicat-o să investească până în prezent într-un produs de economisire. Pentru Alex, manager de proiect în cadrul unei multinaţionale din industria IT, lucrurile stau diferit. „Principalele mele obiec-tive sunt: stabilitatea financiară, educaţia şi sănătatea, mă preocupă şi subiectul pensiei, doar că îl văd sub o altă formă, nu cea actuală susţinută de stat. Nu cred că statul va fi în stare să susţină sistemul actual mai mult de zece ani“. Alexandra şi Simona fac parte din cele două treimi ale angajaţilor din România ce manifestă o atitudine predominant pasivă faţă de viitorul lor financiar, care are drept efect lipsa de implicare în construcţia propriei bunăstări, potrivit unor studii ale valorilor şi caracteristicilor comportamentale realizate de Dorin Bodea, director general al companiei de training, cercetare şi consultanţă Result Management.

    „Ei se raportează în bună măsură la propriul viitor prin ceea ce am putea numi triunghiul fatalism-pesimism-resemnare în asociere cu credinţa în noroc şi în soartă. Rezultă un mecanism psihologic pervers, de autoprotecţie, ce reduce rolul activ al unei persoane în construcţia propriului viitor. Indiferent de ce se întâm-plă, expresii precum «asta e», «ştiam eu» sau «aşa i-a fost scris», «n-a avut noroc» descriu existenţa cotidi-ană a aproximativ două treimi dintre români“. Perspectivele imediate şi ancorarea puternică în prezent carac-terizează motivaţiile majorităţii angajaţilor români, iar credinţa în destin şi în noroc exprimă o mentalitate înve-chită care ne arată de ce viitorul pe termen lung nu ţine de noi, ci de divinitate eventual, explică Bodea. Potrivit aceluiaşi studiu, Alex s-ar încadra în profilul minorităţii pentru care lucrurile sunt mai nuanţate: 1/3 din angajaţii români investesc în propriul lor viitor, au o gândire coerentă pe termen lung şi o educaţie financiară solidă. Ei sunt cei care se implică activ în construcţia propriei cariere şi consideră că viitorul lor ţine de ei.

    Proporţia se proiectează asupra pieţelor ce reflectă cel mai bine gradul de implicare în evenimentele vii-toare: a asigurărilor de viaţă – segment pe care s-au înregistrat anul trecut prime brute subscrise de 1,64 de miliarde de lei, dintr-un total de 8,1 miliarde, cât şi a pensiilor facultative, pe care activează doar 357.000 de participanţi. „Fără nicio îndoială, nivelul actual de dezvoltare a pieţei de asigurări de viaţă este departe de potenţialul său real; dacă ne uităm la gradul de acoperire a nevoilor de protecţie financiară a oamenilor, acesta este extrem de redus şi, în mod similar, ponderea primelor brute subscrise în PIB este infimă com-parativ cu cea din alte state“, descrie situaţia pieţei Marius Popescu, director general al NN Asigurări de Viaţă, lider de piaţă pe segmentul asigurărilor de viaţă, cu o cotă de piaţă de 37% şi cu o valoare totală a primelor de aproximativ 614 milioane de lei anul trecut. În primele trei luni ale anului, compania a înregistrat creşteri de aproximativ 5% faţă de acelaşi interval din 2014 şi urmăreşte să îşi consolideze poziţia din piaţă, cât şi să se extindă pe pieţe complementare, precum segmentul asigurărilor de sănătate.

  • Guvernul va transmite săptămâna viitoare aviz negativ pentru pensiile parlamentarilor

    Întrebat când va trimite Guvernul un punct de vedere referitor la pensiile parlamentarilor, şeful Guvernului a precizat că acesta va fi transmis foarte repede, şi anume săptămâna viitoare.

    Întrebat de asemenea dacă acesta va fi pozitiv sau negativ, Ponta a răspuns: “Negativ, bineînţeles. Conform acordului nostru cu FMI”.

    Conducerea Parlamentului a decis, la finele lunii aprilie, să trimită proiectul privind pensiile speciale pentru parlamentari la comisiile de specialitate, cu termen de două săptămâni pentru elaborarea raportului.

    Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.96/2006 privind Statutul deputaţilor şi senatorilor, care prevede pensiile speciale ale parlamentarilor, a fost depusă la Camera Deputaţilor şi Senat şi este semnată de 255 de deputaţi şi senatori, inclusiv din opoziţie.

    Potrivit proiectului, deputaţii şi senatorii vor avea dreptul după exercitarea mandatului, la cerere, la împlinirea vârstei standard, la o indemnizaţie lunara pentru activitatea de parlamentar, de indemnizaţie urmând să beneficieze doar cei care nu mai au calitatea de parlamentar.

    Calculul acestei pensii se va face prin înmulţirea 0,55% din indemnizaţia brută lunară de parlamentar cu numărul mandatelor, iar pensia se va actualiza ori de câte ori se va majora sau indexa indemnizaţia parlamentarilor şi se va cumula cu orice tip de pensie din sistemul public de pensii.

  • Psihologia ”Binelui de mâine vs. a binelui de azi” – Cum îşi privesc românii viitorul financiar?” – ediţie tematică

    Business Magazin va oferi o analiză complexă asupra modului în care românii se raportează la propriul viitor financiar şi cum se reflectă această atitudine în pieţele de asigurări de viaţă, sănătate şi pensii. Vom încerca să identificăm principalele probleme la care economisirea privată poate oferi un răspuns şi care sunt principalele direcţii de soluţionare ale dificultăţilor prin care trec sistemele de asigurări sociale, de pensii şi sănătate. Business Magazin participă activ la creşterea gradului de expunere a problemelor, soluţiilor şi priorităţilor pentru aceste domenii, prin oferirea unui format complet de expunere mediatică într-o ediţie editoriala dedicata. Pornind de la răspunsuri complexe ale reprezentanţilor principalelor companii ce activează pe aceste pieţe, sănătate sau pensii, ale analiştilor în domeniu, dar şi pe baza cifrelor şi informaţiilor reprezentative, vom încerca să identificăm motivele pentru care ne aflăm printre codaşii Europei în ce priveşte planificarea propriului viitor financiar , aspect relevat de subdezvoltarea pieţei de asigurări de viaţă, aflată la circa 0,03% din PIB.

