Tag: medici

  • Medicii de familie au decis sa nu semneze contractul cadru, nu mai elibereaza retete gratuite

    Medicii de familie au decis, miercuri, in sedinta Biroului
    executiv, sa nu semneze contractul cadru privind asistenta
    medicala, astfel ca de la 1 iunie pacientii nu mai pot primi
    medicamente compensate si gratuite si nici trimiteri catre
    specialisti.Medicii din Bucuresti s-au reunit, miercuri, la
    Spitalul Universitar de Urgenta, unde au decis in unanimitate sa se
    alieze colegilor din tara si sa nu semneze contractul cadru pe 2011
    – 2012.

    Presedintele Patronatului Medicilor de Familie, Doina Mihaila, a
    spus ca Ministerul Sanatatii a facut absolut tot ceea ce era de
    facut, dar ca nu este suficient. Problema este de fapt a CNAS, care
    in pofida faptului ca a avut un buget egal cu cel din 2010 pentru
    medicina primara, atunci cand acesta trebuia alocat doctorilor de
    familie, a fost mai mic, a sustinut Mihaila.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Sunt medici de familie care nu folosesc deloc internetul

    Cat de mult influenteaza Internetul obiceiurile profesionale ale
    medicilor? Un studiu derulat in Polonia si care a avut ca target
    medici cu diferite specializari, inclusiv medici de familie, arata
    ca medicii polonezi plaseaza Internetul in top trei surse care le
    furnizeaza informatii si le influenteaza obiceiurile profesionale
    (prin articolele online din presa medicala, informatiile/ stirile
    disponibile pe portalurile medicale, training-uri (eCME),
    posibilitatea citirii online a opiniei altor profesionisti si nu in
    ultimul rand prin prezentari multimedia online), alaturi de
    conferinte/ simpozioane si presa scrisa de specialitate.

    Marea majoritate a medicilor de familie romani din orase au
    acces la Internet. 95% dintre medicii de familie romani din orasele
    cu peste 50.000 de locuitori afirma ca utilizeaza internetul, iar
    aproape trei sferturi dintre acestia spun ca il acceseaza zilnic
    sau aproape zilnic. Mai mult, 79% dintre medicii de familie romani
    participanti la cercetare considera ca internetul este un
    instrument din ce in ce mai util in activitatea medicala, iar 55%
    il utilizeaza pentru a se informa referitor la ultimele noutati din
    domeniul medical.

    Un alt aspect interesant este faptul ca 83% dintre medicii de
    familie romani din orasele medii si mari au acces la internet in
    cabinet, dar cu toate astea cel mai frecvent acceseaza internetul
    acasa (72%), doar 59% dintre medicii de familie intervievati
    acceseaza internetul si in cabinet. “Internetul se acceseaza doar
    intr-o proportie foarte mica in alta parte decat acasa sau la
    cabinet, ceea ce ne indica inca o penetrare scazuta a internetului
    mobil sau a dispozitivelor inteligente (iPhone, PDA, etc.) in
    randul medicilor de familie”, spune Irina Craciunescu, senior
    research consultant GfK Healthcare Romania.

    Principalele activitati derulate online de catre medicii de
    familie romani din urban deja familiarizati cu Internetul nu difera
    semnificativ de cele ale colegilor lor din tarile vecine: peste 80%
    se documenteaza online in scop profesional, isi verifica adresa de
    mail si acceseaza diverse aplicatii obligatorii in activitatea
    medicului. Pentru o buna parte dintre acestia: documentarea in scop
    profesional (69%), verificarea adresei de mail (49%) si accesarea
    diverselor aplicatii obligatorii in activitatea medicului (47%)
    sunt principalele activitati derulate online.

    Pe de alta parte insa doar 28% dintre medicii de familie romani
    din urban utilizeaza forumurile medicale pentru a discuta cu alti
    medici pe anumite subiecte de interes medical, restul fiind mai
    rezervati sau nefamiliarizati cu aceasta modalitate de colaborare.
    In schimb, in tarile vecine, 55% dintre medici cauta sau schimba
    informatii pe forumurile online.

