BusinessMagazin

Tag: Investitie

  • Cât costă, de fapt, o maşină second-hand

    Mio Technology, liderul pieţei autohtone de dispozitive GPS, parte a companiei MiTAC International Corp., a analizat costurile reale ale achiziţionării unui autoturism second-hand şi vine în întâmpinarea şoferilor cu dispozitivele ideale pentru sporirea eficienţei maşinii şi siguranţei în trafic.

    Calculat în funcţie de capacitatea cilindrică a maşinii în corelaţie cu vârsta proprietarului, RCA-ul poate ajunge şi la 250 de euro. Spre exemplu, o persoană fizică sub 30 de ani, care deţine o maşină cu o capacitate cilindrică de peste 1.601 centimetri cubi, trebuie să plătească anual această sumă. Dacă aceasta optează şi pentru o asigurare CASCO, trebuie să aibă în vedere un cost suplimentar cuprins între 800 şi 1.000 de euro.

    De asemenea, trebuie luat în calcul impozitul. Legislaţia în vigoare cere posesorilor de maşini înmatriculate sau înregistrate în România plata unui impozit anual, care se calculează în funcţie de capacitatea cilindrică a motorului. Un proprietar al unei maşini care are o capacitate cilindrică între 1.601 şi 2.000 de centimetri cubi va trebui să plătească aproape 4 euro /200 cmc, deci un total de 32 de euro anual.

    Pentru a putea circula fără probleme, rovinieta autoturismului atinge, pe toată durata unui an, o valoare de 28 de euro.

    Mai mult, fiecare maşină are nevoie de un loc de parcare, mai exact de încă o investiţie de aproximativ 5.000 de euro, realizată o singură dată, în cazul achiziţiei unui spaţiu de acest tip într-un complex rezidenţial nou. Alternativ, şoferii pot opta pentru un loc de parcare de reşedinţă, care poate ajunge la un cost de până la 50 de euro anual, la care se adaugă şi eventualele plăţi pentru parcarea în spaţiile special amenajate din oraşe, de 100 – 200 de euro pe an.  

    Nu în ultimul rând, şoferii se vor confrunta şi cu nevoia de a merge cu autoturismul în service, pentru revizia anuală, pentru care este necesară alocarea unui buget situat între 200 şi 500 de euro anual, la care se adaugă şi costul cu schimbarea cauciucurilor în funcţie de anotimp, de 300 de euro în medie, pentru achiziţie şi montare.  

    Mai mult, nu trebuie neglijat nici consumul de combustibil. În fiecare lună, un bucureştean face în medie două plinuri, aproximativ 90 de litri şi, la un preţ aproximativ de 1,15 euro /litru, suma ajunge la peste 100 de euro lunar, respectiv 1.000 de euro anual.

    Toate acestea implică o investiţie de peste 8.000 de euro cu loc de parcare de reşedinţă, şi aproape 13.000 de euro în cazul achiziţiei unui spaţiu de parcare într-un complex nou de locuinţe,  în primul an de la achiziţie.

    Mio Technology este liderul pieţei autohtone de dispozitive GPS şi parte a companiei MiTAC International Corp. Mio dezvoltă şi promovează produse ce permit utilizatorilor să beneficieze de cele mai noi dezvoltări tehnologice din domeniul serviciilor mobile. Compania a fost fondată în mai 2002 şi desfăşoară operaţiuni pe pieţele din Taiwan, China, Europa, America de Nord, Australia, Japonia şi Coreea de Sud. Mio are în prezent peste 900 de angajaţi în întreaga lume şi îşi comercializează produsele în peste 38 de ţări.

  • În cât timp se recuperează investiţia într-un cabinet de stomatologie

    Preţul pentru o consultaţie în cadrul Circo Dentistry porneşte de la 80 de lei, iar cele pentru serviciile laser şi implantologie pornesc de la 100 de lei şi ajung la 35.000 de lei pentru o reabilitare completă a danturii în 24 de ore. În ceea ce priveşte aparatele ortodontice, preţurile se plasea­ză între 2.500 de lei şi 17.000 de lei. Costurile unui implant se plasează între 2.200 de lei şi 5.300 de lei, în funcţie de natura acestuia.

