BusinessMagazin

Tag: Olanda

  • PRELIMINARII CM-2014: ROMÂNIA este învinsă de OLANDA pe o Arena Naţională arhiplină

    Înaintea meciului, gimnastele Sandra Izbaşa, Diana Bulimar, Diana Chelaru, lotul de sabie masculin şi antrenorul Octavian Bellu, care au obţinut medalii la JO de la Londra, precum şi ciclistul Eduard Novak, medaliat cu aur la Jocurile Paralimpice, au fost invitaţi pe terenul Arenei Naţionale şi au fost aplaudaţi de fanii din tribune. Crainicul stadionul a anunţat că FRF va dona 10.000 de euro din încasările obţinute la acest meci fundaţiei lui Mihai Neşu.

    Pe parcursul partidei, suporterii de la Peluza Nord au scandat “Afară, afară cu ungurii din ţară!”.

    La această întâlnire au fost prezenţi 53.329 de spectatori, nou record de asistenţă pentru Arena Naţională.

    Următorul meci al României în cadrul Grupei D va fi la 22 marie 2013, cu Ungaria în deplasare.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Olanda se opune în continuare aderării României şi Bulgariei la Schengen

    În document, Guvernul arată că cele două ţări au înregistrat progrese importante, dar că sunt necesare mai multe rezultate concrete pentru a fi siguri că reformele sunt sustenabile şi ireversibile, relatează vineri site-ul DutchNews.nl.

    Potrivit textului, “aceste rapoarte arată că aderarea la Schengen cu drepturi depline a României şi Bulgariei nu este în cărţi”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Şanse minime ca Olanda să-şi schimbe poziţia privind intrarea României în Schengen

    Cei mai mulţi experţi se aşteaptă ca premierul interimar olandez Mark Rutte să formeze o coaliţie de guvernământ după alegerile legislative de miercuri. Totuşi, rezultatul alegerilor este destul de nesigur, având în vedere că mulţi alegători sunt nehotărâţi. După o campanie electorală axată pe economie, pe relaţia Olandei cu Uniunea Europeană (UE), pe criza din zona euro şi pe sistemul de sănătate, partidul liberal al lui Mark Rutte conduce în sondaje, acestea creditându-l cu 35 dintre cele 150 de locuri din Camera inferioară a Parlamentului. “Rutte este o persoană care este privită în continuare ca fiind competentă,” spune Hans Vollaard, profesor asistent la Institutul de Ştiinţe Politice al Universităţii Leiden, citat de site-ul EurActiv.com. Olanda este una dintre puţinele ţări care se opun intrării României şi Bulgariei în spaţiul Schengen.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Ministerul olandez al Apărării confirmă că intenţionează să vândă avioane F-16 României

    În afară de România, şi alte ţări şi-au exprimat interesul faţă de achiziţionarea unor vehicule, dar şi şi piese de artilerie olandeze, precizează Radio Netherlands în pagina online. Însă nu este clar câţi bani va obţine Olanda de pe urma vânzării unor avioane de vânătoare pe care le consideră “excedentare”, notează aceeaşi sursă. Ministerul olandez al Apărării trebuie să îşi suplimenteze bugetul cu aproximativ un miliarde de euro, potrivit postului. Instituţia poartă negocieri preliminare cu un număr nedezvăluit de potenţiali cumpărători, inclusiv Chile, care şi-a manifestat interesul să achiziţioneze opt elicoptere de tip Cougar, mai precizează Radio Netherlands.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Trăiască Uniunea Bancară Europeană

    Explicaţia îndulcirii tonului ţine de preocuparea presantă a CE de a găsi metode de stimulare a economiei UE şi de evitare a disoluţiei zonei euro, inclusiv printr-un plan de unificare în domeniul bancar.

    CE susţine că “a jalonat principalele etape necesare pentru realizarea unei Uniuni economice şi monetare depline, inclusiv a unei Uniuni bancare: supravegherea financiară a zonei euro şi garanţii de depozit la nivelul întregii zone euro” (acesta din urmă, spre a preveni un exod al depozitelor bancare de la o ţară slabă spre una puternică).

    Conform Reuters, documentele CE vorbesc şi de necesitatea recapitalizării directe a băncilor din fondul de salvare al zonei euro – Mecanismul de Stabilitate European, care va intra în vigoare oficial la 1 iulie, având o capacitate de intervenţie de 700 mld. euro. CE consideră că va trebui rupt “cercul vicios al băncilor slabe şi al statelor supraîndatorate împrumutându-se unele pe altele”, arătând că “o mai mare integrare între statele din zona euro în materie de structuri şi practici de supraveghere financiară, în managementul transfrontalier al crizei, către o ‘uniune bancară’, ar fi o completare importantă a actualei structuri” a Uniunii economice şi monetare europene.