     Câteva întrebări la care vom încerca să răspundem:

    1. Cum s-a schimbat, din punct de vedere al modului în care îşi privesc viitorul financiar, atitudinea românilor în ultimele două decenii şi care sunt principalele lor temeri?

    2. Care este orizontul de timp în care, ca societate / indivizi, vom ajunge la nivelul societăţilor vestice din punct de vedere al responsabilizării faţa de propriul viitor şi care este Vestul spre care ne îndreptăm?

    3. Care sunt problemele la care economisirea privată poate oferi un răspuns şi în ce fel poate ajuta economisirea în sistem privat la soluţionarea principalelor dificultăţi ale sistemului de asigurari sociale, de pensii şi sănătate? Care sunt aceste probleme la care economisirea privată poate oferi răspuns?

    4. Cum ar trebui să funcţioneze “logica economisirii” pentru tinerii ce se bat cu o viaţă activă, cu tentaţiile propriului confort, într-o societate cu valori noi?

    5. Cum pot companiile să contribuie la o schimbare de mentalitate a angajaţilor lor promovând mai activ beneficiile extra-salariale de tipul asigurărilor de viaţă, sănătate sau pensiilor private în direcţia unei mai mari atenţii pentru planificarea pe termen lung?

    Proiect susţinut de

    Ediţia tematică “Psihologia Binelui de mâine vs. a binelui de azi – Cum îşi privesc românii viitorul financiar?” a revistei Business Magazin este disponibilă, începând cu 11 mai 2015, în reţelele Inmedio şi Relay.

  • Ponta, întrebat de pensiile speciale pentru aleşi: Eu mă ocup de pensiile celor 6 milioane de pensionari

    Aflat în Bistriţa-Năsăud, unde a participat la inaugurarea sediului Primăriei oraşului Beclean, Victor Ponta a fost întrebat de jurnalişti despre iniţiativa legislativă privind pensiile speciale pentru parlamentari, însă nu a dat un răspuns concret.

    ”Eu mă ocup şi răspund, şi uite asta, dacă mă aude toată lumea nu e rău, mă ocup de pensiile celor aproape şase milioane de pensionari din România şi am avut grijă ca atât timp cât am fost prim-ministru, şi vă garantez acest lucru, să nu le taie nimeni cu niciun leu, ci, dimpotrivă, să aplicăm legea şi în fiecare an să fie pensii mai mari”, a spus Victor Ponta.

    Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.96/2006 privind Statutul deputaţilor şi senatorilor, care prevede pensiile speciale ale parlamentarilor, a fost depusă joi la Camera Deputaţilor şi este semnată de 255 de deputaţi şi senatori.

    Potrivit proiectului, deputaţii şi senatorii vor avea dreptul după exercitarea mandatului, la cerere, la împlinirea vârstei standard, la o indemnizaţie lunara pentru activitatea de parlamentar, de indemnizaţie urmând să beneficieze doar cei care nu mai au calitatea de parlamentar.

    Calculul acestei pensii se va face prin înmulţirea 0,55% din indemnizaţia brută lunară de parlamentar cu numărul mandatelor, iar pensia se va actualiza ori de câte ori se va majora sau indexa indemnizaţia parlamentarilor şi se va cumula cu orice tip de pensie din sistemul public de pensii.

    Conducerea PNL a decis, miercuri, că proiectul pensiilor speciale pentru parlamentari nu are girul politic al PNL, a declarat co-preşedintele Alina Gorghiu, arătând că, în măsura în care vor fi semnatari liberali, se va discuta în grup şi aceştia vor ţine cont de decizia partidului.

    Iniţiativa este semnată de către deputaţii PNL Calimente Mihăiţă, Cherecheş Florica, Chirteş Ioan-Cristian, Costin Gheorghe, Crăciunescu Grigore, Cristian Horia, Dobrinescu Traian, Gireadă Dumitru-Verginel, Grecea Maria, Gudu Vasile, Horga Vasile, Iane Daniel, Laza-Matiuţa Liviu, Oros Nechita-Adrian, Pardău Dumitru, Sămărtinean Cornel-Mircea, Scarlat George, Urcan Ionaş-Florin, Varga Vasile, Zlati Radu şi senatorii liberali Grapă Sebastian, Grigoraş Viorel, Iliescu Lucian.

    Purtătorul de cuvânt al PNL, Ionuţ Stroe a declarat, joi, pentru MEDIAFAX că liberalii nu susţin pensiile speciale pentru parlamentari şi că partidul va face efortul de a-şi convinge proprii parlamentari care au semnat această iniţiativă, adăugând că speră să nu fie puşi în situaţia unor sancţiuni.

  • Senator PSD: Proiectul pensiilor speciale, o revenire la o situaţie de normalitate, ca în Europa

    Senatorul Ion Popa, co-preşedinte al PNL Argeş, spune că pensiile speciale ale parlamentarilor nu reprezintă o prioritate şi că nu susţine proiectul în acest sens.

    “Nu am semnat acest proiect. Ştiu că există un proiect depus la Camera Deputaţilor, care vizează pensiile pentru parlamentari. Poziţia PNL este aceea de a nu susţine acest demers, evident, poziţie pe care mi-o însuşesc şi eu. (…) Trebuie făcută o analiză şi pentru alte categorii socio-profesionale şi trebuie făcută o prioritizare. Din punctul nostru de vedere, nu pensiile speciale ale parlamentarilor reprezintă în momentul acesta o prioritate”, a afirmat senatorul Ion Popa.