    Potrivit lui Răzvan Circo, cele mai solicitate spe­cia­lizări ale clinicii sunt implantologia, paro­don­tologia, estetica dentară – mai exact serviciile de albire dentară cu laser şi faţetele dentare, precum şi pedodonţia (stomatologie dedicată copiilor).

     

  • Cât costă, de fapt, o maşină second-hand

    Mio Technology, liderul pieţei autohtone de dispozitive GPS, parte a companiei MiTAC International Corp., a analizat costurile reale ale achiziţionării unui autoturism second-hand şi vine în întâmpinarea şoferilor cu dispozitivele ideale pentru sporirea eficienţei maşinii şi siguranţei în trafic.

    Calculat în funcţie de capacitatea cilindrică a maşinii în corelaţie cu vârsta proprietarului, RCA-ul poate ajunge şi la 250 de euro. Spre exemplu, o persoană fizică sub 30 de ani, care deţine o maşină cu o capacitate cilindrică de peste 1.601 centimetri cubi, trebuie să plătească anual această sumă. Dacă aceasta optează şi pentru o asigurare CASCO, trebuie să aibă în vedere un cost suplimentar cuprins între 800 şi 1.000 de euro.

    De asemenea, trebuie luat în calcul impozitul. Legislaţia în vigoare cere posesorilor de maşini înmatriculate sau înregistrate în România plata unui impozit anual, care se calculează în funcţie de capacitatea cilindrică a motorului. Un proprietar al unei maşini care are o capacitate cilindrică între 1.601 şi 2.000 de centimetri cubi va trebui să plătească aproape 4 euro /200 cmc, deci un total de 32 de euro anual.

    Pentru a putea circula fără probleme, rovinieta autoturismului atinge, pe toată durata unui an, o valoare de 28 de euro.

    Mai mult, fiecare maşină are nevoie de un loc de parcare, mai exact de încă o investiţie de aproximativ 5.000 de euro, realizată o singură dată, în cazul achiziţiei unui spaţiu de acest tip într-un complex rezidenţial nou. Alternativ, şoferii pot opta pentru un loc de parcare de reşedinţă, care poate ajunge la un cost de până la 50 de euro anual, la care se adaugă şi eventualele plăţi pentru parcarea în spaţiile special amenajate din oraşe, de 100 – 200 de euro pe an.  

    Nu în ultimul rând, şoferii se vor confrunta şi cu nevoia de a merge cu autoturismul în service, pentru revizia anuală, pentru care este necesară alocarea unui buget situat între 200 şi 500 de euro anual, la care se adaugă şi costul cu schimbarea cauciucurilor în funcţie de anotimp, de 300 de euro în medie, pentru achiziţie şi montare.  

    Mai mult, nu trebuie neglijat nici consumul de combustibil. În fiecare lună, un bucureştean face în medie două plinuri, aproximativ 90 de litri şi, la un preţ aproximativ de 1,15 euro /litru, suma ajunge la peste 100 de euro lunar, respectiv 1.000 de euro anual.

    Toate acestea implică o investiţie de peste 8.000 de euro cu loc de parcare de reşedinţă, şi aproape 13.000 de euro în cazul achiziţiei unui spaţiu de parcare într-un complex nou de locuinţe,  în primul an de la achiziţie.

    Mio Technology este liderul pieţei autohtone de dispozitive GPS şi parte a companiei MiTAC International Corp. Mio dezvoltă şi promovează produse ce permit utilizatorilor să beneficieze de cele mai noi dezvoltări tehnologice din domeniul serviciilor mobile. Compania a fost fondată în mai 2002 şi desfăşoară operaţiuni pe pieţele din Taiwan, China, Europa, America de Nord, Australia, Japonia şi Coreea de Sud. Mio are în prezent peste 900 de angajaţi în întreaga lume şi îşi comercializează produsele în peste 38 de ţări.

  • Alka investeşte peste 11,5 milioane de euro într-o nouă fabrică

    „Este un proiect ambiţios pentru care am primit deja votul de încredere prin obţinerea unui grant nerambusabil în valoare de 2,4 milioane euro. Fabrica de la Ploieşti este modul prin care le mulţumim tuturor celor care au fost alături de noi în cei peste 20 de ani de prezenţă pe piaţa locală şi o promisiune pentru următorii 20 de ani”, a declarat Ady Hirsch CEO Alka Group.

