Tag: gaze

  • Preţurile la gaze scad de la 1 mai

    Preţurile pentru furnizarea reglementată a gazelor naturale pentru majoritatea clienţilor casnici din România vor scădea în medie cu 1,5% de la 1 mai 2016, potrivit informaţiilor trimise de reprezentanţii Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE).

    Comitetul de reglementare al Autorităţii  Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei – ANRE,  a aprobat, în şedinţa de miercuri, 27 aprilie 2016, preţurile pentru furnizarea reglementată a gazelor naturale  la clienţii casnici. În conformitate cu metodologiile de tarifare, începând cu data de 1 mai 2016, preţurile pentru furnizarea reglementată a gazelor naturale  pentru un număr de 2.947.221 clienţi casnici din categoria de consum B1 (reprezentând aproximativ 94% din total clienţi casnici), vor scădea în medie cu 1,5%.

    În principal, această scădere se datorează scăderii tarifelor de distribuţie pentru S.C. E.ON Distribuţie România S.A. cu circa 8,8% şi pentru S.C. Distrigaz Sud Reţele S.R.L. cu circa 2,4%, da şirecuperării parţiale de către societăţi a costurilor istorice cu achiziţia gazelor naturale destinate furnizării la clientii  casnici.

    Astfel, începând cu data de 1 mai 2016, pentru un număr de 1.517.273 clienţii casnici, din categoria de consum B1, al căror furnizor este S.C. E.ON Energie România S.A.,  preţurile de furnizare a gazelor naturale vor scădea cu circa 1,9 %; iar pentru un număr 1.429.948 clienţii casnici, din categoria de consum B1, al căror furnizor este S.C. ENGIE ROMÂNIA – S.A.,  preţurile de furnizare a gazelor naturale vor scădea cu circa 1%.

    Având în vedere însă, că de serviciul de distribuţie beneficiază toţi clienţii noncasnici racordaţi la sistemele de distribuţie, scăderea tarifelor de distribuţie este un element care ar putea genera/determina şi o scădere a preţurilor de furnizare aferente  pieţei concurenţiale, în funcţie de serviciile care fac obiectul contractelor de furnizare în regim negociat şi a condiţiilor contractuale, potrivit informaţiilor trimise de ANRE.

     

  • Cât câştigă un taximetrist in România după ce plăteşte combustibilul, compania şi taxele către stat

    Cei care sunt angajaţi ai unei firme trebuie să achite către companie o anumită sumă, fie la finalul unei zile de muncă, fie o dată la câteva zile. În funcţie de companie, această sumă cunoaşte poate varia între 70 şi 100 de lei.

    „Aproximativ 60% dintre taxiurile din oraş merg pe gaz, nu pe benzină, pentru că gazul este mai ieftin, e 2,29 lei. Eu am maşină pe gaz şi merg cam 150 de kilometri pe zi, ceea ce înseamnă că trebuie să plătesc aproximativ 50 de lei pe gaz zilnic“, a declarat un şofer de taxi celor de la 7est.ro.

    Unii taximetrişti susţin că lucrurile stau mult mai prost: “Am ajuns să stăm pe teren câte 14 ore pe zi şi să nu putem să ne acoperim cheltuielile. Bem peste un litru de cafea, mâncăm la portbagaj şi nu ne alegem cu nimic. Cu tariful ăsta şi cu maşinile de Ilfov care fac taximetrie în Capitală nu mai poţi face bani”, a declarat un şofer de 45 de ani, care practică această meserie de peste 20, celor de la Libertatea.

    Cu toate acestea, calculele arată în felul următor: în funcţie de numărul de curse, de distanţa parcursă şi de eventualele bacşişuri care se lasă, câştigurile pot varia. În medie, un taximetrist câştigă pe tură între 220 şi 300 de lei. Astfel, după ce plăteşte dările către companie, scade consumul de carburant şi cheltuielile personale, precum şi taxele către stat, un taximetrist obţine pe lună între 1.600 şi 2.200 de lei.

  • Cât câştigă un taximetrist in România după ce plăteşte combustibilul, compania şi taxele către stat

    Cei care sunt angajaţi ai unei firme trebuie să achite către companie o anumită sumă, fie la finalul unei zile de muncă, fie o dată la câteva zile. În funcţie de companie, această sumă cunoaşte poate varia între 70 şi 100 de lei.