    În schimb, deputatul PSD de Argeş Cătălin Rădulescu spune că a semnat proiectul de lege privind acordarea de pensii speciale parlamentarilor, dar condiţionează acordarea acestui drept de majorarea tuturor pensiilor şi salariilor.

    “În grupul parlamentar am spus că pentru mine nu e prioritate acest proiect de lege, dar că sunt de acord să-l semnez în condiţiile în care, în paralel, cresc pensiile pensionarilor şi salariile oamenilor. Deci asta a fost condiţia mea. Dacă se face numai legea asta pentru parlamentari, nu sunt de acord, chiar dacă am semnat un proiect de lege nu înseamnă că-l voi vota în plen. Dar dacă, concomitent, aşa cum mi s-a spus că se lucrează la o nouă salarizare şi cresc salariile tuturor, de exemplu al medicilor, pentru că eu sunt medic de profesie, atunci voi fi de acord pentru că toată lumea trebuie să aibă salarii mari, ca în ţările europene”, a declarat, corespondentului MEDIAFAX, deputatul Cătălin Rădulescu.

    El a afirmat că, în opinia sa, mai importantă decât o lege a pensiilor pentru parlamentari era modificarea unor articole din Codul Penal.

    “Înainte de a face această lege cu pensiile, cred că în primul rând trebuie să facem modificarea unor articole din Codul Penal care deja au devenit foarte abuzive. Mă refer la arestul preventiv, la denunţuri, la faptul că, în loc să fie citaţi ca în orice ţară civilizată, oamenii sunt ridicaţi cu mascaţii. Deci alea cred că erau mai importante. Erau mai importante pentru noi modificările unui Cod Penal care este un Cod Penal securistic, nu are nicio legătură cu codurile penale europene şi care dă posibilitatea unor abuzuri fantastice şi atunci aia cred că era mai importantă pentru noi decât legea pensiilor”, a adăugat parlamentarul social-democrat.

    Deputatul social-democrat Ionuţ Săvoiu, ales într-un colegiu din judeţul Dâmboviţa, susţine că unii dintre parlamentari sunt “îndreptăţiţi” să aibă un astfel de venit.

    “Deocamdată nu mi-am format o opinie foarte clară cu privire la acest subiect, însă eu consider că mulţi parlamentari sunt îndreptăţiţi să beneficieze de o pensie suplimentară, pentru că sunt atâtea categorii de oameni în România care au pensie specială în momentul de faţă şi este vorba de o reparaţie pentru cei care, în calitate de parlamentari, nu au putut să beneficieze de alte venituri. Sunt foarte mulţi oameni care, profesional, au competenţa necesară să aibă venituri mult mai mari decât le au ca parlamentar. Aşadar, este un proiect în dezbatere, nu vreau să fiu nici populist, nici politicianist, eu vreau să fiu sincer şi cred că unii sunt îndreptăţiţi să beneficieze de pensie suplimentară”, a spus deputatul Ionuţ Săvoiu.

    În schimb, senatorul PSD de Dâmboviţa Leonardo Badea spune că nu a semnat şi nici nu susţine demersul privind acordarea unor pensii speciale parlamentarilor, întrucât aceştia nu fac parte din categoriile îndreptăţite să primească un astfel de venit.

    “Nu susţin acest demers, nu am semnat acest proiect. Eu merg pe principiul contributivităţii şi consider că acesta trebuie să fie principiul prin care orice cetăţean, orice salariat îşi ia pensia. Sigur, anumite categorii pot fi îndreptăţite să primească pensii speciale, dar nu consider că parlamentarii ar face parte din acele categorii. Există o practică europeană din care ne putem inspira dacă dorim să modificăm legislaţia existentă astăzi în România cu privire la pensiile parlamentarilor”, a declarat, corespondentului MEDIAFAX, senatorul PSD Leonardo Badea.

    Tot la principiul contributivităţii a făcut referire şi deputatul PNL Iulian Vladu, vicepreşedinte al Comisiei de Muncă din Camera Deputaţilor şi co-preşedinte al PNL Dâmboviţa, care nu susţine ideea unei pensii speciale pentru parlamentari. În plus, Vladu a spus că reînfiinţarea pensiilor speciale este “un pas înapoi pentru societatea românească”.

    “PSD reinventează categoriile sociale de lux în România. Pensiile speciale pot însemna, printre altele, desfiinţarea principiului contributivităţii, care ar trebui să se aplice, de acum înainte, numai celor slabi. În aceste condiţii impuse de majoritatea lui Victor Ponta, consider că trebuie regândit din temelii sistemul de pensii, care devine, din nou, inechitabil şi haotic. Având în vedere că am contribuit la elaborarea actualei legi a pensiilor, una care şi-a dovedit eficacitatea din toate punctele de vedere, sunt total împotriva reînfiinţării privilegiilor şi pensiilor speciale, întrucât reprezintă un foarte mare pas înapoi în societatea românească. Am votat şi voi vota, de fiecare dată, împotriva înfiinţării pensiilor speciale pentru anumite categorii sociale”, a declarat deputatul PNL Iulian Vladu.

    Nici senatorul PNL de Prahova Andrei Volosevici nu a semnat acest proiect aflat în discuţia grupurilor parlamentare, spunând că nu consideră că situaţia economică a ţării şi modul în care trăiesc românii justifică o astfel de iniţiativă.