    Noua unitate de producţie va fi amplasată în incinta Parcului Industrial Ploieşti şi se va desfăşura pe o suprafaţa totală de peste 10.000 de metri pătraţi. Ansamblul fabricii va cuprinde o hală de producţie, depozit de materii prime, corp administrativ, local tehnic, dar şi un magazin de desfacere cu terasă. Peste 25% din întregul amplasament va fi ocupat de spaţii verzi.

    Din cei 11,5 milioane euro, la cât se ridică întreaga investiţie, peste 3,5 milioane euro provin din cofinanţare privată, iar aproximativ 2,4 milioane euro reprezintă ajutor public nerambursabil. În primă fază, noua facilitate de producţie va crea aproximativ 100 de locuri noi de muncă.

    În 2016, grupul Alka a înregistrat o cifră de afaceri de 155 milioane lei şi are în prezent peste 600 de angajaţi, având poziţie în top trei jucători în multe dintre segmentele în care activează. Grupul Alka a fost înfiinţat în 1994 ca investiţie de tip greenfield. Alka era atunci prima companie în România producătoare şi distribuitoare de cafea măcinată ambalată, vidată şi în pliculeţe. De atunci, Alka a investit zeci de milioane euro în tehnologie şi în dezvoltarea afacerilor.

    În prezent, afacerile Alka Group acoperă multe categorii, cu prezenţă pe întreg teritoriul României cât şi în afara acestuia. Portofoliul companiei este format din: Prăjituri dulci (Prăjitura casei), Biscuiţi dulci (Biscuiţii casei), Napolitane (Alfers), Snacks-uri sărate (Toortitzi, Covrigeii casei), Cafea (Gold Mocca si Stretto). De asemenea, compania este importator şi distribuitor al produselor Perfetti Van Melle, pentru brandurile Chupa Chups şi Mentos. Prin activitatea sa, Alka colaborează direct şi indirect cu zeci de mii de parteneri din toată ţara.

  • Precizie elveţiană pe meleaguri româneşti

    Bruag SEE a fost înfiinţată în luna mai a acestui an, fiind un joint venture între Bruag Elveţia, jucător mondial în producţia de panouri decorative pentru faţade şi interioare, şi BD Lemntech România, specializată în furnizarea de servicii şi materiale ce au în prim-plan lemnul, sub toate formele sale. Separat de acest joint venture, firmele continuă să-şi dezvolte liniile proprii de business. ”Aş spune că punctul cel mai important a fost sinergia dintre cele două businessuri şi cei doi proprietari. Ambele afaceri sunt antreprenoriale, cu un singur proprietar, iar decizia a fost şi una emoţională“, povesteşte Andrei Constantinescu, fondatorul Lemntech, partener şi CEO al Bruag SEE.

    Apoi, un alt motiv a fost experienţa echipei BD Lemntech în domeniu, spune fondatorul său, partenerul elveţian găsind că românii pot gestiona producţia la standardul dorit. ”Avantajele mutării liniei de fabricaţie în România sunt evidente şi se traduc în costuri; or livrarea unor produse de acelaşi nivel calitativ cu costuri reduse este un element cheie în orice afacere“, completează Constantinescu.

    Marketingul şi vânzările vor fi gestionate, în principal, de la sediul companiei din Elveţia, dar şi biroul din România se va ocupa de o parte din vânzări, în special cele destinate zonei SEE. Bruag este foarte activă pe piaţa din Germania, Elveţia, Franţa, dar şi în zona ţărilor arabe, având o reprezentanţă în Dubai; de asemenea, este prezentă în proiecte importante din America de Sud. Planurile pentru viitorul apropiat vizează înfiinţarea unei reprezentanţe în SUA.