    „Aproximativ 60% dintre taxiurile din oraş merg pe gaz, nu pe benzină, pentru că gazul este mai ieftin, e 2,29 lei. Eu am maşină pe gaz şi merg cam 150 de kilometri pe zi, ceea ce înseamnă că trebuie să plătesc aproximativ 50 de lei pe gaz zilnic“, a declarat un şofer de taxi celor de la 7est.ro.

    Unii taximetrişti susţin că lucrurile stau mult mai prost: “Am ajuns să stăm pe teren câte 14 ore pe zi şi să nu putem să ne acoperim cheltuielile. Bem peste un litru de cafea, mâncăm la portbagaj şi nu ne alegem cu nimic. Cu tariful ăsta şi cu maşinile de Ilfov care fac taximetrie în Capitală nu mai poţi face bani”, a declarat un şofer de 45 de ani, care practică această meserie de peste 20, celor de la Libertatea.

    Cu toate acestea, calculele arată în felul următor: în funcţie de numărul de curse, de distanţa parcursă şi de eventualele bacşişuri care se lasă, câştigurile pot varia. În medie, un taximetrist câştigă pe tură între 220 şi 300 de lei. Astfel, după ce plăteşte dările către companie, scade consumul de carburant şi cheltuielile personale, precum şi taxele către stat, un taximetrist obţine pe lună între 1.600 şi 2.200 de lei.

  • Administratorul blocului trece în online

    O vorbă spune că există o aplicaţie pentru orice. Ceea ce nu pare a fi dezminţit de numărul uriaş de aplicaţii disponibile în momentul de faţă (1,6 mil. pe Google Play, 1,5 mil. pe Apple App Store, 400.000 pe Amazon Appstore, 340.000 pe Windows Phone Store şi 130.000 pe Blackberry World, potrivit Statistia). Iar în acest peisaj este pe cale să-şi facă apariţia o aplicaţie care transformă şi tehnologizează comunicarea cu administratorul blocului şi declararea indecşilor la apă sau gaz.

    Ideea a apărut în Iaşi, unde cinci tineri, prieteni sau colegi de serviciu, cu experienţă în programare şi design, s-au gândit să rezolve problema comunicării defectuoase dintre asociaţiile de bloc şi locatari. „De cele mai multe ori proprietarii declară târziu indexul la apă sau gaz, fie din cauza programului asociaţiei de proprietari, fie din cauza unei lungi absentări de acasă a locatarului. În acest sens ne‑am gândit că putem utiliza cel mai folosit dispozitiv pus la îndemână de tehnologie – smartphone-ul – pentru a pune în legătură, online, proprietarii de locuinţe cu administratorii asociaţiilor”, spune Ştefan Matei, unul dintre fondatori.

    Prima variantă a aplicaţiei a fost dezvoltată în cadrul unui hackathon organizat de o companie locală de IT, iar cei 5 au lucrat 24 de ore la varianta web a aplicaţiei şi la varianta Android, apoi au prezentat-o juriului.
    Aplicaţia are două module: modulul administratorului şi pe cel al locatarului. Administratorul are o interfaţă special creată, care permite gestionarea comunicării cu locatarii: pot să adauge notificări, să adauge consumul (bucătarie, baie), să încheie luna sau să vadă sesizările adăugate de locatari.

    Locatarului i se permite să citească notificările adăugate, să trimită indexul (poate alege dacă trimite text sau fotografie), să vizualizeze istoricul contului lui şi să trimită anumite sesizări (de exemplu: nu funcţionează iluminatul în scara A). După cum se poate deduce, principalii beneficiari ai acestei aplicaţii sunt administratorii de asociaţii şi locatarii, însă creatorii LaBloc App aduc în discuţie şi furnizorii de servicii. „În calitate de beneficiari secundari se pot considera şi furnizorii serviciilor pentru care aplicaţia transmite indexul: furnizorii de apă, gaz etc. sau chiar diverse companii ce administrează locuinţele din oraş”, afirmă Matei.

    Însă tocmai faptul că vor să tehnologizeze un proces care nu era deloc tehnologic ar putea să apară probleme în implementare. Nu toţi administratorii de bloc sunt deschişi la tehnologie, la schimbare. Însă echipa de la LaBloc App mizează pe faptul că aplicaţia îi va face să administreze mai eficient asociaţia, fără să întâmpine întârzieri în declararea indexului şi în realizarea rapoartelor lunare.
    Se vor evita situaţiile de întreruperi din cauza proprietarilor care nu declară la timp sau care nu plătesc la timp (prin intermediul sistemului de notificare online, pot trimite mesaje către locatari). De asemenea, administratorii îşi vor îmbunătăţi relaţia cu proprietarii prin sistemul de sesizări şi rezolvare în timp scurt a problemelor ce apar în asociaţie, potrivit reprezentanţilor LaBloc App.