    “Nu am semnat acest proiect şi nici nu intenţionez să îl susţin. Sigur, trebuie făcută o diferenţă, în contextul în care fiecare are propria activitate şi cred că activitatea legislativă este foarte importantă. De partea cealaltă, în schimb, cred că cei care trăiesc din salariul pe care-l plătesc prin impozite românii trebuie să fie foarte atenţi la cum trăiesc românii, la faptul că este o situaţie totuşi destul de grea, că lucrurile nu merg chiar în regulă, că românii se chinuie din ce în ce mai mult să-şi trăiască traiul de zi cu zi, motiv pentru care cred că o astfel de iniţiativă nu este binevenită în acest moment. În contextul în care, pe viitor, lucrurile vor merge de cu totul altă natură la nivel economic, sigur că vom putea discuta despre acest lucru. Acum, categoric nu”, a spus Andrei Volosevici.

    În schimb, senatorul PSD de Prahova Augustin Mitu, cadru didactic universitar aflat la primul mandat de parlamentar, susţine proiectul privind pensiile speciale întrucât acesta este “o revenire la o situaţie de normalitate”.

    “Susţin proiectul respectiv, consider că e o reparaţie şi o revenire la o situaţie de normalitate, aşa cum o avem şi în Europa”, a afirmat Augustin Mitu.

    Întrebat la ce se referă atunci când spune că o astfel de pensie ar însemna revenirea la o situaţie de normalitate, Mitu a explicat: “La o formă care a fost în trecut şi care a fost tăiată. S-a revenit pentru aproape toate categoriile sociale, pentru că la momentul respectiv s-au retras, s-au tăiat anumite drepturi şi cred că şi această categorie, parlamentarii din România, trebuie să aibă aceste drepturi”.

    Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.96/2006 privind Statutul deputaţilor şi senatorilor, care prevede pensiile speciale ale parlamentarilor, a fost depusă joi la Camera Deputaţilor şi este semnată de 255 de deputaţi şi senatori.

    Potrivit proiectului, deputaţii şi senatorii vor avea dreptul după exercitarea mandatului, la cerere, la împlinirea vârstei standard, la o indemnizaţie lunara pentru activitatea de parlamentar, de indemnizaţie urmând să beneficieze doar cei care nu mai au calitatea de parlamentar.

    Calculul acestei pensii se va face prin înmulţirea 0,55% din indemnizaţia brută lunară de parlamentar cu numărul mandatelor, iar pensia se va actualiza ori de câte ori se va majora sau indexa indemnizaţia parlamentarilor şi se va cumula cu orice tip de pensie din sistemul public de pensii.

    Conducerea PNL a decis, miercuri, că proiectul pensiilor speciale pentru parlamentari nu are girul politic al PNL, a declarat co-preşedintele Alina Gorghiu, arătând că, în măsura în care vor fi semnatari liberali, se va discuta în grup şi aceştia vor ţine cont de decizia partidului.

    Iniţiativa este semnată de către deputaţii PNL Calimente Mihăiţă, Cherecheş Florica, Chirteş Ioan-Cristian, Costin Gheorghe, Crăciunescu Grigore, Cristian Horia, Dobrinescu Traian, Gireadă Dumitru-Verginel, Grecea Maria, Gudu Vasile, Horga Vasile, Iane Daniel, Laza-Matiuţa Liviu, Oros Nechita-Adrian, Pardău Dumitru, Sămărtinean Cornel-Mircea, Scarlat George, Urcan Ionaş-Florin, Varga Vasile, Zlati Radu şi senatorii liberali Grapă Sebastian, Grigoraş Viorel, Iliescu Lucian.

    Purtătorul de cuvânt al PNL, Ionuţ Stroe a declarat, joi, pentru MEDIAFAX că liberalii nu susţin pensiile speciale pentru parlamentari şi că partidul va face efortul de a-şi convinge proprii parlamentari care au semnat această iniţiativă, adăugând că speră să nu fie puşi în situaţia unor sancţiuni.

     

  • Motivele privind pensiile speciale ale parlamentarilor: Un drept firesc, echitabil şi compensatoriu

    În concluzia la propunerea legislativă se menţionează că se doreşte ”creşterea calităţii şi performanţei Parlamentului, prin profesionalizarea acestora ca urmare a creşterii atractivităţii şi motivarea specialiştilor din diferite domenii, atât din sectorul public, cât şi din cel priivat, să candideze la alegerile parlamentare”.

    EXPUNEREA DE MOTIVE

    În plus, parlamentarii iniţiatori doresc ”alinierea parlamentarilor români la principiile care guvernează, indemnizaţiile şi regimul pensiilor parlamentarilor din Parlamentul European (PE) şi a majoritării Parlamentelor din statele membre UE.

    Se doreşte, de asemenea, abordarea unitară, prin aplicarea ”aceloraşi principii privind salarizarea/pensionarea acelor care iniţiază/aprobă legile (parlamentarii) cu cei care pun în aplicare legile ( magistraţii).

    Iniţiatorii mai spun în concluzie că prin proiectul de lege se elimină ”discriminarea dintre parlamentari, cărora li s-au tăiat pensiile cu caracter specific fucnţiei, în august 2010 şi celelalte categorii de pensii speciale, cărora li s-au întregit pensiile: aviatori, personal diplomatic şi consular parţial), sau care au deja iniţiative legislative, aflate în dezbatere parlamentară: Curtea de Conturi, personalul diplomatic şi consular, funcţionarii parlamentari, grefierii.

    Propunerea mai vrea să ”stopeze discriminările create de categoriile cărora li s-au tăiat pensiile, dar care în prezent sunt în plată prin recâştigarea drepturilor în instanţă şi a celor care au pierdut în instanţă acest drept”.

    În expunerea de motive se precizează că dispoziţiile prezentei legi au în vedere ”rolul Parlamentului ca putere se stat, răspunderea şi complexitatea pe care o presupune exercitarea demnităţii de parlamentar pentru garantarea integrităţii, independenţei şi imparţialităţii în faţa naţiunii”.

