BusinessMagazin

Tag: investitori

  • Noi runde de scăderi pe burse. Investitorii renunţă în tandem la acţiuni, obligaţiuni şi criptomonede

    ♦ Depreciere de 1,6% pe Stoxx 600 ♦ Obligaţiunile corporate din Europa, cel mai grav declin din ultimii 22 de ani l Bitcoin, minus 12%.

    Acţiunile înregistrează scăderi semnificative la nivel global, alături de criptomonede şi alte active de risc, în condiţiile în care inflaţia din Statele Unite – principala economie a lumii – a ajuns la 8,3% în aprilie, „alimentând“ temerile conform cărora ratele dobânzilor vor creşte mai agresiv. Perspectivele economiei mondiale continuă astfel să se înrăutăţească. Procentul de mai sus se încadrează sub nivelul de 8,5% din martie, însă depăşeşte aşteptările de 8,1% ale analiştilor. Creşterea a fost influenţată de preţurile la combustibil, alimente şi maşini noi, relatează Business Insider.

    Indicele MSCI All-World a scăzut la un moment dat în cursul zilei de ieri cu 0,8%, la minimul ultimelor 18 luni. Spre finalul sesiunii de tranzacţionare, declinul era de 0,4%, acţiunile globale atingând cel mai slab nivel din ultimele 6 luni.

    În Europa, indicele DAX din Frankfurt se deprecia cu 1,8%, în timp ce FTSE 100 din Londra şi indicele parizian CAC 40 coborau cu 2%, respectiv 2,2% la sfârşitul şedinţei, potrivit MarketWatch. La Milano, FTSE MIB era pe minus cu 1,5%, iar indicele paneuropean Stoxx 600 înregistra o scădere de 1,8%.

    BET, indicele de referinţă al Bursei de Valori Bucureşti, pierdea 1,9%, arată datele BVB. În SUA, Dow Jones Industrial Average, NASDAQ Composite şi S&P 500 scădeau, în medie, cu 1,5% la startul tranzacţiilor de pe Wall Street. Acţiunile Apple s-au depreciat în ultima săptămână cu circa 10%, gigantul american pierzându-şi recent statutul de cea mai valoroasă companie din lume în faţa grupului petrolier Saudi Aramco.

    „Pieţele de acţiuni rămân sub presiune la nivel internaţional, iar indicele preţurilor de consum din SUA a reafirmat aşteptările că Fed (banca centrală americană – n.r.) va menţine ritmul de înăsprire a politicii monetare în următoarele două şedinţe“, spun strategii furnizorului de servicii de trading IG.com.

    Totodată, bondurile corporate din Europa se confruntă cu cea mai accentuată scădere consemnată până în prezent, în condiţiile în care fricile cu privire la nivelul ridicat al inflaţiei şi riscurile prezentate de recesiune au determinat tot mai mulţi investitori să părăsească piaţa.

    Obligaţiunile emise de companii bine cotate în zona euro au pierdut peste 10 procente de la maximul atins în urmă cu nouă luni, marcând astfel cel mai grav declin de cel puţin 22 de ani pentru o clasă de active care, în general, aduce randamente mai sigure decât pieţele de acţiuni, conform indicelui Ice Data Services, citat de publicaţia britanică Financial Times.

    Dinamica a venit, în mare parte, pe fondul estimărilor conform cărora Banca Centrală Europeană va urma exemplul Rezervei Federale din SUA şi va majora mai agresiv ratele dobânzilor pentru a combate în acest sens inflaţia. Christine Lagarde, şeful BCE, a semnalat că instituţia va majora dobânda de referinţă în luna iulie.

    Declaraţia a lovit puternic piaţa bondurilor. Aşa-numitul spread oferit de obligaţiunile corporative – un randament suplimentar oferit, prin comparaţie, cu bondurile guvernamentale – a început, de asemenea, să se adâncească, indicând că investitorii se tem cu privire la faptul că o încetinire economică ar putea afecta abilitatea companiilor de a-şi acoperi datoriile.

    Potrivit indicelui Ice Data, randamentul total al obligaţiunilor europene de tip „junk“ a scăzut cu 10%  în 2022.

    Pe piaţa crypto, Bitcoin a scăzut ieri cu 11,7% sub pragul de 27.000 de dolari pentru prima dată în ultimele 16 luni, într-o perioadă în care piaţa crypto continuă să sufere pierderi pe fondul temerilor privind inflaţia şi prăbuşirea unui controversat proiect stablecoin, scrie CNBC.

    Cu o pierdere de 21%, Ethereum ajungea sub pragul de 2.000 de dolari pentru prima dată din iulie 2021. Între timp, XRP şi Solana se depreciau cu 27,4%, respectiv 31%. Cardano era pe minus cu 33%.

    Astfel, investitorii părăsesc segmentul crypto pe măsură ce pieţele de acţiuni continuă să se îndepărteze de maximele atinse în timpul pandemiei de coronavirus.

    Mai mult, investitorii îşi recalibrează aşteptările în urma prăbuşirii monedei de tip stablecoin TerraUSD (UST), a cărei valoare era legată de dolarul american. Activul a scăzut miercuri la 30 de cenţi, ştergând pentru moment din încrederea investitorilor privind aşa-numitul spaţiu descentralizat şi, în general, în segmentul criptoactivelor.

    În puţin reglementata piaţă crypto, investitorii în monede virtuale aleg stablecoin-urile în momente marcate de volatilitate. Însă UST, un stablecoin „algoritmic“ care are la bază un cod, nu cash ţinut în rezerve, s-a chinuit să rămână stabil în vreme ce investitorii au renunţat masiv la poziţii.

    Ieri, un UST se tranzacţiona la 50 de cenţi, cu mult sub pragul obligatoriu impus de paritatea de 1 la 1 cu dolarul american.