    Fondată în 2008, de antreprenorul Markus Brühwiler, compania Bruag se ghidează în realizarea produselor sale după deviza ”Singurul standard e să nu ai niciun standard“. ”Asta nu înseamnă că nu ştim ce facem. înseamnă că ascutăm ce spun arhitecţii, care uneori au idei trăsnite, şi încercăm să le punem în aplicare. Practic, totul este personalizat, nu avem şabloane“, precizează Brühwiler, prezent la o expoziţie de lansare a produselor sale în România. în portofoliul companiei se regăsesc panouri decorative şi compacte pentru faţade ventilate, panouri decorative pentru interior şi pentru industria mobilei, dar şi pereţi de compartimentare. Conform spuselor sale, Bruag îşi propune să inoveze prin soluţia tehnică de producţie a acestor panouri, precum şi prin posibilităţile de personalizare, atât în ceea ce ţine de formă, cât şi de culoare, lucru care aduce compania în atenţia arhitecţilor creativi. ”Datorită tehnologiei noastre putem livra clienţilor orice formă de panou, orice culoare şi orice model decorativ“, spune acesta. Cât despre volume şi preţuri, ”există o cerere uniformă pe principalele categorii de produse, cu accent pe faţadele ventilate, iar pentru că vorbim despre produse personalizate, nu există un preţ standard, ci discutăm despre preţuri de proiect“, completează CEO-ul Bruag CEE.

    De pildă, cel mai mare proiect în care este implicat în prezent Bruag este Al Mana Twin Towers din Qatar, cu o suprafaţă de 22.000 de metri pătraţi de faţadă ventilată; doar părticica de care este responsabilă Bruag constituie un proiect în valoare de peste 4 milioane de euro. Grupul Bruag a încheiat anul trecut cu o cifră de afaceri de 5 milioane de euro, conform fondatorului, iar compania se află în continuă creştere. ”Acum cinci ani spuneam că ţelul meu este să fiu numărul unu în acest segment de piaţă. E vorba de multă muncă, dar suntem pe calea cea bună“, declară Brühwiler. Pe lângă unitatea de producţie din România, care va funcţiona, în principal, pentru piaţa europeană, dar şi pentru Orientul Mijlociu, antreprenorul are în plan o unitate de producţie în India, pentru piaţa din Asia, dar şi o fabrică  în Mexic, pentru piaţa americană.

    în decizia de a-şi extinde operaţiunile în România, Bruag a cântărit mult potenţialul de creştere a pieţei din întreaga regiune, dar şi apetenţa arhitecţilor pentru inovaţie, punctează Constantinescu. ”Sunt din ce în ce mai multe investiţii noi, iar arhitecţii sunt educaţi, dornici de soluţii arhitecturale de bună calitate“, spune acesta. Pe de altă parte, recunoaşte că avantajele financiare date de costuri au reprezentat un motiv în plus. ”Având în vedere puterea de cumpărare mai scăzută a beneficiarilor din această regiune geografică, repoziţionarea producţiei fabricii aduce cu sine o diminuare a costurilor, ceea ce se va reflecta în preţul final plătit de către beneficiar“, adaugă CEO-ul.

    Investiţia în fabrica de producţie locală a fost împărţită între cei doi asociaţi. Astfel, BD Lemntech a cumpărat o parcelă de teren cu o suprafaţă de 37.000 de metri pătraţi şi a construit noua fabrică de producţie, birourile şi showroomul, pe 3.700 de metri pătraţi. Totodată, au fost prevăzute platforme betonate, drumuri de acces şi parcări cu o suprafaţă totală de 7.300 de metri pătraţi. Bruag AG a instalat linia tehnologică de producţie şi a transferat către firma din România cunoştinţele de producţie, respectiv mixul de materiale folosit.

    în primă fază, valoarea investiţiei a fost de aproximativ 2,5 milioane euro, susţinuţi integral din surse proprii; vorbind de o fabrică înalt tehnologizată, la început vor lucra în cadrul acesteia 10-15 angajaţi, explică antreprenorul român. Producţia în România va porni în luna octombrie a acestui an, iar pentru primul an de activitate antreprenorii ţintesc o cifra de afaceri de 3 milioane de euro. Ei se aşteaptă ca amortizarea investiţiei să fie realizată în circa cinci ani, însă ”depinde foarte mult de climatul economic şi legislativ local şi internaţional. Dar având în vedere că investiţia în teren şi în construcţia fabricii a fost realizată din surse proprii, nu avem o presiune a creditului bancar şi putem gândi optimist“, declară CEO-ul Bruag SEE.