  • Medicii si psihologii militari de la Guantanamo au trecut cu vederea tortura

    Condus de un fost militar si de un reprezentant al organizatiei
    nonguvernamentale Physicians for Human Rights, acest studiu a fost
    publicat in revista de specialitate PloS Medecine. Studiul are la
    baza marturii si examinarea dosarelor medicale a noua detinuti,
    care au dat asigurari ca au fost supusi torturii in inchisoarea
    militara americana de la baza navala din Cuba. “Personalul medical
    si psihiatric detasat la Guantanamo a neglijat sau ascuns probe
    medicale ale durerilor” suferite de pacientii lor, afirma autorii
    studiului. “In trei cazuri din noua, dosarul medical raporteaza
    rani fizice corespunzand (aplicarii) unor rele tratamente”, ca
    hematoame, oase fracturate, laceratii sau (dureri) sciatice,
    exemplifica ei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum primesc medicii bani cash si vacante ca sa prescrie “cele mai eficiente” medicamente

    De-a lungul timpului, articolele legate de eventuale acuzatii
    potrivit carora sistemul de promovare a medicamentelor nu ar fi
    transparent au fost contestate de companiile farmaceutice. In ciuda
    datelor de vanzari, care avantajau, in majoritatea cazurilor,
    doctoriile mai scumpe, lipsa dovezilor clare facea ca partile
    implicate sa vorbeasca despre coduri etice, responsabilitate
    sociala, acces largit la tratament si deontologie. Vidul
    reglementarilor legale a permis prescrierea medicamentelor mai
    costisitoare in dauna celor cu efect similar, dar chiar de cateva
    ori mai ieftine, cat timp statul le deconta, indiferent de
    valoare.

    De ce recomanda doctorii varianta mai scumpa banuieste toata
    lumea, insa pana acum nu a fost oficial. Dar tocmai s-a creat un
    precedent. Compania farmaceutica Johnson & Johnson va plati o
    amenda de 70 de milioane de dolari dupa intelegerea cu autoritatea
    de reglementare a pietei de capital din SUA pentru platile
    “improprii” facute doctorilor din Grecia, Polonia si Romania.
    Potrivit unui raport al The Securities and Exchange Commission,
    angajati ai unei subsidiare romanesti au mituit medicii salariati
    in sistemul de stat si farmacisti pentru a prescrie produsele
    farmaceutice promovate activ de catre companie. Profitul obtinut de
    J&J a fost de 3,5 milioane de dolari in perioada 2000-2007, mai
    arata raportul. Vanzarile din Romania ale J&J din 2010 au fost
    de 46 milioane de euro, cu o cota de piata de 2%, clasandu-se pe
    locul 15 intre cele mai mari companii din industria de medicamente
    locala, potrivit unui clasament al firmei de cercetare si analiza
    de piata Cegedim Romania. Compania vinde medicamente pentru
    sistemul nervos central, imunologie, virologie si oncologie, iar
    cel mai vandut produs este destinat tratamentului
    schizofreniei.

    “Investigatia a fost solicitata de conducerea responsabila a
    companiei in momentul in care anumite informatii au fost aduse la
    cunostinta acesteia si a luat toate masurile necesare pentru
    consolidarea implementarii politicilor interne de conformitate
    imediat dupa aparitia semnelor de intrebare si inainte de
    raportarea rezultatului investigatiei interne”, au raspuns
    oficialii Johnson & Johnson la solicitarea BUSINESS Magazin, cu
    mentiunea ca practicile au incetat imediat dupa initierea
    investigatiei interne.


    Practicile din Romania sunt asadar amendate in Statele Unite,
    dar nu au fost niciodata pedepsite oficial la Bucuresti. Consiliul
    Concurentei a prezentat de curand un raport care analizeaza,
    printre altele, modul de promovare a medicamentelor din piata
    farmaceutica. Sanctiunile insa intarzie sa apara. “Nu dorim sa
    comentam cu privire la nicio potentiala investigatie suplimentara
    pe care vreo autoritate, alta decat Departamentul de Justitie si
    SEC, ar putea sa o intreprinda”, spune Makis Papataxiarchis,
    directorul executiv al J&J Romania, care precizeaza ca
    niciodata conducerea companiei nu a stiut ce se intampla pe teren.
    Oficialii J&J spun ca investigatiile, daca exista, sunt
    confidentiale, iar efectuarea lor va ramane in intregime la
    discretia autoritatilor locale.