  • Scăderi uriaşe în industria crypto: Bitcoin coboară sub 27.000 de dolari pentru prima dată în ultimele 16 luni. Ethereum şi XRP se depreciază cu 21%, respectiv 27%. Solana pierde 31%

    Bitcoin, cea mai valoroasă criptomonedă din lume, a scăzut astăzi sub pragul de 27.000 de dolari pentru prima dată în ultimele 16 luni, într-o perioadă în care piaţa crypto continuă să sufere pierderi pe fondul temerilor privind inflaţia şi prăbuşirea unui controversat proiect stablecoin, scrie CNBC.

    La ora publicării ştirii, preţul unui Bitcoin atingea 27.500 de dolari, conform CoinDesk, în scădere cu 11,7% în ultimele 24 de ore.

    Cu o pierdere de 21%, Ethereum ajungea sub pragul de 2.000 de dolari pentru prima dată din iulie 2021. Între timp, XRP şi Solana se depreciau cu 27,4%, respectiv 31%. Cardano era pe minus cu 33%.

    Investitorii părăsesc segmentul crypto pe măsură ce pieţele de acţiuni continuă să se îndepărteze de maximele atinse în timpul pandemiei de coronavirus, principalele temeri constând în ritmul galopant al inflaţiei şi deteriorarea perspectivelor economice.

    Datele privind inflaţia din Statele Unite au arătat că preţurile bunurilor şi serviciilor au crescut cu 8,3% în aprilie, mai mult decât estimau analiştii şi aproape de cel mai ridicat nivel din ultimele patru decenii.

    Mai mult, investitorii îşi recalibrează aşteptările în urma prăbuşirii monedei de tip stablecoin TerraUSD (UST), a cărei valoare era legată de dolarul american. Activul a scăzut miercuri la 30 de cenţi, ştergând astfel din încrederea investitorilor privind aşa-numitul spaţiu descentralizat.

    În puţin reglementata piaţă crypto, stablecoin-urile reprezintă un soi de depozit bancar, investitorii în monede virtuale alegându-le în momente marcate de volatilitate. Însă UST, un stablecoin „algoritmic” care are la bază un cod, nu cash ţinut în rezerve, s-a chinuit să rămână stabil în vreme ce investitorii au renunţat masiv la poziţii.

    Azi, la ora 12:30, un UST se tranzacţiona la 50 de cenţi, cu mult sub pragul obligatoriu de 1 dolar. 

  • Regele criptomonedelor se prăbuşeşte: Bitcoin a ajuns la cel mai slab nivel înregistrat din vara anului trecut, după ce băncile şi războiul au „muşcat” din piaţa cripto

    Bitcoin, cea mai importantă criptomonedă din lume, s-a prăbuşit sub preţul de 30.000 de dolari, semnalând prudenţa investitorilor care caută să se retragă din cele mai riscante domenii ale pieţelor globale, scrie Financial Times.

    Pe pieţele asiatice, cea mai tranzacţionată criptomonedă din lume, a atins pragul de 29,730 dolari, înainte ca în Europa să marcheze o revenire până la 32,000 de dolari. Astfel valoarea criptomonedei s-a înjumătăţit, de la un vârf de aproximativ 68,000 de dolari.

    Potrivit dateleor agregate de CryptoCompare, activele digitale trec printr-o perioadă dificilă în ultimele săptămâni. Valoarea totală a celor mai puternice 500 de asseturi s-a redus cu 50% de la vârful din noiembrie 2021, atunci când totaliza 1,6 trilioane de dolari.

    Şocul pe piaţa criptomonedelor şi fuga investitorilor din faţa unor astfel de active a venit după ce băncile centrale din întreaga lume au decis creşterea dobânzilor, ceea ce a declanşat tulburări în interiorul pieţelor internaţionale.

    Alte active printre care se numără obligaţiunile de tip junk au avut de asemenea de suferit pe fondul deciziei, însă criptomonedele au încasat cele mai puternice şocuri.

    Momentul de strălucire al pieţei cripto a venit în timpul apogelui pandemiei, atunci când băncile au redus la un nivel minim ratele dobânzilor, trimiţând investitorii la vânătoare de active cu un radament ridicat.

    „Riscul rămâne ridicat pentru toate tipurile de active, inclusiv pentru cripto-monede. Momentan nu există un domeniu în care investitorii să îşi poată adăposti banii de aceste şocuri” a declarat un analist al firmei Wedbush Securites.

    Conform datelor FT Wilshire, un indicator care urmăreşte primele cele mai puternice cinci cripto-monede digitale, exceptând Bitcoin, punctează o scădere de până la 70%.

    Chiar şi acţiunile deţinute în companiile care operează pe piaţa cripto au suferit un şoc. Coinbase s-a diminuat cu 67%, acţiunile ajungând să fie tranzacţionate sub preţul de 100 de dolari pentru prima dată de la listarea companiei pe bursa de la New York.

    În final, nici businessurile care se ocupă cu minarea criptomonedelor nu au scăpat de cutremur, înregistrând pierderi semnificative.

     

     

  • Modalitatea la îndemâna oricui cu care o tânără din România a reuşit să devină milionară. Ea a vrut doar să mai facă niste bani pe lângă salariu

    Investitori mici şi mari, profesionişti şi debutanţi deopotrivă, care activează în domenii dintre cele mai diverse, pun pe tapet strategii de investiţii şi lecţii învăţate în timp pentru a întări zicala „bursa este pentru toţi” şi a mări rândurile investitorilor din piaţa locală. Toate experienţele lor sunt adunate într-o serie de materiale găzduită de Business Magazin. Din domeniul comunicării vine Ioana Rusu, care investeşte la bursa de la Bucureşti de la listarea Romgaz din 2013.