    ”Întrucât Parlamentul României are calitatea de organ reprezentativ suprem al poporului român şi unica autoritate legiuitoare a ţării, principalele funcţii ale Parlamentului sunt de a adopta legi, de a desemna şi revoca unele autorităţi publice şi de a exercita controlul parlamentar asupra guvernării. Fiind organul suprem reprezentativ al poporului, Parlamentul exercită puterea ce aparţine poporului, fapt ce îl legitimează să supravegheze modul de înfăptuire a politicii statului”, se precizează în expunerea de motive la propunerea legislativă.

    Iniţiatorii consideră că ”din perspectiva rolului ce îl are Parlamentul, se desprinde gradul sporit de responsabilitate în respectarea şi îndeplinirea intereselor cetăţenilor, prin interzicerea deputaţilor şi a senatorilor de a exercita orice altă funcţie de autoritate publiă sau activitate comercială incompatibilă cu statutul de parlamentar.

    ”Astfel, acordarea dreptului la indemnizaţia pentru limită de vârstă apare ca o necesitate ce îşi are esenţa în statutul parlamentar care impune anumite criterii specifice activităţii îndeplinite de parlamentari, în exercitarea mandatului”, mai menţionează parlamentarii iniţiatori care apreciază că interdicţiile impuse parlamentarilor în exercitarea altor funcţii justifică instituirea indemnizaţiei pentru limită de vârstă.

    ”Exercitarea mandatului de deputat sau senator nu presupune relaţii de muncă instituţionale”, spun parlamentarii, arătând că în elaborarea legii, au avut în vedere distincţia dintre salariu şi indemnizaţia de parlamentar, în sensul Codului Muncii.

    Iniţiatorii mai precizează că parlamentarii ”nu au calitatea de angajaţi, activitatea lor desfăşurându-se în slujba Poporului şi nu a Parlamentului României”.

    ”Neavând calitatea de angajaţi, parlamentarii nu beneficiază de prevederile articolului 10 din Codul Muncii. Prin urmare, indemnizaţia de parlamentar conform legii 96/2006 nu reprezintă salariu şi la aceasta nu se adaugă sporurile prevăzute în legislaţia muncii, afectând astfel valoarea punctului de pensie”, spun iniţiatorii proiectului de lege.

    Astfel, ”interdicţiile şi incompatibilităţile impuse parlamentarilor, similare cu cele ale magistraţilor, fac imposibilă suplimentarea contribuţiilor la asigurările sociale de stat, pe durata exercitării mandatului, astfel că acordarea indemnizaţiei pentru limită de vârstă se impune la şi o măsură compensatorie”.

    Parlamentarii mai arată în expunerea de motive că, în elaborarea legii, s-au avut în vedere prevederile constituţionale şi legislaţia în vigoare, reglementările ţărilor comunitare şi aplicarea acesteiea printr-o politică corectă de respectare a drepturilor fosştilor deputaţi şi senatori.

    Ei mai afirmă că această lege ”creează un cadru de normalitate necesar pentru recunoaşterea activităţii desfăşurată în Parlament şi dă un punct de responsabilitate deputaţilor şi senatorilor aflaţi în exercitarea mandatului şi a misiunii pentru care au fost aleşi în serviciul certăţenilor”.

    ”Iniţiativa legislativă astfel cum a fost elaborată recunoaşte un drept al deputaţilor şi senatorilor pentru perioada când au activat doar în cadrul Parlamentului, activitate ce implică un grad sporit de responsabilitate în respectarea şi îndeplinirea intereselor cetăţenilor, prin obligarea deputaţilor şi senatorilor de a nu exercita nicio altă funcţie incompatibilă cu statutul de parlamentar”, mai menţionează documentul depus la Parlament.

    Prin urmare, se arată în concluzie, ”la momentul împlinirii vârstei standard de pensionare, deputaţii şi senatorii au dreptul la indemnizaţie pentru limită de vârstă, ca un drept firesc, echitabil şi compensatoriu pentru perioada de activitate parlamentară”.

    Potrivit proiectului, deputaţii şi senatorii vor avea dreptul după exercitarea mandatului, la cerere, la împlinirea vârstei standard, la o indemnizaţie lunara pentru activitatea de parlamentar, de indemnizaţie urmând să beneficieze doar cei care nu mai au calitatea de parlamentar.

    Calculul acestei pensii se va face prin înmulţirea 0,55% din indemnizaţia brută lunară de parlamentar cu numărul mandatelor, iar pensia se va actualiza ori de câte ori se va majora sau indexa indemnizaţia parlamentarilor şi se va cumula cu orice tip de pensie din sistemul public de pensii.

    “Cuantumul indemnizaţiei se acordă în limita a 3 mandate şi reprezintă produsul obţinut prin înmulţirea numărului lunilor de mandat cu 0,55% din indemnizaţia brută lunară aflată în plată.
    Cuantumul îl reprezintă produsul obţinut prin înmulţirea numărului lunilor de mandat cu 0,55% din indemnizaţia brută lunară realizată în luna anterioară solicitării de pensionare. Pentru mandate incomplete indemnizaţia se calculează proporţional cu perioada de mandat efectiv exercitată, dar nu mai puţin de 6 luni de activitate parlamentară. Indemnizaţia se actualizează ori de câte ori se majorează sau se indexează indemnizaţia brută lunară a unui deputat sau senator aflat în exercitarea mandatului, cu aceeaşi dată. Indemnizaţia de parlamentar se cumulează cu cu orice tip de pensie stabilită în sistemul public de pensii sau în alt sistem de pensii neintegrat sistemului public precum şi cu orice alte venituri realizate. Indemnizaţia este supusă impozitului pe venit şi contribuţiei de asigurări sociale de sănătate, se suportă din bugetul de stat. Prezenta lege intră în vigoare la 30 de zile de la data publicării în MO”, se arată în proiect.