    Dincolo de demersurile Consiliului Concurentei, legea le permite
    si medicilor sa primeasca atentii si, in consecinta, sa prescrie
    ceea ce sunt rugati de catre reprezentantii medicali. Dupa actuala
    legislatie, medicii romani pot primi bani sau cadouri, cu valoare
    simbolica sau necostisitoare. Conform actului normativ care
    reglementeaza stimularea prescrierii medicamentelor, “cand
    publicitatea pentru medicamente se adreseaza persoanelor calificate
    sa prescrie sau sa elibereze astfel de produse, nu trebuie sa li se
    ofere, sa li se acorde sau sa li se promita cadouri, avantaje in
    bani sau natura, cu exceptia acelora care nu sunt costisitoare si
    care sunt relevante pentru practica medicala sau farmaceutica”
    (art. 805 alin. (1) din Legea nr. 95/2006).

    Potrivit oficialilor Consiliului Concurentei, atat timp cat
    publicitatea adresata medicului prescriptor se realizeaza prin
    oferirea de avantaje in bani, nedefinirea sintagmelor “simbolic” si
    “costisitoare” conduce la situatia in care sumele de bani
    influenteaza medicul prescriptor. Nu se mentioneaza asadar in lege
    daca 1.000 de euro si o vacanta in Elvetia au sau nu valoare
    simbolica sau daca sunt costisitoare. Asadar, ramane la latitudinea
    reprezentantilor medicali. In Franta si Spania, de exemplu, un
    doctor nu ar trebui sa accepte cadouri in numerar sau in alt mod,
    cu exceptia micilor cadouri a caror valoare nu depaseste 30 de
    euro. Marea Britanie foloseste constructia “materiale cu valoare
    neglijabila”, insa o defineste ca avand o valoare mai mica de sase
    lire sterline, fara TVA. Medicii olandezi pot primi anual daruri de
    cel mult 150 de euro, iar, peste ocean, sunt permise cadourile a
    caror valoare este mai mica de o suta de dolari si “sunt in
    beneficiul pacientilor”.

  • Cseke Attila: salariile rezidentilor vor creste, vom avea spitale la standarde UE (VIDEO)

    Pentru aceasta va fi nevoie insa de rectificarea bugetului
    sanatatii. Bugetul pentru 2011 este de 4,417 miliarde de lei, mai
    mic cu 2,7 miliarde lei fata de executia bugetara pentru anul
    trecut, iar banii pentru unele programele nationale de sanatate se
    termina deja in a doua parte a anului curent, a spus
    ministrul.

    Legat de reforma spitalelor, ministrul s-a referit la cazul
    pacientei de la Centrul de Sanatate Baneasa, prezentat de el intr-o
    conferinta de presa, cu acordul fiului ei. Desi locul ei nu era la
    sectia de psihiatrie, pacienta era tinuta acolo ca sursa de
    venituri, ca sa primeasca spitalul bani de la Casa de Asigurari,
    sustine Cseke. “Managementul a vrut sa aiba un caz. Managementul
    vrea ca pacientii sa stea cat mai mult ca sa primeasca bani. Suntem
    pe locul 2 in Europa ca numar de internari”, a declarat
    Cseke.

    “In Romania nu exista spitale care sa se poata clasifica la clasa
    I”, afirma ministrul, estimand insa ca in 4-5, ani aproximativ 6
    spitale din Romania vor functiona la standarde europene. Cseke a
    precizat ca, in prezent, un singur spital se apropie de primul loc,
    respectiv Spitalul Judetean de Urgenta din Targu Mures, caruia ii
    lipsesc insa trei specialitati.

    Mai mult pe stirileprotv.ro.

  • J&J, acuzata de mituirea unor medici inclusiv romani, accepta o amenda de 70 de milioane de dolari

    J&J a acceptat o reglementare amiabila cu Comisia pentru
    operatiuni bursiere (SEC), platind peste 48,6 milioane de dolari,
    carora li se adauga o amenda de 21,4 milioane de dolari pentru
    reglementarea unei plangeri penale anuntate in paralel. Intr-un
    comunicat publicat vineri de Departamentul Justitiei, SEC arata ca
    J&J est acuzata de incalcarea legii privind coruptia in
    strainatate (Foreign Corrupt Practices Act) platind mita unor
    medici din mai multe tari europene si comisioane ascunse in Irak
    pentru obtinerea unor contracte ilegale. Potrivit SEC, o filiala a
    grupului a platit cel putin din 1998 comisioane ascunse unor medici
    greci pentru a alege implanturile chirurgicale ale J&J, unor
    medici si administratori de spitale din Polonia, care au acordat
    contracte grupului si unor medici romani care au prescris produse
    J&J.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ce sanse de succes are modelul romanesc de consultatii la distanta?