    Pe de altă parte, precizează el, având în vedere că Bruag exportă în toată lumea, ”nu suntem captivi pe piaţa din SEE. Forţa noastră provine din marketingul şi vânzările globale, dar şi din tehnologia proprie de fabricaţie. Tot ciclul de producţie, de la materia primă de bază până la procesul de fabricaţie, este dezvoltat şi testat de Bruag de-a lungul anilor“, adaugă antreprenorul.

    Piaţa în care activează este destul de greu de delimitat financiar, spune Constantinescu, având în vedere abordarea personalizată a produselor. ”Vorbim despre o piaţă în care clientul sau arhitectul acestuia trebuie convins să folosească produsele noastre şi nu alte soluţii similare. Deci în segmentul nostru de piaţă ar intra şi consumatorii indecişi sau cei care au prevăzut altă soluţie tehnică pentru clădirea lor“, adaugă acesta. Astfel, oportunitatea este dată chiar de trendul arhitectural favorabil produselor lor şi, în general, de orientarea consumatorilor spre produse personalizate.

    Pe de altă parte, un impediment ar fi costurile acestor soluţii, care nu sunt reduse, produsele fiind încadrate în categoria premium. ”însă raportat la segmentul nostru de piaţă, costurile pentru soluţia Bruag sunt atractive, mai ales acum, datorită producţiei din România“, adaugă antreprenorul român. Pe plan local, printre cele mai dificile momente în realizarea proiectului au fost depăşirea birocraţiei stufoase şi lipsa de ajutor a statului faţă de investitori, despre care Andrei Constantinescu vorbeşte amănunţit. ”Partenerul meu elveţian s-a întâlnit aici cu situaţii hilare pentru el, dar care pentru mine reprezentau un banal cotidian“, povesteşte antreprenorul.

    Spre exemplu, deşi investiţia obţinuse autorizaţie de construcţie, BD Lemntech a fost nevoită să plătească aproape 80.000 de euro pentru a beneficia de energie electrică, ”în condiţiile în care facem o fabrică, investiţie care va genera locuri de muncă şi taxe către stat. Nu am fost susţinuţi în niciun fel. Se pare că în Elveţia, în momentul în care demarezi o investiţie, statul pune la dispoziţie toate utilităţile şi chiar susţine din punctul de vedere al infrastructurii noua investiţie – de exemplu drumuri de acces auto“, ţine să precizeze Andrei Constantinescu. Cu toate acestea şi în ciuda schimbărilor constante ale tendinţelor arhitecturale, antreprenorii se declară optimişti în legătură cu evoluţia pieţei şi creşterea companiei. ”Deşi nu ştim ce o să apară peste câţiva ani, produsul nostru este din ce în ce mai solicitat de arhitecţi. Având la dispoziţie o livrare globală, nu credem că eventuale alte tendinţe vor afecta businessul. Peste patru-cinci ani cred că afacerea va creşte şi pe orizontală, adăugând noi produse, eventual pentru alte industrii. Lucrăm deja la o linie dedicată mobilierului stradal“, declară românul.

    Iar Markus Brühwiler precizează că Bruag nu are un competitor direct, nici pe piaţa locală, nici internaţională, iar ”competiţia“ este dată de diversitatea alegerilor arhitecţilor. Astfel, responsabilitatea internă a companiei stă în a-i convinge pe arhitecţi şi clienţi să folosească acest tip de soluţii. ”Aş spune că arhitecţii joacă rolul principal în creşterea segmentului de piaţă, având în vedere că proiectele lor, unde sunt prevăzute soluţii de tipul celor furnizate de Bruag, creează cerere şi, automat, creşterea pieţei“, conchide Andrei Constantinescu.

  • Himoinsa investeşte 500.000 de euro într-un centru logistic la Chiajna

    Centrul logistic are o suprafaţă de peste 1.500m2, spaţiul de depozitare fiind alocat stocării generatoarelor industriale şi va fi administrat de All Generating, distribuitorul Himoinsa în România. Prin deschiderea acestui centru, Himoinsa şi All Generating vor reduce timpii de livrare către clienţii din regiune, vor scădea costurile logistice cu până la 5% şi vor asigura un stoc tampon de generatoare din gama uzuală, oferind în acelaşi timp clienţilor un serviciu rapid şi un punct de distribuţie pentru piese de schimb.