    Data de 12 noiembrie 2013 a rămas în istoria Bursei de Valori Bucureşti (BVB) şi a României ca ziua în care a avut loc cea mai mare listare din ultimul deceniu, în contextul în care intra la tranzacţionare producătorul de gaze naturale Romgaz la o evaluare de 3 miliarde de euro. Oferta Publică Iniţială (IPO) de acţiuni a Romgaz a determinat investitori noi să intre în piaţă, iar printre ei s-a numărat şi Ioana Rusu.

    „Am început să investesc în noiembrie 2013, după listarea Romgaz, pentru că voiam o sursă de venit alternativă, nu voiam să depind toată viaţa de salariu sau de angajator şi nici nu aveam o idee pentru o afacere proprie. Am început cu 4.500 de lei, iar primele achiziţii au fost 100 de acţiuni Romgaz şi 100 de acţiuni OMV Petrom”, spune Ioana.

    PROFIL DE INVESTITOR

    NUME: Ioana Rusu

    VÂRSTĂ: 33 de ani

    PROFESIE: specialist în comunicare

    OCUPAŢIE: specialist relaţii publice (PR)

    INVESTEŞTE: part-time, cu obiectivul de a deveni o activitate full-time

    O premieră în istoria privatizărilor din România a fost şi faptul că oferta Romgaz, şi mai apoi listarea, s-au derulat concomitent pe Bursa de la Bucureşti, dar şi pe cea de la Londra, prin intermediul instrumentelor financiare numite certificate de depozit globale (GDR-uri).

    Pe acest model au mers ulterior şi Fondul Proprietatea şi OMV Petrom. Ioana Rusu spune că spre deosebire de momentul 2013, când a petrecut cam o oră la sediul brokerului pentru a-şi deschide cont de tranzacţionare, astăzi lucrurile stau diferit, bursa având un alt nivel de accesibilitate.

    „Singura chestiune mai birocratică a fost în 2013, când mi-am deschis primul cont de tranzacţionare şi am completat circa 30 de foi. În prezent, am cont la trei brokeri şi nu văd dificultăţi de acest gen, pe celelalte două le-am deschis online în câteva minute şi m-am acomodat uşor cu platformele de tranzacţionare”, spune ea.

    În vârstă de 33 de ani, Ioana este absolventă a Facultăţii de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării din cadrul Universităţii Bucureşti, specializarea jurnalism şi a unui master în Teorii ale Comunicării, iar de 10 ani lucrează la o companie de relaţii publice. Investeşte part-time, dar planul încă de la început a fost ca aceasta să devină o activitate full-time.

    „Investiţiile au devenit parte din activitatea de zi cu zi. Nu tranzacţionez foarte des, cumpăr şi vând de câteva ori pe an. Aloc mai mult timp analizelor, mă uit pe grafice, îmi stabilesc ţinte de preţ la companiile pe care le consider potrivite pentru mine. Dimineaţa verific cum au închis pieţele americane, pieţele din Asia, cum sunt indicii futures”, continuă investitoarea.

    Ioana Rusu, investitor:„Am încheiat anul 2021 cu un randament de peste 100%, dar asta datorită contextului de piaţă, nu mă aştept ca în viitor să mai am astfel de randamente la final de an. Cel mai mare câştig l-am avut pe acţiunile MedLife şi TeraPlast”.

    În prezent, Ioana are acţiuni la doi emitenţi listaţi pe piaţa AeRO şi unul pe piaţa principală. Cea mai mare pondere în portofoliu, respectiv 89%, o are compania de securitate cibernetică SafeTech Innovations, unde tatăl său este director financiar şi unul dintre cei doi acţionari majoritari. SafeTech s-a listat pe piaţa AeRO a Bursei locale la finele lunii ianuarie 2021.

    „Am participat la plasamentele SafeTech, atât în octombrie 2020, cât şi in ianuarie 2022, pentru că tatăl meu este unul dintre acţionarii majoritari şi am vrut să contribui şi eu la povestea de creştere a companiei”, explică Ioana.

    Dezvoltatorul imobiliar One United Properties şi conglomeratul agroalimentar Norofert sunt următoarele cele mai mari deţineri, fiecare cu o pondere de 1% în portofoliu. A cumpărat acţiuni la cele două companii după ce a lichidat deţinerile la Banca Transilvania la finele anului trecut şi la producătorul de vinuri Purcari în ianuarie 2022.

    „Situaţia din pieţe este destul de incertă, o situaţie cu care eu ca investitor nu m-am confruntat până acum. Mă refer la inflaţia foarte ridicată, peste care a mai venit şi conflictul din Ucraina. Mă aştept să mai vedem scăderi pe burse, anul acesta îl văd mai mult de acumulare, iar roadele investiţiilor probabil vor apărea anul viitor”, afirmă investitoarea.

    Din acest motiv, 9% din portofoliul ei reprezintă cash disponibil pentru oportunităţi. Spune însă că în acest moment nu ar investi în titluri de stat şi obligaţiuni, date fiind randamentele sub inflaţie.

    CITITI AICI MATERIALUL INTEGRAL

  • Cine pleacă ultimul să stingă şi lumina: Zeci de miliarde ies din Rusia, după ce investitorii au încetat să mai viseze că ţara se va întoarce pe scena economică globală. Fondurile de investiţii europene au început un exod care va arunca Rusia în urmă cu zeci de ani

    Marile fonduri de investiţii din Europa, cu nume grele printre care Danske, Nordea şi Jupiter au decis să rupă legăturile cu Rusia, semnalând neîncrederea investitorilor în revenirea ţării pe scena economică a lumii, scrie Finacial Times.

    Majoritatea fondurilor care au deţinut active ruseşti s-au trezit cu ele îngheţate la începutul lunii martie, la scurt timp după ce Rusia a declanşat invazia împotriva Ucrainei. Sancţiunile au blocat miliardele investitorilor după ce pieţele din Moscova s-au închis, iar preţul activelor offshore s-a prăbuşit.