    “Vara trecuta, intr-o zi, Charlie Martin a simtit o durere acuta
    in spate. Dar n-avea cum sa se urce in masina si sa mearga la
    medicul sau sau la camera de urgenta: Martin, macaragiu, lucreaza
    pe o platforma petroliera din Marea Chinei de Sud, dincolo de
    coastele Malaieziei.


    A putut insa sa intre in legatura cu un doctor aflat la mii de
    kilometri departare prin intermediul unei videoconferinte.”
    Articolul din New York Times, preluat de BUSINESS Magazin in vara
    anului trecut, prezenta noile tendinte in materie de medicina si,
    mai mult, transformarea telemedicinei intr-o industrie de larg
    consum. Iar daca ne uitam la cifre, putem observa cu usurinta
    faptul ca afacerea cu medicina interactiva la distanta a crescut in
    medie cu 10% anual, pana la venituri de peste 500 de milioane de
    dolari in America de Nord in 2009. In total, vorbim despre o ramura
    a businessului telemedicinei care a ajuns la o valoare de 3,9
    miliarde de dolari la nivel mondial, care include si dispozitive de
    monitorizare instalate acasa si sute de aplicatii medicale pentru
    telefoanele inteligente.


    In luna decembrie s-au pus bazele sistemului de telemedicina din
    Romania. Desi tanti Maria nu locuieste pe un vas petrolier, ci
    intr-o comuna din Subcarpati, accesul ei la medic poate fi mai
    dificil decat in cazul lui Charlie. Iar daca e vorba de o urgenta,
    spitalul din Mizil nu o ajuta cu prea multe. Cei 410.000 de euro
    cheltuiti pentru echipamente de videoconferinta si de monitorizare
    a functiilor vitale s-au indreptat catre 16 centre din intreaga
    tara, aflate sub comanda Spitalului de Urgenta Floreasca din
    Bucuresti si a celui din Targu- Mures. Banii au fost pusi la
    dispozitie de OMV Petrom, iar Ministerul Sanatatii suporta
    costurile de telecomunicatii. Mai exact, echipamentele vor
    functiona in 17 orase, printre care localitatile Lehliu, Urziceni,
    Titu si Fetesti, avand in vedere traficul mare si riscurile de
    accidente pe A1, A2 si DN1.

    “Telemedicina ajuta, in primul rand, la degrevarea sistemului de
    urgenta. Vom gestiona mai bine cazurile grave, vom sti ce pacienti
    au nevoie de transport catre un centru din tara si vom reduce,
    astfel, erorile medicale”, spune Raed Arafat, subsecretar de stat
    in cadrul Ministerului Sanatatii. In plus, medicii din centrul de
    comanda pot da recomandari colegilor din teritoriu pentru
    stabilizarea pacientului, pe baza unei experiente mult mai bogate.
    Telemedicina, spune Arafat, are un rol educativ: “Prin transfer de
    cunostinte catre spitalele din tara vom ajuta la dezvoltarea
    competentelor cadrelor medicale”.

    Tehnologizarea nu inseamna doar consultatii video, ci, si prin
    telefon. Sistemul e deja functional, 120 de medici de familie au
    semnat acordul pentru a intra in CallMed. Doctorilor li s-au alocat
    niste coduri, iar pacientii ii suna pentru consultatie prin telefon
    contra cost. Totul a venit la solicitarea Patronatului Medicilor de
    Familie.”Tot ce inseamna consultatie inseamna costuri, iar daca se
    consuma din timpul liber al medicului in afara programului de
    serviciu, cu atat mai mult”, spune Dan Boabes, fondatorul Simplus,
    compania care s-a ocupat de conceperea mecanismului.

    El ia in calcul si consultatiile care nu necesita neaparat o
    intalnire directa intre medic si pacient. Practic, pacientul poate
    apela 1363, din orice retea, mai putin RDS, iar tariful pentru un
    minut de convorbire este de 0,95 eurocenti/minut, plus TVA. Fiecare
    pacient care suna trebuie sa stie codul unic al medicului sau de
    familie. De regula, codul coincide cu seria de pe parafa sa,
    asadar, fiecare doctor va avea un cod unic din sase cifre. La al
    doilea apel sistemul va inregistra care e medicul, iar pacientul va
    fi directionat catre el. Iar doctorii nu vor mai raspunde pe
    telefonul personal la apelurile directe din partea pacientilor, ci
    doar la acest numar scurt.