    „Intenţionăm să ne extindem activitatea în zona de servicii la nivel naţional, iar  noul centru logistic ne oferă exact suportul de care avem nevoie. Dacă evoluţia pieţei va fi pozitivă, avem în vedere majorarea valorii stocului de la 500.000 de euro la finele acestui an, până la 1 milion de euro, în 2018”, a declarat Cătălin Stănciulescu, director comercial All Generating.

    În 2004, Himoinsa a deschis o filială în Polonia, de unde sunt deservite direct pieţele din Lituania, Estonia, Letonia, Belarus şi Ucraina. Odată cu deschiderea centrului logistic din Chiajna, Himoinsa îşi extinde prezenţa în Europa de Est, unde deţine o importantă reţea de distribuţie.

    În prezent, piaţa de generatoare electrice din România este estimată la 20 de milioane de euro, aceste echipamente fiind utilizate preponderent în sectoare precum: sănătate, administraţie publică, construcţii, retail, minerit, comunicaţii, turism, agricultură, IT&C (data center).

    Himoinsa este prezentă pe piaţa din România din anul 2010, printre proiectele majore livrate numărându-se furnizarea de generatoare pentru compania Transgaz, Societatea Naţională de Transport Gaze Naturale, care asigură alimentarea de urgenţă a centrelor de comandă din staţiile de manipulare, prevenind astfel funcţionarea defectuoasă a reţelei electrice cauzată de întreruperea alimentării cu gaz şi portul Constanţa, unde Himoinsa furnizează generatoare pentru macaralele care încarcă şi descarcă containerele.
     

  • Un GIGANT AMERICAN face o investiţie URIAŞĂ în România şi a început deja recrutările. Oraşul unde a închiriat zeci de mii de metri pătraţi de birouri

    Gigantul american Amazon, cel mai mare retailer online din lume, va recruta cel puţin 1.300 de angajaţi pentru noul său sediu din Bucureşti, din cadrul proiectului Globalworth Campus din Pipera, dezvoltat de fondul de investiţii Globalworth condus de Ioannis Papalekas. Amazon a semnat cu fondul de investiţii pentru 13.500 mp de birouri, în cea de-a treia cea mai mare tranzacţie din acest an, după cea de 20.000 mp semnată de Renault Technologie Roumanie în North Center şi cea de 18.000 mp dintre IBM şi Forte Partners pentru The Bridge. Luând în calcul o chirie medie de 12 euro/mp, Amazon va plăti anual către Globalworth aproape 2 mil. euro.

    Compania americană a demarat deja recrutările în Bucureşti, o parte dintre oamenii deja selectaţi făcând parte din echipa centrului de dezvoltare de software deţinut în Capitală de gigantul american Intel.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • În ce cartiere din Bucureşti trebuie să cumperi un apartament dacă vrei să-ţi recuperezi investiţia repede

    În cazul unui imobil nou şi luând în calcul un apartament cu două camere, cel mai mare randament, de 8,5%, este înregistrat de locuinţele din cartierul Dristor, iar investiţia de 78.000 de euro (cât este în medie preţul de achiziţie) ar urma să fie amortizată în mai puţin de 12 ani, potrivit datelor imobiliare.ro şi calculelor ZF. Datele iau în calcul o chirie lunară medie de 550 de euro.

    Citeşte mai multe pe www.zf.ro

  • Spitalul Monza investeşte 1 milion de euro in al doilea RMN

    RMN-ul reprezintă o nouă achiziţie performantă a spitalului, aparatul fiind un model de ultimă generaţie SIGNA Voyager 1.5Tesla XT, destinat stabilirii unui diagnostic cât mai corect pentru pacienţii cu patologii din arii precum: cardiologie şi aritmologie, chirurgie cardiacă, pediatrie, neurologie şi neurochirurgie, oncologie,  ortopedie şi traumatologie etc.   