  • Valoarea activelor financiare în administrare ale ING Asigurări a ajuns la 2,8 miliarde de lei la sfârşitul lui 2014

    În aceeaşi perioadă, volumul de prime brute subscrise s-a ridicat la 614 milioane de lei, înregistrând o creştere de aproape 10% faţă de anul 2013 (559,6 milioane de lei).

    Portofoliul de contracte noi din 2014 a fost similar celui realizat în anul precedent, creşterea volumului de prime brute subscrise fiind realizată în principal pe fondul revenirii interesului clienţilor pentru asigurările unit-linked şi a îmbunătăţirii persistenţei în portofoliul de contracte.

    Dacă în 2013 asigurările de tip unit-linked reprezentau un sfert din portofoliul de contracte noi, în 2014 ponderea acestei categorii de produse a crescut la peste 35%.

    Per ansamblu, asigurările de tip unit-linked reprezentau la finalul anului trecut 51% din totalul contractelor în vigoare.

    În acelaşi timp, prima brută medie pentru contractele subscrise în 2014 a fost de 1.702 lei, în creştere cu 10% faţă de prima brută medie a contractelor vândute în 2013.

    În 2014, ING Asigurări de Viaţă a plătit clienţilor indemnizaţii pentru evenimente asigurate şi contracte ajunse la maturitate de 125,9 milioane de lei, cu 3% mai mult faţă de anul precedent. 78% din această sumă, respectiv 98,2 milioane de lei, reprezintă beneficii plătite pentru contracte ajunse la maturitate.

    Marja de solvabilitate disponibilă a ING Asigurări de Viaţă este de 1,34  faţă de nivelul minim cerut de lege de 1, iar coeficientul de lichiditate este de 4,9 comparativ cu nivelul minim cerut.

     

    Pe segmentul de pensii facultative, activele administrate de fondurile ING au crescut cu peste 30% faţă de 2013.

    Cele două fonduri facultative din administrarea ING Asigurări de Viaţă – ING Activ şi ING Optim – însumau 146.684 de participanţi la sfârşitul anului 2014, cu peste 11% mai mulţi faţă de anul precedent (sursa: ASF). Astfel, fondurile de pensii facultative administrate de ING Asigurări de Viaţă au fost alese de 45% dintre participanţii care au încheiat un act individual de aderare de acest fel în 2014.

    Valoarea activelor nete din administrarea celor două fonduri ING era de 506,33(1) milioane de lei la finalul lunii decembrie 2014, în creştere cu peste 30% faţă de 2013. Astfel, la data respectivă ING Asigurări de Viaţă deţinea pe piaţa Pilonului III o cotă cumulată, în funcţie de active, de 48,7%(1) (sursa: ASF).

    În ceea ce priveşte sumele alocate de participanţi pentru fondurile de pensii facultative, contribuţia medie brută la fondul ING Activ în 2014 a fost de 102,3 lei (comparativ cu 93,1 lei  în 2013), iar la ING Optim de 113,2 lei (faţă de 102,8 lei în 2013).

    De la lansare (2007) şi până la finalul anului 2014, fondul ING Activ, fond din categoria celor cu grad de risc dinamic, a obţinut un randament mediu anualizat de 8,72%(1), iar ING Optim, fond din categoria celor cu grad de risc echilibrat, un randament mediu anualizat de 9,50%(1) – comparativ cu media anualizată a tuturor fondurilor din piaţă de 8,16% (sursa: calcule ING/APAPR pe baza statisticilor ASF).

    Marius Popescu, director general ING Asigurări de Viaţă spune “În 2014 ne-am consolidat poziţia de lider pe piaţa de asigurări de viaţă printr-o creştere a volumului de prime brute subscrise de 10%, dar şi de administrator preferat pentru participanţii care au încheiat o pensie facultativă.

    Pe segmentul de asigurări de viaţă remarcăm revenirea interesului clienţilor pentru produsele unit-linked şi, în particular, pentru contractele cu primă unică. Astfel, ponderea asigurărilor unit-linked în vânzările din 2014 a fost cu aproape 9 puncte procentuale mai mare decât în 2013, situându-se la un nivel atins ultima dată în urmă cu patru ani.

    În acelaşi timp, tendinţe pozitive care au marcat activitatea noastră în 2014 sunt şi creşterea cu 10% a primei brute medii comparativ cu 2013, dar şi scăderea numărului de clienţi care renunţă la asigurare, rezilierile şi răscumpărările fiind cu 15% mai reduse faţă de 2013.

    Pe segmentul de pensii facultative am terminat anul 2014 cu un număr de aproape 150.000 de participanţi, 45% dintre persoanele care au încheiat un astfel de contract în 2014 alegând unul dintre fondurile din administrarea ING. În acelaşi timp, contribuţiile alocate de participanţi în 2014 pentru fondurile de pensii facultative ING sunt, în medie, cu 10% mai mari ca în 2013.

    2014 este şi anul în care am facut primii paşi în procesul de aliniere a identităţii noastre principiilor NN, dând startul în luna decembrie comunicării directe cu clienţii şi pregătind campaniile de comunicare către publicul larg. Astfel, în timp ce rămânem aceeaşi companie pe care publicul o cunoaşte pentru valorile promovate şi activitatea din ultimii 18 ani, avem planificate în 2015 investiţii importante pentru comunicarea şi construirea noului brand, NN, pentru a realiza cu succes transferul de capital de imagine şi încredere de la brandul actual către cel nou.”

    Profitul brut estimat al ING Asigurări de Viaţă în 2014 a fost de 31,18 milioane de lei.

    În anul 2014 ING Asigurări de Viaţă a obţinut un profit brut estimat de 31,18 milioane lei, comparativ cu 12,5 milioane lei în 2013. Nivelul profitului s-a îmbunătăţit în contextul în care 2014 a adus o diminuare a volumului de investiţii, pe fondul finalizării unor proiecte din trecut.