    “E uman sa intelegi ca medicul nu poate raspunde 24 de ore din
    24 la telefon, iar tendinta de a-l suna e tot mai mare tocmai
    pentru a scuti deplasarea la spital”, explica Dan Boabes. Oricum,
    odata cu introducerea mecanismului de coplata, vizita la medic
    costa, asa ca apelul taxabil e mai ieftin decat vizita la doctor.
    Pe asta mizeaza si fondatorii sistemului.Tinta e segmentul
    populatiei de varsta a doua, oameni ocupati care nu au timp sa
    ajunga la doctor. E clar ca pensionarii vor continua sa mearga la
    medicul de familie, asa cum se intampla pana acum, dar cat timp se
    deplaseaza cu dificultate, si ei ar putea putea pune mana pe
    telefon.

  • Cum sa te faci medic chiar daca nu ai luat rezidentiatul

    Conform proiectului de act normativ, absolventii facultatilor de
    medicina, incepand cu promotia 2005, vor primi competente de
    practica limitate chiar daca nu au promovat concursul de
    Rezidentiat.

    In prezent, medicul care finalizeaza cursurile universitare nu
    poate fi angajat in sistemul sanitar, decat cel mult de catre una
    dintre firmele care activeaza in industrie, in vederea promovarii
    produselor medicale.
    Proiectul Ministerului Sanatatii va da posibilitatea tinerilor
    absolventi sa fie incadrati in unitatile sanitare publice sau
    private, inclusiv in cabinetele medicilor de familie, pentru a
    sprijini activitatea de asistenta medicala din aceste unitati.

    “Atentia noastra se indreapta catre medicii tineri si cautam
    diverse solutii pentru a-i aduce mai repede in sistem si pentru a-i
    pastra aici. Propunerea noastra va da posibilitatea absolventilor
    de medicina sa lucreze, sub indrumare, fara drept de parafa sau
    semnatura, in anumite sectii, la UPU sau cabinetele medicilor de
    familie”, a declarat Cseke Attila, ministrul Sanatatii.

    Ministrul Sanatatii a mai subliniat ca noile reglementari vor
    aduce beneficii atat unitatilor sanitare care vor putea angaja
    personal calificat, cat si viitorilor specialisti care isi vor
    exercita meseria pentru care s-au pregatit, pana la urmatorul
    concurs de Rezidentiat, fara a pierde cunostintele acumulate in
    timpul facultatii.

    Proiectul de act normativ mai prevede ca, incepand cu anul III
    de pregatire in specialitate, rezidentii sa fie inclusi in linia de
    garda (alta decat linia I de garda), in afara programului normal de
    lucru. De asemenea, incepand cu anul IV de pregatire in
    specialitate, acestia vor putea trece in linia I de garda, sub
    supravegherea unui medic specialist sau primar care se afla de
    garda la domiciliu.

  • Serban Huidu se simte mai bine, s-a ridicat pe pat si a vorbit cu familia si cu medicii

    “E minunat sa Il vad ca poate vorbi. Se poarte ridica, vorbeste,
    comunica bine cu doctorii si cu personalul medical. A Intrebat de
    copii”, a declarat Cristina Huidu, sotia realizatorului TV, Intr-un
    material difuzat sambata, la ora 18.00, de postul de televiziune
    Prima TV.

    “Situatia medicala (a lui Serban Huidu, n.r.) este foarte buna.
    Asteptam rezultatele unor noi analize. Totul trebuie luat treptat”,
    a precizat, sambata, unul dintre medicii care Il trateaza pe
    Huidu.


    Cititi mai multe
    pe www.mediafax.ro

  • Sanatatea, la cota de avarie in 2010, cu un buget mult sub limita suportabila

    Aceasta situatie din Sanatate a fost anticipata de ministrul
    Cseke Attila, care imediat ce a fost validat de catre Parlament, in
    22 decembrie 2009, anunta ca 2010 va fi un an foarte greu. ” Poate
    va fi nevoie sa luam niste masuri nepopulare. Voi milita pentru ca
    bugetul pe 2010 sa fie cel putin egal cu cel din 2009, respectiv
    3,6% din PIB” , spunea ministrul Sanatatii.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro