“Avand in vedere ca in trimestrul III vom avea de fapt o
continuare a contractiei economiei, rezultand 15 luni cumulate de
cadere a PIB, consideram ca cel mai probabil scenariu este evolutia
economiei in U.
Cititi mai multe despre evolutia economiei in forma de “U”pe
:www.zf.ro
“Daca vorbim de asigurari de viata in Romania si vedem rezultatul la 6 luni, putem vedea o scadere a primelor brute subscrise. Pana la sfarsitul anului aceasta, scaderea va fi recuperata astfel incat vom termina anul 2009 cu un volum de prime brute subscrise la nivelul anului 2008. La pensiile facultative pe primele 6 luni e o crestere de 2%, adica aproximativ 12% crestere a numarului de participanti”.
Coman crede ca per ansamblu se poate vorbi de o crestere moderata.
“Atat asigurarile de viata cat si pensiile facultative servesc unei nevoi de economisire pe termen lung. Economisirea trebuie stimulata, iar autoritatile trebuie sa introduca facilitati fiscale pentru piata asigurarilor de viata, iar pentru pensiile private deductibilitate totala. O a doua masura ar fi sa schimbam mentalitatea romanilor printr-o educatie financiara a lor. ”
"Sesizam in aceasta perioada o schimbare a preferintelor clientilor, care cauta in special produse ce le ofera protectie si randamente garantate. Astfel, in vanzarile noi ale ING Asigurari de Viata din prima jumătate a anului 2009 acest tip de contracte reprezintă circa 80% din numarul total de polite, fata de 40% in aceeaşi perioada din 2008", a declarat Cornelia Coman, director general al companiei si presedinte al Consiliului de Administratie al ING Fond de Pensii.
In schimb, profitul brut al companiei a crescut aproape de trei ori pana la aproape 55 mil. lei (13,1 mil. euro). „In principal, această evolutie a fost determinata de cresterea veniturilor din investitii si de scaderea cheltuielilor administrative", a mai declarat Cornelia Coman. Pe segmentul de asigurarilor de viata, valoarea activelor financiare in administrare a ajuns la nivelul de 1,631 miliarde de lei la sfarsitul lunii iunie 2009, in crestere cu circa 6,25% fata de aceeasi perioadă a anului trecut.
Pe segmentul de pensii facultative, ING Asigurări de Viata are in administrare doua fonduri de pensii facultative, ING Clasic şi ING Optim, care însumau la jumatatea anului 66.651 de participanti (in crestere cu aprox. 56% faţă de iunie 2008) si active de 57,5 milioane de lei (in crestere de peste 3,7 ori comparativ cu iunie 2008).
Dupa mai bine de zece ani de la momentul cand au lansat pe piata romaneasca politele de asigurare de tip unit-linked, care includ si o componenta de investitie pe langa asigurare, olandezii de la ING Asigurari de Viata se pregatesc sa isi simplifice radical oferta. “Revizuim o parte dintre produse, astfel incat sa le reducem pretul, ceea ce inseamna si ca vor fi simplificate”, declara pentru BUSINESS Magazin Cornelia Coman, directorul general al asiguratorului care detine circa o treime din piata. Simplificarea se produce la nivelul produsului (clientul poate alege doar din câteva variante de beneficii, sume asigurate sau durata a contractului) sau la nivelul procesului de evaluare a riscului si vanzare, unde “chestionarele de evaluare a riscului se simplifica”.
Coman remarca, asemenea altor jucatori din industria de asigurari de viata, ca romanii sunt tot mai greu de convins sa aiba incredere in produsele financiare sofisticate, asa cum sunt, spre exemplu, asigurarile de viata legate de fonduri de investitii, dar nu numai ele. Exista o lipsa de incredere in institutiile financiare, remarca ea, iar aceasta tendinta si disponibilitatea tot mai redusa a clientilor de a cheltui mult pentru produse ce nu le sunt strict necesare produc rapid efecte pe piata de asigurari. “Rentabilitatea produselor sofisticate va fi foarte scazuta anul acesta”, apreciaza Sanziana Maioreanu, directorul general al Signal Iduna, unul dintre jucatorii intrati de curand pe piata.