    Tirul sancţiunilor economice îndreptat împotriva Rusiei – care au inclus şi o blocare a tranzacţiilor pe bursa din Moscova – au oprit investitorii din a obţine miliarde de pe urma schimburilor.

    Ramura investiţională a Danske Bank din Danmarca a anunţat startul exitului a trei fonduri importante din Rusia şi Europa de est la finalul lunii aprilie.

    „Pe fondul escaladării conflictului şi a provocării privind lichiditatea şi tranzacţiile de pe urma cărora fondurile ar trebui să beneficieze, considerăm că ieşirea din Rusia este o decizie aflată în interesul acţionarilor”, a spus un oficial al Danske Bank.

    Valoarea activelor deţinute de fonduri a rămas la un nivel scăzut şi analiştii nu se aşteaptă la o creştere în viitorul apropiat. Costul lichidării fondurilor care ies din Rusia va fi suportat direct de companie.

    Nordea Funds, un alt nume important al managerilor europeni de fonduri de investiţii a anunţat că va renunţa la toate planurile investiţionale şi îşi va face ieşire din Rusia. Prima plată către acţionari este programată pentru data de 31 august.

    „În funcţie de felul în care se comportă piaţa şi de sancţiuni, putem afirma că va dura mai mult timp pentru ca toate participaţiile fondului să fie vândute”, au declarat oficiali ai Nordea.

    Pe lista managerilor de asseturi care renunţă la Rusia se află şi gigantul britanic Jupiter, care a cerut autorităţilor să aprobe închiderea fondului său şi care va trece la lichidare odată ce cererea va fi aprobată.

    Investitorii străini care pompau bani în fonduri speculative şi în fondurile de pensii deţineau aproape 170 de miliarde de dolari în active ruseşti la finalul lui 2021. Giganţi precum JPMorgan, BlackRock sau UBS au îngheţat fondurile cu deţineri de active ruseşti de la începutul invaziei, însă nu au anunţat încă un exit complet.

  • Profil de investitor: Cum să faci profit pe termen scurt pentru investiţii pe termen lung

    Investitorii mici şi mari, profesionişti şi debutanţi deopotrivă, care activează în domenii dintre care cele mai diverse, pun pe tapet strategii de investiţii şi lecţii învăţate în timp pentru întări zicala „bursa este pentru toţi” şi a mări rândurile investitorilor din piaţa locală. Toate sfaturile sunt adunate într-o serie de materiale găzduită de Business Magazin. 

    Robert Spiridon, freelancer şi traducător, vorbeşte foarte bine, la 33 de ani, şi limbajul investiţiilor. Încă din timpul facultăţii, a început să investească cu bani împrumutaţi de la mama sa, iar acum are un portofoliu care se împarte deopotrivă între acţiuni, criptomonede şi mărfuri. Strategia sa? Profit pe termen scurt pentru investiţii pe termen lung.

    „Cu 2.500 de euro luaţi împrumut de la mama mea, am deschis un cont la un broker străin, iar primele achiziţii au fost în materie de valută pe piaţa monetară internaţională – FX sau ForEx. Bineînţeles că i-am pierdut pe toţi în câteva luni de zile” – aşa a fost debutul lui Robert Spiridon în universul investiţiilor.

    În vârstă de 33 de ani, el a avut primul contact cu piaţa de capital în timpul facultăţii, după câteva cursuri introductorii despre Bloomberg Terminal, un sistem software care le oferă investitorilor acces la serviciile de date ale agenţiei de ştiri americane Bloomberg.

    PROFIL DE INVESTITOR

    NUME: Robert Spiridon

    VÂRSTĂ: 33 de ani

    PROFESIE: Economist, freelancer

    OCUPAŢIE: În momentul de faţă, tată

    INVESTEŞTE: Part-time

    „Mi s-a părut foarte interesantă lumea investiţiilor şi faptul că toţi oamenii de afaceri prezentaţi în studiile de caz aveau în portofoliu şi instrumente financiare”, povesteşte el.

    Robert este prezent în piaţă part-time, dar nu exclude o activitate mai intensivă pe viitor. „Având în vedere riscul la care te expui când investeşti, pentru mine a fost tot timpul doar o metodă de venit part-time cu riscuri acceptabile în comparaţie cu venitul meu. Pe viitor, cine ştie?…”

    În momentul de faţă are o expunere mică pe piaţa de acţiuni după ce a lichidat deţinerile de pe Wall Street în decembrie anul trecut şi a investit banii într-un proiect personal. Mai are în portofoliu câteva acţiuni, criptomonede pe un alt cont şi aşteaptă oferte mai bune în piaţă.

    „Sper să pot cumpăra în revenirea economică. Crizele sunt momente oportune excelente de investit. Ascult mult, citesc mult în materie de analiză financiară, am fost pregătit pentru ultimele crize. În acelaşi timp, părerea mea este că trebuie să investeşti cât de cât etic. Am trecut prin criza de sănătate, acum prin conflictul dintre Rusia şi Ucraina, unii spun că suntem deja în al III-lea Război Mondial, dar în revenirea din aceste crize s-a făcut şi se poate face mult profit. Când preţurile sunt jos şi toţi se panichează, cumpăr la discount, aşa cum sunt multe companii acum, în plină criză logistică şi de materie primă”, spune investitorul.

    În 2011, Robert a absolvit cursurile Anglia Ruskin University (ARU), Cambridge, UK, specializarea Business Management. Din facultate a rămas pasionat de piaţa valutară (ForEx), unde s-a specializat pe short-term trading (tranzacţionare pe termen scurt: n.red). Profitul făcut din FX mărturiseşte că l-a direcţionat mereu către achiziţia de acţiuni, criptomonede, indici, mărfuri sau ETF-uri. 