    Conform actualelor reglementări, Mecanismul de Stabilitate European (ESM) nu poate fi folosit pentru a împrumuta direct băncile, ci numai statele membre ale zonei euro. Germania sau Olanda (aceasta din urmă, ţară care tocmai a ratificat în parlament statutul ESM în forma actuală) se opun folosirii banilor fondului pentru recapitalizarea directă a băncilor, posibilitate care ar fi utilă însă Spaniei, ale cărei bănci ar avea nevoie de ea.

  • Daţi cu banul pentru zona euro

    ESM va avea o capacitate totală de împrumut de 700 mld. euro, oferind zonei euro o plasă de siguranţă financiară pentru cazuri de urgenţă. Olanda a acceptat să contribuie cu 40 mld. la ESM, reprezentând 4,6 mld. în plăţi eşalonate pe cinci ani şi 35 mld. euro în garanţii de credit. Premierul interimar Mark Rutte a obiectat însă în privinţa circuitului banilor, afirmând că ei n-ar trebui folosiţi în nicio situaţie direct la recapitalizarea directă a băncilor, ci daţi statelor spre a-i administra.

    Germania, la rândul său, intenţiona să supună Bundestagului spre aprobare legislaţia ESM la 25 mai, însă a decis să amâne procesul până după alegerile parlamentare din Franţa, din 10-17 iunie. Cât despre Franţa, acolo parlamentul s-a pronunţat încă din februarie.

  • Strănutul european şi tusea olandeză

    A căzut coaliţia de guvernământ din Olanda, unde era vânătorul de est-europeni Geert Wilders, înseamnă că acum intrăm în Schengen! s-au grăbit să comenteze diverse publicaţii de la noi. De la bun început trebuie să ne liniştim. Decizia privind intrarea României şi a Bulgariei urma oricum să se ia în septembrie, după raportul din iulie al Comisiei Europene pe probleme de justiţie şi afaceri interne (Mecanismul de Cooperare şi Verificare – MCV). Presa bulgară a citat surse olandeze care consideră puţin probabil ca guvernul interimar format să ia decizii de acest gen, înainte de alegerile anticipate prevăzute pentru 12 septembrie, iar ambasadorul olandez Matthijs van Bonzel a precizat într-un interviu pentru Mediafax că patru cincimi din membrii parlamentului de la Haga consideră că e nevoie nu de unul, ci de două rapoarte pozitive de la CE ca să se convingă că România şi Bulgaria sunt pregătite să adere la Schengen.

    Într-un fel, astfel de poziţii sunt menite şi să apere Olanda de acuzaţia că toată politica ei în dosarul Schengen ar fi depins de un singur om, Geert Wilders (foto) şi de partidul lui, Partij voor de Vrijheid (PVV – Partidul Libertăţii), esenţial pentru stabilitatea coaliţiei minoritare de guvernare (liberali plus creştin-democraţi) care tocmai s-a destrămat săptămâna trecută. Sau de acuzaţia că toate protestele Parlamentului European, ale celui olandez şi ale altor ţări din UE n-au fost de ajuns ca să închidă site-ul înfiinţat de PVV pentru reclamaţii despre felul cum se poartă imigranţii est-europeni din Olanda. O amânare a deciziei de extindere a spaţiului Schengen până după alegerile anticipate şi importanţa dată rapoartelor MCV erau însă oricum fireşti, iar pentru ceea ce se profilează după alegeri, e de ajuns de spus că Wilders şi partidul lui pot ajunge din nou în poziţia de arbitru al viitoarei coaliţii, în funcţie de cum va vota electoratul.

    Cert e că, pentru moment, ieşirea de la guvernare a lui Wilders îi face să răsufle uşuraţi pe cei care se ruşinau de perspectiva concesiilor promise recent PVV de partidele din coaliţie pentru a-l îndupleca pe furiosul cu păr alb să voteze bugetul de austeritate: interzicerea vălurilor musulmane care acoperă faţa (niqab, burka) şi interzicerea dublei cetăţenii, respectiv înăsprirea condiţiilor de obţinere a cetăţeniei olandeze de către imigranţi. Pentru cât timp pot sta liniştiţi însă imigranţii şi moderaţii? În martie, pe când negocierile pentru buget ajunseseră la punctul unde partidele au pus pe masă concesiile respective, sondajele de opinie arătau că niciun partid n-ar fi obţinut majoritatea dacă s-ar fi ţinut alegeri. Şi aceleaşi sondaje arătau că de la alegerile din 2010 încoace, creştin-democraţii, aliaţii premierului liberal Mark Rutte, au pierdut teren în preferinţele alegătorilor, în timp ce PVV a crescut.