Asa se face ca, dupa mai multi ani in care au vrut sa convinga clientii sa cumpere asigurari tot mai complexe, companiile se vad nevoite acum sa se replieze din mers. Se schimba nu doar planul de afaceri (puternic afectat de consecintele crizei economice), dar si structura de produse si, nu in ultimul rand, cea de vanzari. “Trebuie sa ne concentra m pe nevoile de masa, care raman in zona produselor traditionale”, spune Frans van der Ent, CEO al Eureko, liderul pietei de asigurari de sanatate. Dupa cum arata planurile de la inceput de an, tot mai multe companii vor adopta, anul acesta macar, politica produselor simple, usor de inteles si, nu in ultimul rand, mai ieftine.
Anii trecuti, efervescenta economica si puterea de cumparare tot mai mare au incurajat companiile (din orice domeniu, dar mai ales cele financiare) sa promoveze produse din ce in ce mai complicate, fortand o schimbare rapida de mentalitate si acceptarea unor produse mai scumpe. Mai ales dupa lansarea pensiilor private, ce ar fi trebuit sa stimuleze cunoasterea si interesul clientilor, asiguratorii au pariat ca va urma si o dezvoltare rapida a pietei de asigurari de viata – o piata unde, in ultimii ani, multi dintre ei au incercat sa promoveze politele legate de produsele de investitii, ce includ, pe langa asigurare, si o componenta speculativa. Era cumva normal, mai ales atata vreme cat piata de capital, spre care se indreapta o cota mare a acestor investitii, putea sa ofere castiguri uriase.
“Asiguratorii romani au sarit niste etape si au vrut sa treaca prea repede la ofertele foarte sofisticate”, spunea cu putina vreme in urma Denis Rousset, managerul Groupama pentru Romania, intr-o discutie cu BUSINESS Magazin. In viziunea lui, faptul ca tot mai multe companii au incercat sa promoveze asigurarile complexe in detrimentul celor mai simple este si unul dintre motivele pentru care industria de asigurari de viata este atat de mica, iar evolutia ei atat de lenta. La finele anului trecut, primele brute subscrise din asigurari de viata au fost de circa 1,8 miliarde de lei (sub jumatate de miliard de euro), reprezentand doar o cincime din intreaga piata (evaluata la 2,38 miliarde de euro in 2008). Spre comparatie, soldul creditelor acordate de banci companiilor si populatiei se ridica la aproape 50 de miliarde de euro.
La prima vedere, statisticile par sa-l contrazica pe francezul de la Groupama, pentru ca politele cu componenta de investitii reprezinta doar 30% din total, cumuland anul trecut circa 522,07 milioane de lei (132 de milioane de euro), in timp ce asigurarile de viata insumau 1,24 miliarde de lei (314 milioane de euro), potrivit Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor (CSA). Ce nu spun insa cifrele este ca anii trecuti motorul asigurarilor de viata traditionale a fost creditul bancar (ce insotea, obligatoriu, imprumuturile de lunga durata), sporind cumva fortat cererea pentru aceste produse. Greu de spus acum, cand piata creditelor e blocata, cum vor arata cifrele la finele anului, dar e clar ca surprizele nu pot fi, pentru companii, dintre cele mai placute.