     

    Pe segmentul de pensii obligatorii, Fondul de Pensii Administrat Privat ING are peste 1,8 milioane de participanţi. La sfârşitul lui 2014, Fondul de Pensii Administrat Privat ING avea în administrare active nete de 7,14(1) miliarde de lei, în creştere cu 36,3% faţă de nivelul înregistrat la finalul lui 2013. Astfel, cota de piaţă a ING Pensii la sfârşitul lui 2014, în funcţie de active, era de circa 37,4%(1) (sursa: ASF) din piaţa pensiilor private obligatorii.

    La aceeaşi dată, ING Pensii avea 1.833.997 participanţi în Pilonul II, dintre care peste 97% au platit cel puţin o contribuţie de la începutul colectării în sistem (sursa: ASF).

    Contribuţia medie brută pe participant la Fondul de Pensii Administrat Privat ING a fostde 98 lei, comparativ cu 82,7 lei în 2013.

    De la momentul începerii colectării contribuţiilor (mai 2008) şi până la finalul anului 2014, fondul de pensii obligatorii al ING Pensii a obţinut o performanţă anualizată de 11,61%(1), comparativ cu media anualizată a tuturor fondurilor din piaţă de 11,08% (sursa: calcule ING, pe baza statisticilor ASF). 

    Raluca Ţintoiu, director general ING Pensii Societate de Administrare a Unui Fond de Pensii Administrat Privat: “La finalul anului 2014, Fondul de Pensii Administrat Privat ING înregistra un randament mediu anualizat de 11,61%, în contextul dobânzilor foarte reduse din piaţă. Am continuat, în acelaşi timp, să investim în campanii de informare cu obiectivul de a creşte nivelul de conştientizare în rândul publicului cu privire la necesitatea planificării financiare a pensiei. Proiecte importante în această direcţie au fost susţinerea burselor pentru jurnalişti pe subiecte sociale “Viitor la purtător” şi lansarea platformei www.pensiopedia.ro, ce include informaţii necesare participanţiilor şi prezintă tinerilor modul de funcţionare a sistemului de pensii private.”

  • Marsh: Pensiile private facultative încep să fie apreciate de angajaţi, în contextul creşterii nevoii de economisire

    1.         Concentrarea pieţei de brokeraj şi a celei de asigurări: tendinţa de concentrare a pieţei de asigurări este susţinută de faptul că la nivelul Uniunii Europene se implementează programe pentru o mai bună reglementare a pieţei, precum directiva privind intermediarea în asigurări (IMD) şi Solvency II, regimul de reglementare şi supraveghere care vizează companiile de asigurări. IMD impune anumite reguli mai stricte pentru jucătorii din piaţa de brokeraj, iar Solvency II presupune implementarea unor noi standarde privind solvabilitatea si capitalul, afectând mai ales companiile de pe ultimele locuri ale clasamentului.

    2.         Tehnologia transformă piaţa de asigurări: dacă până de curând brokerii de asigurare au fost cei care s-au adaptat cu succes noilor tehnologii, dezvoltându-se în acest sens, şi asigurătorii au început să investească în sisteme care să le eficientizeze operaţiunile, concentrându-se mai ales pe canalele de distribuţie, dar şi pe gestionarea dosarelor de daună. Mai mult, datele colectate pot fi valorificate şi analizate pentru o mai bună predictibilitate a daunelor.  Astfel poate fi înregistrat un progres către profitabilitatea necesară acestei pieţe. 

    3.         Investiţiile: piaţa asigurărilor este strâns legată de nivelul investiţiilor. Specialiştii estimează că noul an va aduce creşteri ale investiţiilor străine şi publice şi un grad mai mare de accesare a fondurilor nerambursabile. Acest lucru înseamnă redresarea anumitor segmente, precum constructiile şi real estate-ul, ceea ce va conduce la demararea sau materializarea unor proiecte şi, deci, la un impact pozitiv asupra pieţei de asigurări.

    4.         Reglementarea pieţei: creşterea daunalităţii pe anumite linii, precum RCA, au condus la o reglementare mai strictă a pieţei de asigurări şi va însemna continuarea procesului prin care se încearcă redresarea acestei pieţe.

    5.         Adaptarea unor produse de asigurări internaţionale: odată cu dezvoltarea companiilor creşte şi nevoia acestora pentru produse de asigurare mai sofisticate. Astfel, produsele de asigurare internaţionale, de pe pieţele mature, încep să fie preluate şi localizate, adaptate pe cerinţele companiilor din România. „De multe ori, precum şi în alte pieţe, consumatorii sunt cei care împing dezvoltarea produselor pentru a răspunde cât mai bine cerinţelor lor.”, a adăugat Cristian Fugaciu, director general Marsh România. 

    6.         Asigurările agricole: se află pe un trend ascendent, mai ales în condiţiile în care agricultura în România este puternic dependentă de vreme, iar grindina, temperaturile scăzute, ploile sau seceta pot afecta puternic acest sector. Specialiştii Marsh văd semnale pozitive în ceea ce priveşte asigurarea culturilor şi din partea micilor agricultori care încep să înţeleagă rolul pe care îl poate avea un produs de asigurare.

    7.         Beneficiile pentru angajaţi: asigurările de sănătate au fost şi rămân în continuare în topul beneficiilor oferite de companii angajaţilor pentru a întâmpina aşteptările acestora, atât datorită competitivităţii pieţei muncii pe anumite segmente şi practicilor marilor angajatori, cât şi pentru a creşte eficienţa prin satisfacţia angajaţilor. Tot sub umbrela beneficiilor, pensiile private facultative încep să fie apreciate de angajaţi, în contextul creşterii nevoii de economisire.    

    8.         Preţul: în ultimii ani, preţul a devenit din ce în ce mai important în luarea deciziei de asigurare şi pare că această tendinţă se va menţine. Însă acest lucru înseamnă de cele mai multe ori un produs care nu este suficient de acoperitor şi nu corespunde riscurilor reale de care se poate lovi compania. “Chiar dacă un preţ mai mic poate fi atrăgător, un broker, în calitate de consultant, explică întotdeauna clienţilor însemnătatea raportului calitate – preţ şi îi ghidează în alegerea produsului care corespunde într-adevăr nevoilor lor de business.”, a completat Cristian Fugaciu.

    9.         Risc politic: intensificarea tensiunilor geopolitice, mişcările separatiste şi scăderea preţului petrolului agravează riscul politic şi duc la poziţionarea acestuia printre riscurile urmărite îndeaproape de cele mai multe companii. În regiune, Moldova, Ucraina şi Serbia sunt considerate cu risc politic ridicat. Riscului politic i se alătură şi atacurile teroriste care cresc potenţialul ca afacerile unei companii să fie afectate.

    10.       Riscul cibernetic: în lumina atacurilor cibernetice care au avut loc în ultimul timp, inclusiv în România, şi având în vedere că riscul cibernetic este considerat un risc cu o probabilitate mare de a se produce, mai ales în contextul în care din ce în ce mai multe aspecte ale vieţii sunt dependente de internet,  observăm şi în ţară, ca prim pas, o creştere a interesului pentru înţelegerea acestui risc.

  • Plumb, despre iniţiativa lui Stanciu (PSD): Guvernul nu susţine introducerea pensiilor speciale

    ”Punctul de vedere al ministerului, respectiv al Guvernului, este de a nu susţine introducerea pensiilor speciale pentru tot ceea ce înseamnă parlamentari. Noi considerăm că este absolut necesar să existe un sistem unitar de pensii, care să nu acorde pentru anumite categorii sau pentru o anumită categorie privilegii”, a spus Rovana Plumb.

    Ea a precizat ca în sistemul de pensii să existe o unitate de măsură care să fie aceeaşi şi pentru cei care au lucrat în diverse sectoare economice de activitate şi care în momentul de faţă primesc pensie în conformitate cu legea în vigoare.

    Rovana Plumb a făcut aceste declaraţii referindu-se la Propunerea legislativă initiată de deputatul PSD Anghel Stanciu, privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din rândul aparatului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea, din rândul personalului diplomatic şi consular, din rândul funcţionarilor publici parlamentari, din rândul deputaţilor şi senatorilor, din rândul personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviaţia civilă şi din cadrul Curţii de Conturi, care se află pe ordinea de zi a Comisiei de Muncă a Camerei.

    Camera Deputaţilor este for decizional în ceea ce priveşte această propunere legislativă.

  • Prima dezbatere electorală – Iohannis: Garantez că nu vor fi tăiate pensii cât sunt preşedinte. Ponta: Ce pensie are soacra dvs?

    Iohannis l-a întrebat pe Ponta de ce i-a “minţit” pe pensionari cu faptul că le-ar tăia pensiile dacă ajunge preşedinte. “Le-am spus ceea ce veţi face, dumneavoastră cu Predoiu şi cu Blaga”, a răspuns Ponta.

    El a fost întrebat apoi de prezidenţiabilul ACL de unde ştie ce va face el ca preşedinte. “Pentru că aţi mai făcut-o o dată”, a răspuns premierul, moment în care Iohannis a infirmat acest lucru, menţionând că premierul este “într-o eroare”.

    “Curtea Constituţională a României a stabilit că pensiile nu pot fi tăiate, deci nu a tăiat nimeni pensiile”, a replicat Iohannis.

    La rândul său, Ponta i-a spus lui Iohannis că se adresează celor cinci milioane de pensionari şi le spune că nu le-a tăiat nimeni pensia. Ponta l-a întrebat pe Iohannis dacă ştie ce pensie are soacra sa, menţionând că liderul ACL a afirmat că ar fi indicat cifra de 300 de lei.

    “E important, că oamenii află de la domnul Iohannis că există pensii de 300 de lei în România, ceea ce nu este adevărat”, a completat Ponta.

    Iohannis a menţionat că afirmaţia sa a fost de “aproximativ 300 de lei”. “Nu există pensie de 300 de lei în România, există venitul minim garantat de 350”, a susţinut Ponta.

    “Poate ştiţi şi dv. că pensia cea mai mică este de 350 de lei, de asta am spus de aproximativ 300 de lei”, a replicat Iohannis. Premierul l-a întrebat pe contracandidatul său dacă ştie câţi pensionari sunt în România, moment în care liderul PNL a menţionat că aşteaptă răspunsul de la premier deoarece are “toate fiţuicile la el”, referindu-se la foile de pe masă.

    Ponta a susţinut că în România sunt 5,3 milioane de pensionari, menţionând că este convins de faptul că Iohannis nu ştie care este cifra pensionarilor. “Eu cred că sunt 5,4 milioane de pensionari. Cred că n-aţi numărat bine, sau nu aţi copiat bine”, a replicat Iohannis.

    Ulteior, Ponta a citit de pe o hârtie cifra exactă 5.341.521, menţionând: “V-am şoptit, e bine”.

    “Domnule Ponta, văd că aţi făcut o fixaţie pe familia mea, vă legaţi de soacră-mea, care nu cred că va fi fericită să afle cât e pensia medie, că tot 350 de lei primeşte şi restul primeşte de la mine. Cum nici părinţii mei nu sunt mai fericiţi că aţi trimis echipă TV să-i filmeze acolo unde locuiesc ei”, a spus Iohannis. Ponta a susţinut că nu ar fi trimis nicio echipă TV în Germania.