    Ar fi greşit însă ca ascensiunea PVV să fie văzută ca o reflectare a unei uri a olandezilor faţă de imigranţii musulmani sau est-europeni. Geert Wilders s-a priceput să exploateze atât teama normală a cetăţenilor faţă de viitorul incert al zonei euro, cât şi mândria naţională a uneia dintre cele mai bogate ţări din Europa în relaţie cu ce i se cere de la Bruxelles.

    S-a opus din start pachetelor de salvare de la centru a ţărilor cu probleme, ajungând să ceară Greciei să părăsească zona euro şi să proclame că “noi plătim pentru berea şi uzo-ul grecilor, iar asta trebuie să înceteze”. Lucrurile au luat o întorsătură şi mai rea când a venit momentul ca Olanda însăşi să le aplice propriilor cetăţeni politici de austeritate, pentru a diminua cu 14 mld. euro deficitul bugetar (estimat să atingă la anul 4,6% din PIB, enorm pentru un stat care a tot dat lecţii de disciplină fiscală altor membri ai zonei euro). “Nu vrem ca pensionarii noştri să sufere din cauza unui diktat de la Bruxelles”, a tunat Wilders. Între timp, agenţiile de rating au avertizat că ar putea depuncta Olanda, una dintre foarte puţinele ţări din zona euro care mai au rating intact AAA (alături de Germania, Luxemburg şi Finlanda), iar CDS pentru datoria ţării a urcat.

  • Cristian Diaconescu despre Schengen: “Se face un joc care nu este onest fata de Romania si fata de UE” (VIDEO)

    “Daca nu vom intra in septembrie in spatiul Schengen, in mod direct si imediat nu se va intampla nimic semnificativ pentru viata de zi cu zi a cetateanului. Dar din punctul de vedere al coerentei si al corectitudinii fata de Romani si fata de romani… a nu intra in Schengen inseamna o decizie, o decizie care nu se bazeaza pe niciun fel de criteriu si care ridica semne de intrebare in legatura cu modul in care UE acorda Schengen”, a spus ministrul la PRO TV.

    “Datoria noastra este sa intram in spatiul Schengen. Uitandu-ma la nivelul investitional si al relatiilor economice cu Olanda vom vedea ca este unul din principalii trei parteneri ai Romaniei. Deci din acest punct de vedere nu as putea spune ca are ceva cu noi, dar pot sa spun ca pe diverse considerente, destul de vagi, sigur, le putem detalia, si neglijand conditiile de baza de la inceperea negocierilor pentru acordul Schengen, Olanda evalueaza treptat pe argumente mai mult sau mai putin plauzibile. Argumentele de politica interna, dupa parerea mea, nu functioneaza.”

    Vezi aici toata emisiunea:

  • Să le arătăm pisica

    “Câteodată e bine să mai arăţi şi pisica altora, ca sa înţeleagă că România e o ţară mare şi trebuie să se comporte ca atare”, a spus Borbely. România a obţinut finalmente ce-a vrut, iar Serbia a primit statutul de candidat nu la 28 februarie, ci două zile mai târziu.

    Spre speranţa unora, în programul reuniunii la vârf a liderilor UE a fost inclusă pe neaşteptate şi o discuţie despre spaţiul Schengen, însă Olanda a pus din nou piciorul în prag, afirmând că România şi Bulgaria nu sunt pregătite de aderare, aşa încât decizia în privinţa lor mai aşteaptă până în septembrie. Din punctul de vedere al preşedintelui Traian Băsescu, şi aceasta reprezintă însă o victorie; este pentru prima dată când se stabileşte un termen la care trebuie luată o decizie privind aderarea la Schengen, a declarat la Bruxelles şeful statului. El a menţionat că discuţia despre Schengen a avut loc la Consiliul European pentru că altminteri exista riscul ca luarea unei decizii să fie amânată fără a se mai stabili o dată certă.

  • Comisia Europeană cere Olandei, care critică încălcarea regulilor fiscale, să respecte pragul de deficit de 3%

    “Olanda este o ţară foarte vocală când a fost vorba de aplicarea regulilor fiscale. Este natural să ne aşteptăm ca Olanda să aibă aceeaşi abordare în privinţa propriei politici”, a declarat purtătorul de cuvânt Amadeu Altafaj. Declaraţia oficialului european survine după publicarea de date macroeconomice revizuite de către autorităţile olandeze. Olanda se aşteaptă acum la o contracţie de 0,75% pentru anul în curs, faţă de 0,5% cât anticipa în decembrie. Dacă nu au loc modificări, deficitul bugetar pentru acest an ar putea urca la 4,5% şi să rămână peste limita de 3% anul următor, dar şi în 2014 (4,1%) şi 2015 (3,3%).

    Mai multe pe mediafax.ro