Arderea etapelor de dezvoltare, cum spune francezul de la Groupama, este destul de usor de inteles, dat fiind ca noua din primele zece companii au actionariat strain; singura exceptie este Asirom, care are capital privat romanesc. Pentru multi dintre asiguratori, piata romaneasca nu este decat una pe o lista mai lunga de tari in care sunt prezenti, iar “importul” unor produse testate anterior pe alte piete a fost firesc. In alte piete, cum este cea franceza, spre exemplu, evolutia a fost mai lenta si mai naturala, spune Denis Rousset, existand mai multe generatii de produse succesive, care au permis clientilor sa le inteleaga, sa le accepte si sa le doreasca. Asigurarile complexe, cu o componenta de speculatie, au aparut pe piata franceza la cateva zeci de ani dupa deschiderea pietei de asigurari de viata (undeva dupa al Doilea Razboi Mondial). Abia cand industria ajunsese la 80 de miliarde de euro (prin anii ’80), asiguratorii s-au incumetat sa lanseze polite mai complicate.”
Theodor Alexandrescu, AIG Life: “Primul semnal ca asigurarile unit-linked vor scadea este faptul ca a crescut rata rascumpararilor pe aceasta zona, care anul acesta va fi de doua cifre”
Daca se aproba o lege care sa ne oblige sa garantam un randament minim egal cu inflatia, vom apela la actiuni in instanta la nivel european”, spune Emilia Bunea, directorul general al ING Fond de Pensii, intr-un interviu acordat BUSINESS Magazin. Reactia Emiliei Bunea, care conduce cea mai mare companie de profil din piata, cu circa 1,5 milioane de participanti, este in concordanta cu pozitia adoptata si de administratorii fondurilor de pensii, grupati in Asociatia pentru Pensiile Administrate Privat din Romania (APAPR), care sustin ca “vor riposta dur pe plan international”.
Galceava dintre companii si sindicate, care cer autoritatilor sa oblige fondurile de pensii private sa garanteze un castig anual minim egal cu inflatia, nu este deloc noua. Ba dimpotriva, in ultimii ani ea a fost de mai multe ori repusa pe tapet, fiind insa mereu respinsa de autoritati. Subiectul parea cu totul inchis anul trecut, dupa ce ministrul economiei si finantelor de la acea vreme, Varujan Vosganian, a respins cererile sindicalistilor. Schimbarea legii ar fi o “fortare” pentru companii si o bruiere a sistemului in sine, spunea Vosganian prin primavara anului trecut. “Ar fi un semn de neincredere in sistemul pe care tocmai l-am creat”, comenta el, in conditiile in care solicitarea sindicalistilor venea la putina vreme dupa ce sistemul tocmai incepuse sa functioneze.
Ca intr-un déjà-vu, Blocul National Sindical (BNS), Cartel Alfa si Grupul de Economie Aplicata (GEA), o organizatie neguvernamentala fondata de mai multi economisti, readuc acum subiectul in actualitate. Miza este aceeasi – ca si in trecut, ei cer autoritatilor sa schimbe legea de functionare a sistemului de pensii private si sa impuna companiilor garantii pentru un castig prestabilit. Altfel, sustin ei, cele peste 4,5 milioane de persoane inscrise oficial in sistem ar putea sa ajunga sa primeasca, la pensie, sume mai mici decat cele cu care au contribuit de-a lungul timpului. In plus, grupul de economisti condus de Liviu Voinea cere acum si ca autoritatea de reglementare a pietei – Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP) – sa fie monitorizata indeaproape de GEA, care ar urma sa redacteze rapoarte privind activitatea pe care o desfasoara. Companiile au reactionat rapid aducand, mai zgomotos parca decat oricand in trecut, o lista lunga de contraargumente solicitarilor ridicate de sindicalisti.
Propunerea acestora incalca legislatia in vigoare, spun reprezentantii APAPR, este incompatibila cu filozofia reformei pensiilor, impune un sistem cum n-ar mai exista nicaieri in lume si dezavantajeaza, in final, participantii. “Garantarea inflatiei” este si tehnic imposibila, arata APAPR, pentru ca pe piata romaneasca nu exista instrumente financiare care sa performeze in mod sigur peste inflatie si nici macar statul roman nu ofera aceasta garantie, prin titlurile de stat pe care le emite. Reprezentantii companiilor de pensii ameninta ca daca va fi acceptata cererea sindicalistilor, vor merge in instante pentru a contesta o asemenea decizie. Zarva starnita din nou in jurul acestui subiect poate parea usor exagerata la prima vedere, dat fiind ca propunerile similare din trecut au fost mereu respinse de autoritati.