    Pentru a-i familiariza cu aplicaţia şi a le rezolva problemele cu care se vor confrunta, ieşenii se gândesc la „mici sesiuni de training dedicate administratorilor şi chiar implementarea unei secţiuni de suport online (practic, un număr de telefon la care pot suna pentru eventuale probleme)”, spune Ştefan Matei.

    După cum spuneam, proiectul a pornit în Iaşi şi dacă va avea succes se gândesc şi la alte oraşe din România. Au primit cereri de a implementa aplicaţia de la persoane din Bucureşti sau Constanţa. În prezent, echipa promovează aplicaţia şi aşteaptă ca aceia care şi-o doresc să se înscrie pe site-ul proiectului. „În urma înscrierilor, vom realiza o prioritizare a asociaţiilor care au cele mai multe cereri şi vom trece, astfel, în perioada de implementare efectivă.”, afirmă Matei.

    Aplicaţia s-a dezvoltat prin munca celor cinci, iar partea de finanţare a fost acoperită integral tot de către membrii echipei. Însă pentru a-şi duce planurile până la capăt au nevoie de susţinători şi sunt în căutare de sponsori pentru partea de infrastructură.
    Pe termen scurt, tineri îşi doresc să realizeze implementarea propriu-zisă a aplicaţiei, apoi pe termen lung doresc ca LaBloc App să fie folosită de tot mai multă lume şi să creeze o reţea mare de utilizatori.

    Aplicaţia ar putea uşura viaţa multor oameni care, doar prin câteva clicuri, transmit indexul şi-şi văd mai departe de treabă, dar ieşenii se gândesc şi la viitor, la Internet of Things, „ne gândim la aplicaţiile de smart home sau alte aplicaţii pentru case inteligente, LaBlocApp se poate integra şi poate comunica uşor cu acestea, pentru o gestiune cât mai simplă a casei”, concluzionează Ştefan Matei.
     

  • Accidentele din zona Triunghiului Bermudelor ar putea fi în sfârşit explicate

    Autorii descoperirii sunt oamenii de ştiinţă norvegieni.

    Mai multe cratere, având diametre de aproximativ 1km, au fost descoperite în Marea Barents. Din câte se ştie până în acest moment, formaţiunile ar fi apărut în urma unor explozii de gaz metan. Deocamdată, cercetătorii din cadrul Universităţii din Tromsø, Norvegia, nu pot oferi foarte multe informaţii referitoare la structrurile identificate, pentru că cercetările se află încă la început.

    “Mai multe cratere gigantice au fost detectate în zona vest-centrală a Mării Barents. Cel mai probabil, ele s-au format în urma declanşării unor explozii provocate de gaze. Există mari şanse ca regiunea pe care am studiat-o să reprezinte una dintre principalele surse de metan de la nord de Cercul Polar”, susţin cercetătorii norvegieni.

    Uneori, metanul poate fi regăsit în natură sub formă de hidrat. Acesta este prezent în cantităţi mari atât sub platforma continentală, dar şi în compoziţia permafrostului.

    Cititi mai multe pe www.descopera.ro

  • V-aţi întrebat vreodată de ce Hitler a purtat acel tip de mustaţă

    Se pare că a renunţat la mustaţa în stilul ghidon în favoarea stilului periuţă pentru a nu fi gazat in timpul Primului Război Mondial, potrivit unui documentar realizat de History Channel, scrie Daily Mail.

    În plus, pentru că era ciudată a devenit uşor de recunoscut. Se pare  că Hitler ar fi fost obligat să îşi taie mustaţa pentru a obţine o închidere etanşă a măştii de gaze. După Primul Război Mondial, Hitler a păstrat mustaţa, iar la scurt timp a devenit un simbol al dictatorului nazist.

    Alţi purtători celebri ai mustateţi periuţă au fost Charlie Chaplin (care a interpretat rolul lui Hitler în 1940 în filmul The Dictator) şi Oliver Hardy. Acest stil de mustaţă a scăzut în popularitate după Al Doilea Război Mondial din cauza asocierii cu Hitler.

  • ZF: Cele 6 evenimente care au marcat săptămâna

    Dacă în 2008 gazul rusesc reprezenta aprope un sfert din con­sum, anul trecut ponderea importurilor de la Gazprom nu mai reprezenta nici măcar 2%. Ce a determinat reducerea uneia dintre cele mai complicate dependenţe de importuri? Colapsul industriei.