    “Achiziţionarea celui de-al doilea aparat de rezonanţă magnetică a fost o necesitate pentru Spitalul Monza, întrucât solicitările pacienţilor depăşeau numărul programărilor posibile. Astfel, putem asigura tuturor pacienţilor un acces facil pentru examinările RMN, cu un timp de aşteptare mult mai scăzut.”, explică Luca Militello, directorul general al Spitalului Monza. 

    RMN-ul Signa Voyager 1.5T XT are în dotare antene dedicate pentru toate regiunile corpului uman şi oferă o rezoluţie sporită, inclusiv pentru cord. 

    În perioada 16 octombrie – 16 noiembrie 2017, Spitalul Monza oferă pacienţilor un discount de -20% la toate investigaţiile RMN efectuate în această perioadă. 

    Pentru diagnosticarea şi tratamentul pacienţilor, Spitalul Monza are la dispoziţie toate dotările necesare parcurgerii unui proces complet. Investigaţiile de radiologie şi imagistică medicală disponibile pentru pacienţi sunt: tomografia computerizată (CT), rezonanţa magnetică (RMN), radiologia digitală, mamografia, radiografia dentară panoramică (ortopantomogramă).  

  • Bani pentru leacurile viitorului

    Christian Rodseth, aflat la conducerea filialei locale, prezintă scopul şi direcţiile bugetului de investiţii, planurile companiei pe plan local şi internaţional, dar şi perspectivele industriei în care activează.

    “Cred că în industria farmaceutică inovaţia este o responsabilitate, miza fiind reprezentată de vieţi omeneşti”, declară Rodseth, managing director al Janssen România şi administrator al Johnson & Johnson România. El îşi argumentează ideile prin cifre şi statistici: speranţa la viaţă a crescut cu 1,74 ani în perioada 2000-2009, iar în proporţie de 73% acest lucru se datorează terapiilor inovatoare. Astfel, între anii 2009 şi 2014, Janssen, compania farmaceutică a grupului Johnson & Johnson, a lansat la nivel global 14 medicamente noi, 11 fiind incluse pe Lista de Medicamente Esenţiale a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. Pe de altă parte, Janssen este compania cu cel mai mare buget investit în cercetare şi dezvoltare farmaceutică: circa 20,8% din veniturile totale ale grupului pe anul trecut, ceea ce se traduce în 9,1 miliarde de dolari, fapt ce o plasează, din acest punct de vedere, în topul primelor 10 companii la nivel mondial, indiferent de industrie.

    Tot printre planurile de investiţii se numără şi lansarea a 10 noi terapii şi vaccinuri în întreaga lume până în anul 2019. „Toate acestea într-o industrie în care procesul de cercetare şi dezvoltare a unui tratament nou durează aproximativ 12 ani, iar costurile pot depăşi pragul de 1,25 de miliarde de dolari pentru o terapie”, ţine să precizeze managing directorul diviziei locale.

    Compania Janssen este prezentă de 24 de ani pe piaţa din România sub entitatea legală Johnson & Johnson şi, potrivit raportărilor anuale interne ale grupului, cele mai mari investiţii în inovaţie au fost realizate de Janssen, spun reprezentanţii companiei. Anul trecut, 86% din investiţiile, în inovaţie declarate la nivelul grupului Johnson & Johnson Romania, respectiv 7,2 milioane de euro, reprezintă sponsorizările de medicamente. Cea mai mare parte din această sumă a fost investită în finanţarea unui unui program de acces timpuriu la tratament în beneficiul a 100 de pacienţi care suferă de leucemie limfocitară cronică şi limfom cu celule de manta; practic, compania a facilitat accesul gratuit al pacienţilor la un tratament inovator care a reprezentat cea mai bună şansă de supravieţuire a acestora după ce alte tratamente nu i-au ajutat.