Lucrurile stau totusi putin diferit de aceasta data. Blocul National Sindical si Cartel Alfa, impreuna cu GEA au anuntat ca vor incepe in martie o campanie de strangere a 100.000 de semnaturi care sa sustina modificarea legii. Cel putin teoretic, o astfel de actiune le creste sansele ca, de aceasta data, proiectul sa treaca de Parlament si sa se transforme in lege. “Ei dau o conotatie populista unui subiect foarte tehnic. Evident ca daca romanii vor fi intrebati
Craciun, care reprezinta cea de-a cincea companie din piata de pensii in functie de numarul de participanti (dupa ce a preluat si doua fonduri mai mici, Bancpost si KD Pensii), considera insa situatia e “mult mai complicata decat ar parea la prima vedere si ar trebui discutata intre specialisti”. “O astfel de propunere suna extraordinar in urechea romanului de rand”, spunea in urma cu exact un an Crinu Andanut, direc torul general al celui de-al doilea jucator de pe piata de pensii, Allianz-Tiriac Pensii Private, si actualul presedinte al APAPR, intr-o discutie organizata de BUSINESS Magazin. “Dar situatia e foarte clara: nu garantam”, puncta el pe atunci, si la fel de ferm se arata si acum. Daca propunerea sindicalistilor va fi acceptata, compania pe care o conduce va refuza sa se supuna unei cerinte de acest fel, sustine el, fara a da insa detalii despre felul in care s-ar putea opune aplicarii unei legi in vigoare. Trecand de orice alt argument logic, sustine Andanut, nici n-ar putea, tehnic, sa o faca. “Ei ne cer sa oferim un randament egal cu inflatia, dar ne poate spune cineva cat va fi inflatia? Cat de des ati vazut ca s-au indeplinit previziunile de inflatie care se fac la inceput de an?”
Aflati in continuare nemultumirile presedintelui APAPR
ING Asigurari de Viata a anuntat ca volumul primelor brute subscrise in 2008 a crescut cu 24% comparativ cu 2007, pâna la valoarea de 620,6 milioane de lei. Valoarea activelor in administrare a inregistrat o crestere de aproximativ 2%, ajungând la 1,5 miliarde lei la sfârsitul anului 2008. "Anul 2008 a reprezentat pentru noi atât consolidarea pozitiei de top in asigurari de viata si pensii private, cât si continuarea actiunilor de constientizare a nevoii de protectie indiferent de mediul economic", spune Cornelia Coman, director general ING Asigurari de Viata.
Profitul brut a atins, in 2008, valoarea de 38,2 milioane de lei, comparativ cu 33,2 milioane de lei, obtinut in 2007. Numarul politelor vândute in 2008 a ajuns la 84.762, din care 65% pentru produse traditionale, iar valoarea beneficiilor platite de ING Asigurari de Viata s-a ridicat la 199 milioane de lei, in crestere cu 28% fata de 2007. "2009 va fi cu siguranta un an al produselor de protectie", adauga Cornelia Coman. Pe segmentul de pensii facultative, ING Asigurari de Viata administreaza doua fonduri de pensii facultative, ING Clasic si ING Optim, ale caror active financiare in administrare erau la sfârsitul lui 2008 in valoare de 31,8 milioane de lei. In prezent, cele doua fonduri insumeaza 62.615 de persoane si active PIII in administrare de 36 milioane de lei.