    „Am căutat să îmi dezvolt o strategie pentru bugetul meu. Deocamdată aştept. Îmi pregătesc un cont de FX şi probabil în decurs de două luni voi începe să tranzacţionez din nou, investind ulterior profitul în piaţa de acţiuni. Sunt multe acţiuni la preţuri bune prin diferite sectoare”, adaugă el.

    După lichidările celor mai multor poziţii din decembrie anul trecut, investiţiile lui se ridică astăzi la aproape 5.000 de euro. Cele mai mari deţineri în acţiuni le are la producătorii de maşini electrice Tesla şi Rivian Automotive, cât şi la Ford Motor, cel mai mare producător de vehicule comerciale din Europa. De asemenea, are investiţii în aur şi argint (XAU şi XAG). Cum arată procesul lui decizional?

    „Mă uit la rezultatele financiare şi la anumiţi indicatori. Cel mai important este să fie la un preţ bun. Este bine să fii informat. Am cateva podcasturi pe care le ascult despre analiza financiară, citesc mult despre companii, mă uit la Bloomberg TV. Informaţia vine, cunoştinţa şi experienţa îţi dictează ce să faci cu ea.”

    Pe piaţa crypto spune că a investit în Decentraland, o companie care încearcă să dezvolte o reţea globală de utilizatori pentru a opera o lume virtuală, de tip metavers. În ce nu ar investi Robert?

    „În companii care profită în urma conflictelor armate. Nu cred că e bine să investeşti şi să profiţi după suferinţa provocată de produsele acestor companii.”

    Din 2013 încoace, este angajat la DMM Japan, o companie de comerţ electronic, internet şi alte câteva linii de business, printre care şi servicii de tranzacţionare Forex, iar din 2015 lucrează şi pentru platforma de tutorat Engoo China/Taiwan.

    În aceste locuri ţine cursuri de engleză-română. În trecut s-a mai aflat în poziţii de asistent de vânzări, manager de calitate, teacher support sau team leader, având de asemenea o serie de certificări de auditor ISO. Pe lângă locul de muncă, a explorat şi alte oportunităţi de investiţii, cum ar fi construcţiile, iar din august 2016 încoace este trader independent.

    „Am avut mult de învăţat din experienţa investiţiilor. Este foarte puţină birocraţie la deschiderea unui cont, îl poţi deschide chiar în aceeaşi zi, poţi începe cu puţini bani şi la un click distanţă, poţi avea levier mare. În acelaşi timp, toate lucrurile acestea care se fac atât de uşor pot fi foarte amăgitoare şi periculoase pentru un nou investitor”, afirmă el.

    Robert Spiridon consideră că este loc de dezvoltare pe piaţa locală şi spune că în România avem nevoie de educaţie financiară de pe băncile şcolii, pentru o înţelegere corectă a pieţei de capital şi de promovare a ecosistemului investiţiilor.

    Totodată, investitorul îşi doreşte „brokeri cu zero comisioane cum este Robin Hood în US” (comision zero înseamnă că niciun comision nu este aplicat de către broker la deschiderea sau închiderea unei poziţii însă, în practică, alte comisioane este posibil să fie aplicate, în funcţie de valorile mobiliare cumpărate sau vândute). Ce le transmite viitorilor investitori?

     

    „Să nu aibă o mentalitate de îmbogăţire rapidă, să nu aibă o mentalitate de jucător la casino sau păcănele, ci să investească cu riscuri acceptabile în raport cu veniturile lor. De asemenea, să gândească pe termen lung şi să investească prima oară în companiile de ale căror servicii se folosesc zilnic – curent electric, gaz, combustibil pentru maşini, mâncare, renovări ale casei şi altele.”

    Dicţionarul investitorului:

    Mărfurile (commodities) sunt componente esenţiale ale produselor fabricate, de obicei resurse naturale care pot fi procesate şi vândute. Lumea mărfurilor este largă şi variată. Exemple de mărfuri sunt aurul, argintul, platina, ţiţeiul Brent, cuprul, dar şi grâul, zahărul, gazul natural, aluminiul, nichelul, cărbunii şi altele. Se tranzacţionează în general la volume mari în mod electronic, dar nu sunt indicate investitorilor începători date fiind preţurile volatile. În schimb, o soluţie considerată mai puţin riscantă este investiţia în companii care fabrică mărfuri. Vânzarea şi cumpărarea de mărfuri se face de obicei prin contracte futures standardizate, ceea ce înseamnă că un investitor sau speculator nu trebuie să cumpere un baril de petrol şi să-l stocheze undeva.

     

  • Listarea bondurilor primăriei Capitalei. Eliza Gereanu, director executiv, direcţia de management proiecte, fonduri europene, PMB: Dorim să ne extindem şi către clienţii de retail

    Vineri, 29 aprilie, obligaţiunile de 555 de milioane de lei ale Municipiului Bucureşti au intrat la tranzacţionare pe Piaţa Reglementată a Bursei. Bondurile vor fi tranzacţionate sub simbolul bursier PMB32, reprezentând a şasea emisiune de obligaţiuni a primăriei Capitalei.

    „Avem aici nişte oportunităţi. Ne uităm împreună şi la această variantă (a retail-ului – n.r.) Cu siguranţă, dorim să ne extindem şi către clienţii de retail pentru că trebuie să construim Bucureştiul împreună. A face această finanţare durează, aşa că vrem să o facem structurat şi coerent (…) Avem planuri pentru anul viitor, fiind vorba de o refinanţare BERD”, a spus Eliza Gereanu, director executiv, Direcţia de management proiecte, fonduri europene rambursabile şi nerambursabile, PMB, în cadrul evenimentului.

    Obligaţiunile listate astăzi au fost oferite spre subscriere în cadrul unui plasament privat desfăşurat în luna aprilie, dobânda fiind de 7,33% pe an. Emisiunea va fi scadentă în aprilie 2032.