    Potrivit datelor livrate de Gazprom Export, braţul de ex­porturi de gaze al gigantului Gazprom, cel mai mare produ­că­tor de gaze la nivel global, anul trecut România a mai avut nevoie de numai 0,17 miliarde de metri cubi de gaze ruseşti, cu aproape 50% mai puţin faţă de 2014.
     
    Citiţi mai multe www.zf.ro
  • Mişcare neaşteptată: ”Copilul minune” al Petromului, cel care a descoperit zăcămintele din Marea Neagră, a plecat din companie

     Gabriel Selischi, membru al directoratului Petrom, responsabil pentru activitatea de explorarea şi producţie, ar urma să părăsească boardul Petrom, singurul producător de petrol şi gaze din România. Reprezentanţii Petrom nu au comentat pe baza acestei informaţii, iar Selischi nu a putut fi contactat.

    Gabriel Selischi, 48 de ani, este românul care din toamna anului 2013 are pe mână cea mai mare comoară din portofoliul Petrom, activitatea de explorare şi producţie, adică rezervele de petrol şi gaze ale companiei. Practic, prin activitatea sa, Selischi era responsabil pentru jumătate din producţia de gaze a României şi aproape toată producţia de petrol. Tot el coordona pariul Petrom cu zona de mare adâncime din Marea Neagră, cea mai provocatoare expediţie în care s-a avântat până acum producătorul de petrol şi gaze.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Două din trei locuinţe se încălzesc cu lemne, dar se fac planuri pentru exportul gazului din Marea Neagră în Austria

    O casă are de aşteptat jumătate de an pentru a fi conectată la reţeaua de gaze. Accesul la utilităţi este un indicator care plasează România pe ultimele locuri din lume.

    În timp ce deja se lucrează la rute de export pentru gazul din Marea Neagră, două din trei lo­cuinţe din România se încălzesc sau îşi pre­pară mân­carea la butelie sau la foc cu lemne. Practic, nu­mai 3 milioane de locuinţe din cele aproape 8,5 din România sunt conectate la reţeaua de distribuţie a gazelor naturale. În oraşe cheie, cum este cazul Constanţei, doar una din cinci locuinţe este racordată la reţeaua de ga­ze.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Vasile Vînătoru, un primar din judeţul Vaslui: “Numai cine este bolnav de răutate nu se poate bucura când vede cum o comunitate se dezvoltă”

    Banca nu este doar un “scaun lung şi îngust pentru două sau mai multe persoane” sau o insituţie financiară, ci şi o comună din judeţul Vaslui. Comuna Banca a ieşit în evidenţă datorită investiţiilor făcute în dezvoltare, investiţii coordonate de primarul Vasile Vînătoru, potrivit banca.ziare.com

    Aceasta a reuşit să asfalteze drumul spre satul Banca (parte a comunei), iar locuitorii satului Salcioara sunt racordaţi la reţeaua de gaz.
    “Primarul nu are culoare politică. Şi de aceea toţi pun umărul la realizarea proiectelor lansate de administraţia locală. Împreuna trebuie să lucrăm în folosul cetăţenilor din comună. Un primar trebuie să aibă continuitate ca să poată finaliza proiectele”, a spus Vînătorul pentru sursa citată.

    “Cu forţe proprii am împădurit alte 10 hectare de teren.  De asemenea, avem apoi un alt proiect pentru împădurirea unor suprafeţe de teren care-i realizat în proporţie de 70%. Am reuşit să asfaltam drumul pana la Banca sat şi avem proiecte de alimentare cu apa, canalizare şi drumuri asfaltate pentru fiecare sat al comunei. O reuşită este reţeaua de alimentare cu apă şi canalizare din satele Tîfu şi Miclesti. “, a adăugat el.

    Nu i-a fost uşor să realizeze aceste lucruri deoarce opozanţii i-au pus beţe în roate la fiecare ocazie, potrivit spuselor lui. “”Au spus la un moment dat ca sunt arestat. Au reclamat totul, orice lucrare. Raspunsurile primite arata clar ca nu s-au comis ilegalitati. Obligatia mea acum este sa discut cu oamenii. Am asteptat sa vina raspunsurile oficiale pentru a avea ce sa le arat. Voi merge si le voi arata oamenilor cum sta realitatea. “, s-a apărat el.

    “Numai cine este bolnav de răutate nu se poate bucura când vede cum o comunitate se dezvoltă, când vede cum apar şi în această zonă vitregită comune europene.”, a concluzionat el.