    În general, investiţiile în inovaţie se duc către educaţia medicală, finanţarea programelor de cercetare şi dezvoltare, programele de acces timpuriu la tratament (name patient program – NPP), prin intermediul cărora compania acoperă costurile medicamentelor pentru ca pacienţii să beneficieze cât mai curând de tratamente inovatoare care încă nu sunt compensate sau programele de susţinere a pacienţilor (patient support program – PSP), datorită cărora persoanele înscrise au şanse mai bune în parcursul lor terapeutic. În 2016, Janssen a investit peste 1 milion de euro în cercetare şi dezvoltare pe plan local, buget ce s-a îndreptat, în principiu, către profesionişti şi organizaţii, în scopul planificării sau desfăşurării studiilor nonclinice, studiilor clinice sau studiilor nonintervenţionale care au caracter prospectiv. În viitorul apropiat Janssen intenţionează să aducă noi produse şi pe piaţa din România, concentrându-se asupra acelor afecţiuni în care nevoia de tratament este ridicată şi în continuare neacoperită, cum ar fi HIV, onco-hematologia şi imunologia.

    Janssen activează pe plan local în arii terapeutice precum neuroştiinţe, oncologie, hematologie, boli infecţioase, imunologie, cardiovascular şi boli metabolice, iar portofoliul companiei este format din 30 de medicamente pe bază de prescripţie medicală (Rx) şi din 6 medicamente Rx ale companiei Biogen, pentru care Janssen este distribuitor oficial în România. De la intrarea pe piaţa locală, compania a lansat medicamente în mai multe arii terapeutice, în funcţie de context, de nevoia imediată şi de oportunităţile pe care le-a avut la nivelul portofoliului, spune directorul firmei Janssen. De asemenea, începând cu acest an, compania pune pe piaţa locală şi tratamente noi pentru cancerul de prostată şi schizofrenie. „Deşi pe piaţa farmaceutică locală au fost aplicate numeroase modificări legislative, Janssen nu a retras niciun medicament de pe piaţa din România şi nici nu avem această intenţie. În prezent, avem cel puţin două medicamente care nu returnează niciun profit, însă le menţinem pe piaţă deoarece acei pacienţi cu ADHD şi schizofrenie nu au alternative terapeutice”, ţine să preciezeze acesta.

    Din perspectiva accesului la medicamente inovatoare, piaţa din România nu este acoperită uniform, spune Rodseth. Astfel, deşi există un progres înregistrat în ultimii ani, în anumite arii terapeutice nevoia de actualizare a standardelor de tratament este urgentă sau, mai grav, nu există încă tratamente disponibile pentru anumite afecţiuni. Potrivit statisticilor interne ale companiei, Janssen este lider pe piaţa locală în mai multe segmente în care activează, precum HIV/SIDA, unde asigură o mai bună aderenţă la tratament a pacienţilor; compania este lider în tratamentul cancerului de prostată, al cărui standard terapeutic nu mai fusese actualizat de peste 20 de ani, dar şi în tratamentul schizofreniei.

    De asemenea, este prima companie care a lansat un medicament pentru tuberculoza rezistentă la multidrog produsul fiind disponibil pe piaţa locală după o perioadă de mai bine de 50 de ani în care nu a existat o opţiune terapeutică pentru această boală.

    „45% dintre români consideră că un diagnostic de cancer este urmat, din nefericire, de deces într-un timp foarte scurt, deşi pentru multe tipuri ale acestei afecţiuni pacienţii au rate de supravieţuire extinse”, ţine să precizeze Rodseth. Astfel, Janssen se concentrează pe acele nevoi neacoperite din sănătate, în special ariile terapeutice pentru care opţiunile de tratament sunt limitate sau inexistente, cum este cazul onco-hematologiei, al bolilor rare sau al acelor afecţiuni care afectează sistemul imunitar, precizează directorul companiei farmaceutice.

    Însă în procesul accesului la inovaţie sunt întotdeauna implicaţi doi parteneri – companiile farmaceutice, care pun la dispoziţie medicamentele inovatoare din portofoliul pe care îl au, şi autorităţile, care, la rândul lor, trebuie să facă toate demersurile necesare pentru accelerarea accesului pacienţilor la aceste terapii. În acest scop, pe lângă produsele aduse pe piaţa locală, Janssen oferă şi activităţi de educaţie medicală destinate profesioniştilor ori organizaţiilor din domeniul sănătăţii şi pune la dispoziţia pacienţilor informaţii aprofundate despre ariile terapeutice în care compania are cea mai bună expertiză.