Performanta fondurilor de pensii facultative ING de la lansare a fost de 8,9% pentru ING Clasic (lansat la 4 iunie 2007) si 11,7% pentru ING Optim (lansat la 31 august 2007). Numarul de participanti la fondul ING Optim a ajuns la 41.367 de persoane, totalul activelor fiind de 22 milioane de lei, iar in cazul ING Clasic, numarul de participanti a ajuns la 21.248 si totalul activelor la 14,8 milioane de lei. Compania isi propune sa atraga 30.000 de noi participanti in fondurile ING de pensii facultative in 2009. “Ne asteptam anul acesta la o crestere a interesului pentru economisire individuala si o mai mare constientizare a nevoii unei pensii facultative, mai ales in contextul limitarii, chiar si temporare a contributiei pentru pensia obligatorie”, estimeaza Cornelia Coman.
Numarul participantilor la Fondul de Pensii Administrat Privat ING ajunsese la finalul lui 2008 la aproape 1,5 milioane de clienti, cota de piata inregistrata de ING la sfârsitul lui decembrie fiind de 38,7% din totalul pietei, in functie de active, si 33%, dupa numarul de participanti, iar activele in administrare de 357,3 milioane de lei. La sfârsitul anului trecut, din cei 1,5 milioane de clienti ai Fondului ING, 1,3 milioane au platit cel putin o contributie la Pilonul II.
Programul de sponsorizare este coordonat la nivel global de Isabelle Conner, sefa marketingului ING Group, si a fost adoptat datorita vizibilitatii mari a competitiei de Formula 1.
Decizia de a nu prelungi contractul incheiat pe trei ani (2007-2009) cu Renault a venit in urma planului de reducere a costurilor in valoare de un miliard de euro anuntat recent de ING.
Pentru 2009 (ultimul an de contract cu Renault), grupul financiar si-a redus cu 40% investitia in Formula 1, dupa ce, la 26 ianuarie, anuntase ca va elimina si 7.000 de locuri de munca in lume.
Cititi mai multe despre planul ING de reducere a costurilor pe Mediafax.
Circa 10 miliarde de euro vor fi injectati in capitalul ING, una din primele 20 de banci ale lumii. Statul a decis aceasta recapitalizare dupa ce actiunile ING au fost in cadere libera.
Mai multe amanunte pe www.protv.ro
"Am demisionat, joi, din aceasta pozitie. Motivele actului unilateral sunt oboseala acumulata in perioada campaniei de aderare la Pilonul II si dorinta de a intra in domeniul consultantei financiare, inclusiv pe pensii private, prin infiintarea propriei companii", a declarat Vasilescu agentiei MEDIAFAX.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Nici nu s-a uscat bine cerneala pe contractele de pensii private obligatorii si companiile de profil au pornit asaltul pensiilor facultative. Piata pensiilor facultative ar urma sa incheie anul cu zece administratori, fata de sase in prezent, aprecia Bram Boon, directorul general al ING Asigurari de Viata, in cadrul seminarului „Ce urmeaza in reforma pensiilor private?“, organizat saptamana trecuta de Ziarul Financiar si ING.
Pana una-alta, pensiile facultative au starnit un interes modest, dat fiind ca toti cei sase jucatori administreaza la un loc active de doar 17,89 milioane de lei (4,87 milioane de euro), stranse de la numai 60.417 de clienti, potrivit statisticilor Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP).
„Piata pensiilor facultative poate atrage in acest an 600.000 de participanti“, spunea Boon, estimand ca circa 40% dintre angajatii cu varsta intre 25 si 52 de ani intentioneaza sa cumpere un astfel de produs in urmatorul an. Pana la momentul in care administratorii vor ajunge sa vada si aceasta piata inflorind, (re)infloresc pentru moment doar discutiile privind problemele sistemului.
„Deductibilitatea fiscala la pensiile facultative este cumplit de mica“, spunea, in cadrul aceluiasi seminar, Radu Vasilescu, directorul general al ING Fond de Pensii, compania ce administreaza fondul de pensii obligatorii cu cei mai multi participanti.