     

    Alte afirmaţii

     

    • Irina Neacşu, director executiv BRD SocGen :

    Suntem convinşi că vom continua aceste tranzacţii de finanţare. Este un semnal şi pentru celelalte primării care şi-au putea permite să acceseze noi surse de finanţare şi să acceseze BVB.

     

    • Iuliana Musat, senior director, Raiffeisen Bank Romania:

    Costul obţinut este cu 40% mai bun decât cel din 2018. Am avut o cerere agregată de aproximativ 1,2 miliarde de lei, deci de două ori mai mult decât oferta, venind de la aproximativ 26 de investitori instituţionali români şi o instituţie financiară internaţională. Cererea a venit din partea băncilor, fondurilor de pensii, fondurilor de investiţii şi asiguratorilor.

     

     

     

     

  • Business în vremea războiului

    Principala întrebare a reprezentanţilor afacerilor din zonele afectate de război este „Unde îmi duc afacerea ca să supravieţuiască?”. România ar putea însemna un cămin pentru aceste companii, ce ar putea aduce un val de noi investiţii străine. Ce poate oferi statul român pentru a le atrage?

    Companiile din Rusia, Ucraina şi Belarus sunt acum nevoite ca, în timp record, să realoce resursele şi să se uite la calcule pe mulţi ani, calcule în care sperăm să fie inclusă şi România. Orice relocare presupune resursă umană, capital şi active. Aici avem exemple şi cu firme de IT, call centere micuţe care s-au relocat, avem deja exemple în ultima lună.

    Ceea ce discutăm are aplicabilitate practică“, este de părere Alex Milcev, partener al companiei de consultanţă şi audit EY România. EY a fost printre primele firme de consultanţă din România care au pus pe tapet problema atragerii investiţiilor străine din Ucraina, Rusia şi Belarus. Fără îndoială, mai ales pentru Ucraina, războiul este o tragedie nedreaptă, care are deja consecinţe. Atât pentru oamenii care fug de război, cât şi pentru businessuri, România ar putea însemna un nou cămin.

    Umbrela NATO înseamnă, pentru companii şi populaţie, o garanţie de securitate, în primul rând, dar, mai departe de securitatea care vine la pachet cu apartenenţa la NATO, ce altceva mai poate pune pe masă România ca să atragă investitorii? Întrebarea este importantă pentru că România intră în competiţie cu Polonia, Ungaria, Cehia sau Bulgaria pentru atragerea acestor investiţii. Unele dintre avantaje se referă la facilităţi fiscale pentru investitori şi ajutoare de stat: schema de ajutor de stat 807 pentru investiţii mai mari de 1 milion de euro şi schema 332 pentru crearea de noi locuri de muncă.

    Începând de anul trecut, companiile care fac parte dintr-un grup care desfăşoară activităţi economice în România îşi pot consolida bilanţurile fiscale, astfel încât, de exemplu, dacă o companie din grup este pe pierdere şi alta pe profit, poate plăti impozit pe profit la nivel de grup, şi nu la nivel de companie. „Consolidarea fiscală este de asemenea un aspect de noutate şi, în contextul relocării din Rusia, de exemplu, se poate ca o  companie să aibă o persoană juridică şi în România. Dacă start-up-ul proaspăt relocat ar fi la început în pierdere, şi-ar putea consolida profitul şi pierderea, astfel încât la ANAF să plătească foarte puţin sau deloc“, explică Alex Milcev.

    Schema de ajutor de stat 807 pentru investiţii cu impact major în economie poate fi de asemenea accesată de investitori. Aceasta presupune decontarea unei părţi din cheltuielile de investiţii eligibile, aferente investiţiilor aprobate. Recent, ministrul finanţelor Adrian Câciu, a spus, după o întrevedere cu reprezentanţii Băncii Mondiale, că ministerul de resort analizează  cu interes relocările de investiţii din Ucraina, Belarus şi Federaţia Rusă.

    „Analizăm cu mare interes posibilităţile de relocare în România a unor companii din Federaţia Rusă, Belarus şi Ucraina şi ne dorim sprijin financiar şi logistic din partea Băncii Mondiale. Totodată, suntem hotărâţi să luăm toate măsurile necesare pentru implicarea activă a companiilor româneşti în reconstrucţia Ucrainei”, a afirmat Adrian Câciu. Concret însă, ce se poate face? O schemă de ajutor de stat destinată acestor investiţii sau o excepţie în actuala legislaţie pentru aceste relocări ar putea fi una dintre soluţii, spun consultanţii.

    „Am trimis o recomandare la ministrul economiei, Dan Spătaru, să aducă câteva modificări pentru ajutoare de stat: achiziţia de echipamente second-hand să fie cheltuială eligibilă (pentru schema de ajutor de stat 807 – n. red.)”, mai spune Alex Milcev. În prezent, achiziţia de echipamente second-hand nu este considerată cheltuială eligibilă, iar companiile, dacă vin deja cu echipamente din aceste ţări, ele sunt, automat, second-hand. Modelul de creştere economică pentru România şi pentru toate statele foste comuniste din Europa  Centrală şi de Est s-a bazat pe creşterea economică bazată pe investiţii străine. Investitorii au fost seduşi în aceste ţări de costul redus cu forţa de muncă, dar şi de disponibilitatea acesteia. De asemenea, taxele mici au însemnat un atu important, dar nu este de neglijat nici aspectul de securitate a businessului: începând cu 2004, România face parte din NATO.