Prin lege, contributia maxima la fondurile de pensii facultative este de 15% din venitul brut lunar al angajatului, iar in limita a 200 de euro pe an contributiile sunt deductibile fiscal. Optional, si angajatorul poate contribui in contul salariatilor, limita de deductibilitate fiind tot de 200 de euro.
Argumenta nd ca banii ce ar merge spre o pensie facultativa sunt „deturnati“ de la consum, Vasilescu considera potrivit un nivel de deductibilitate de cel putin 1.000 de euro.
„Deductibilitatea este foarte mica, si prin comparatie cu alte tari, in care nivelul contributiei deductibile este de 2.000- 3.000 de euro“, spune si Aron Popa, presedintele Comisiei de Buget, Finante si Banci din Senat, avansand o suma de 500- 600 de euro la care „va fi nevoie sa ridicam acest prag“.
Intr-un plan mai concret fata de discutiile privind deductibilitatea, administratorii mai semnaleaza o problema: angajatorii nu sunt interesati sa participe la pensiile facultative, in conditiile in care contributiile platite intra imediat in proprietatea salariatului.
Nici in zona pensiilor obligatorii lucrurile nu sunt deloc mai linistite. Aderarea nu a fost cea mai importanta etapa, pentru ca din luna mai incep discutiile privind beneficiile pe care le aduce sistemul participantilor, indica Mircea Oancea, presedintele CSSPP.
Primele contributii, aferente lunii martie, se vor face cel mai tarziu pana la 20 mai, potrivit lui Oancea, care estimeaza ca in acest an companiile vor strange si vor avea de investit circa 300 de milioane de euro. Si, chiar si in conditiile in care administratorii au atentionat in repetate randuri ca beneficiile acestor investitii se vor vedea doar intr-un timp indelungat, contextul financiar tulbure ridica si mai acut problema randamentelor pe care le vor arata contributorilor lor.
„Problema mare, in raport cu evolutia leului si cu pietele in ca- dere, este sa nu ne trezim la sfarsitul acestui an, date fiind performantele negative ale economiei romanesti, sa aratam in conturile participantilor niste rezultate nu tocmai incurajatoare“, puncta de curand Crinu Andanut, director general al Allianz-Tiriac Pensii Private, o problema din ce in ce mai des discutata in randul administratorilor.
Pana la momentul bilantului privind performantele, vine insa mult mai curand, pana la jumatatea lunii martie, potrivit lui Oancea, momentul altui bilant. In prezent, Casa Nationala de Pensii si Alte Drepturi de Asigurari Sociale (CNPAS) compara registrul participantilor (aproape patru milioane de clienti care au fost validati in urma campaniei initiale de aderare) cu baza de date cuprinzand istoricul platilor de contributii de asigurari sociale (CAS) pentru acesti clienti.
Conturile nealimentate schimba cifrele din bilantul administratorilor si, pe masura, si pozitia lor pe piata. Iar numarul acestor conturi goale nu e deloc mic, fiind estimat la 1,15 milioane de participanti, potrivit unor declaratii ale presedintelui CNPAS, Mariana Campeanu, in conditiile in care piata totala (respectiv a contributorilor ce au subscris de bunavoie si a celor ce vor fi repartizati prin loterie) este de circa 4,6 milioane.
Potrivit lui Oancea, loteria se va desfasura pana la jumatatea lunii martie, cand se va incheia si perioada de dezbateri publice la o alta norma ce naste furtuni intre administratori: cea privind aderarea participantilor ce intra in campul muncii de acum inainte.
Potrivit normei in discutie, administratorii care detin 20% din piata si au active nete de peste 20% vor fi exclusi de la repartizarea aleatorie. Cel putin asa prevede proiectul actual, pentru ca dezbaterile publice abia incep, asa cum de altfel dezbaterile cu privire la intreaga piata a pensiilor private abia acum par ca iau avant.