    De la aderarea României din 2007 la Uniunea Europeană, o nouă oportunitate s-a deschis pentru investitori: accesul liber la piaţa Uniunii Europene, o piaţă de aproape 450 de milioane de consumatori, cu un nivel crescut de venituri, faţă de alte regiuni ale lumii.  Toate acestea reprezintă atuuri extrem de importante pentru atragerea investitorilor în România. Totuşi, lipsa forţei de muncă şi mai ales de personal calificat îşi face simţită prezenţa, iar creşterea salariilor către media Uniunii Europene ameninţă modelul tradiţional de creştere prin atragere de investiţii străine în producţie. Acum, întrebarea care se pune este cum se poziţionează România  în noua paradigmă economică, pentru că economiştii şi investitorii vorbesc din ce în ce mai des despre „o nouă ordine economică mondială”, care va fi caracterizată de investiţii în producţie mai aproape de piaţa de desfacere. Aşa cum pandemia, iar apoi războiul au demonstrat, capacităţile de producţie departe de piaţa de desfacere reprezintă o slăbiciune în cazul unui eveniment neaşteptat care poate rupe sau deteriora lanţurile de aprovizionare.

  • Schimbări uriaşe: Categoria de persoane care va plăti impozite mai mici şi scapă de declaraţia unică

    Camera Deputaţilor a votat miercuri, 20 aprilie 2022, în favoarea proiectului legislativ de simplificare a impozitării pentru investitorii prezenţi pe piaţa locală de capital, prin reţinerea la sursă şi premierea deţinerilor pe o perioadă mai lungă de timp.

    În cadrul forului decizional, 213 deputaţi au votat „pentru”, cinci dintre ei s-au opus proiectului, existând – între timp – 46 de abţineri.

    După decizia Plenului Camerei Deputaţilor, proiectul impozitării la sursă urmează să ajungă la preşedintele Klaus Iohannis pentru promulgare.

    „Piaţa de capital a înregistrat progrese mari în ultimii ani, atât în ceea ce priveşte apropierea Bursei faţă de antreprenorii locali, cât şi în privinţa atractivităţii pentru populaţie. Credem că atât adoptarea impozitării diferenţiate a profiturilor, cât şi reţinerea la sursă a impozitelor generate de câştigurile de capital, vor avea un impact major asupra dezvoltării Bursei româneşti. Ne apropiem astfel tot mai mult de investitori şi îi stimulăm să investească în companiile locale listate pentru că astfel creşte capacitatea de finanţare a acestora. Ne bucură sprijinul pe care îl primim din partea instituţiilor Statului Român în demersurile noastre, obiectivul comun fiind dezvoltarea economiei româneşti”, a declarat astăzi Radu Hanga, Preşedintele Bursei de Valori Bucureşti, conform unui comunicat de presă al BVB.

    Sursele ZF susţin că noile prevederi vor intra în vigoare de la 1 ianuarie 2023 pentru a nu fi modificat regimul în timpul anului fiscal. De altfel, Sebastian Burduja, vicepreşedintele Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci din Camera Deputaţilor, unul dintre iniţiatorii proiectului, a transmis ZF aceeaşi informaţie.

    „Legea este destinată pentru brokerii înregistraţi în România. Brokeri ca Revolut sau eToro nu sunt înregistraţi în România, în acest caz fiecare ar trebui să declare separat câştigurile, aşa cere legea. În practică este complicat de verificat deocamdată, statul român nu are suficiente resurse pentru a verifica cine îşi face datoria de cetăţean şi cine nu“, a declarat deputatul pentru ZF.

    Depunerea proiectului legislativ de simplificare a impozitării pentru investitorii din piaţa de capital a fost anunţată pe 13 octombrie de către Sebastian Burduja.

    Proiectul a fost aprobat în data de 2 februarie de către Senatul României. În urma votului din sală şi de pe telefon, legea a trecut de Senat cu 118 voturi „pentru“, un vot „contra“ şi o abţinere.

    „Vizăm în primul rând reţinerea la sursă a impozitului pentru a nu mai pune investitorul pe drum la ANAF şi pentru a nu mai avea o interacţiune a ANAF-ului cu 10.000-12.000 de investitori individuali, ci cu 41 de societăţi de brokeraj şi administratori de fonduri. Doi, reducerea fiscalităţii şi a poverii fiscale în general pentru investitori. Asta înseamnă că nu vom mai declara sau compensa pierderile aferente tranzacţiilor bursiere pierzătoare şi vom impozita tranzacţiile câştigătoare cu 1% pentru titlurile deţinute mai mult de un an şi cu 3% pentru cele deţinute mai puţin de un an. Prin acest lucru, nu doar că reducem fiscalitatea, dar în acelaşi timp stimulăm şi investiţiile pe termen mediu şi lung“, spunea Sebastian Burduja la acel moment la Palatul Parlamentului.

    Astăzi, Adrian Tănase, director general al Bursei de Valori Bucureşti, a declarat: „Ne bucură decizia Camerei Deputaţilor care astăzi, la şase luni de la depunerea în Parlament a iniţiativei legislative, a făcut mult mai facil accesul potenţialilor investitori la piaţa de capital. Pentru că la asta se rezumă în definitiv iniţiativa de simplificare a impozitării investitorilor: să încurajăm populaţia să fie mult mai prezentă în piaţa de capital şi, astfel, să facilităm accesul companiilor româneşti la finanţare.”

  • Pentru prima dată, SRI şi SIE se amestecă în avizarea investiţiilor străine. Mai vin investitorii? Ce spun consultanţii

    ♦ Aflată într-o  sete de investiţii străine, România mai pune o piedică birocratică investitorilor străini din afara Uniunii Europene: guvernul a adoptat peste noapte un OUG prin care se înfiinţează o comisie cu membri politici şi din servicii secrete de avizare a investiţiilor străine non-UE.

    Orice investiţie din afara Uniunii Europene care depăşeşte 2 mil. euro trebuie să treacă printr-o comisie specială, din care vor face parte membri ai guvernului, dar şi servicii secrete din România, potrivit unei Ordonanţe de Urgenţă adoptate de guvern, care mai aduce o procedură birocratică în procesul pentru investiţiile străine, un element esenţial pentru dezvoltarea economiei şi de care România are nevoie ca de aer. Cum influenţează acest lucru decizia investitorilor străini de a investi în România?

    „Investitorii străini care au planuri de investiţii pe termen lung, care implică sume considerabile şi care doresc să facă parte din sistemul economic românesc, nu consideră o barieră faptul că trebuie să aplice reguli deja existente în ţările UE“, spune Ramona Jurubiţă, care este country managing partner la KPMG România şi vicepreşedinte al Consiliului Investitorilor Străini (FIC).

    Din contră, adaugă ea: „Aplicarea uniformă a unor re­glemen­tări de acest fel dau garanţia apartenenţei la spaţiul european cu tot ce implică aceasta, statul de drept, stabilitate, vizibilitate pe termen mediu şi lung.“

    Pe de altă parte, Mircea Coşea, profesor de economie, este de părere că această comisie reprezintă o barieră birocratică, care poate fi folosit drept liant pentru promovarea intereselor proprii şi pentru abuzuri. „Dacă există în ţară un control parlamentar bun, pentru a vedea în ce măsură investiţiile nu sunt afectate de importuri, de politică sau de ideologie, atunci lucrurile vor merge mai departe. Aceste bariere (OUG-ul în discuţie – n. red.), care poate sunt justificate în anumite situaţii, pot dezvolta o reţea birocratică largă şi eu mă tem de nişte abuzuri, de nişte interese“, a spus Mircea Coşea. „Una e politica, alta e economia. Dacă ajungem să facem şi economie, şi politică, lucrurile nu vor funcţiona“, a adăugat el.

    Guvernul a adoptat într-o şedinţă de săptămâna trecută o Ordonanţă de Urgenţă prin care se înfiinţează Comisia pentru examinarea investiţiilor străine directe (CEISD) din afara Uniunii Europene, din care vor face parte mai mulţi reprezentanţi ai guvernului, dar şi reprezentanţi ai Serviciului Român de Informaţii (SRI) şi ai Serviciului de Informaţii Externe (SIE), ca invitaţi permanenţi.

    OUG-ul adoptat preia în legislaţia românească un Regulament al Uniunii Europene din 2019. Regulamentele sunt acte normative emise de Uniunea Europeană care au caracter obligatoriu pentru toate statele membre.

    În ultimii 30 de ani, în toate fostele ţări comuniste, modelul de creştere economică a fost bazat pe investiţii străine. Investitorii străini, în cea mai mare parte membri ai actualei configuraţii a Uniunii Europene, au fost atraşi în România, Polonia, Ungaria sau Bulgaria de costul redus cu forţa de muncă, dar şi de fiscalitatea prietenoasă. Dintre investitorii din afara Uniunii Europene, cei din SUA au cel mai mare sold al investiţiilor la final de 2020, cele mai recente date ale Băncii Naţionale a României: 6,2 miliarde de euro investiţi. Pe locul al doilea se află Marea Britanie, cu un stoc al investiţiilor străine de 3,7 mld. de euro la final de 2020. Investitorii ruşi, care, probabil, sunt primii vizaţi de această comisie, au un stoc al investiţiilor de 1,1 mld. de euro. 

    În total, România a atras investiţii străine directe în valoare de circa 91 de miliarde de euro până la finalul anului 2020, cele mai recente date agregate ale BNR. Fluxul net de investiţii străine directe din 2021 a fost de 7,3 mld. de euro, cel mai bun an de după criza din 2009-2009, arată datele preliminare ale BNR.

    De acum, toţi investitorii străini care vor să investească mai mult de 2 milioane de euro în anumite domenii în România trebuie să treacă pe la comisia nou-înfiinţată.

    Motivarea din actul normativ pentru înfiinţarea comisiei este legată de „scopul protejării intereselor esenţiale de securitate şi ordine publică.“ Investiţiile care vor fi analizate de acest organism sunt cele care depăşesc valoarea de 2 mil. de euro, însă, prin excepţie, arată actul normativ, pot fi supuse verificărilor şi unele investiţii care nu ating acest prag, dar „prin natura sau efectele sale potenţiale pot avea impact asupra securităţii sau ordinii publice.“ Printre domeniile vizate de OUG se numără energia, infrastructura, sistemele de aprovizionare cu resurse vitale, securitatea sistemelor informatice şi de comunicaţii etc.

    Membrii CEISD vor fi reprezentanţi ai prim-ministrului, Consiliului Concurenţei, Secretariatului General al Guvernului şi ai ministerelor: Economiei, Turismului, Transporturilor, Digitalizării, Finanţelor, Apărării, Afacerilor interne, Externe, Sănătăţii.

    În actul normativ există şi o prevedere aparte pentru investiţii în mass-media. Astfel, investitorul străin care vrea să realizeze o investiţie în acest domeniu trebuie să transparentizeze informaţiile cu privire la investiţia străină şi aceasta va fi supusă unei consultări publice.

    „În cazul în care CEISD nu constată niciun motiv pentru iniţierea procedurilor de examinare a investiţiei străine, se consideră că efectuarea investiţiei străine nu pune în pericol securitatea sau ordinea publică a României“, se arată în OUG.

    Ramona Jurubiţă: country managing partner la KPMG România şi vicepreşedinte al Consiliului Investitorilor Străini (FIC): Aplicarea uniformă a unor reglementări de acest fel dau garanţia apartenenţei la spaţiul european cu tot ce implică aceasta.

     

    Mircea Coşea, profesor de economie: Aceste bariere (OUG-ul în discuţie – n. red.), care poate sunt justificate în anumite situaţii, pot dezvolta o reţea birocratică largă şi eu mă tem de nişte abuzuri, de nişte interese.