Compania caută 50 de muncitori necalificaţi în industria confecţiilor şi 50 de operatori confecţioneri industriali îmbrăcăminte din ţesături, tricotaje, materiale sintetice. Francezii au demarat producţia în unitatea din localitatea Tălmaciu, la 20 de kilometri de municipiul Sibiu, în anul 2003, iar de-a lungul timpului aceştia au ajuns să deţină pe plan local mai multe fabrici de componente pentru industria auto. Faurecia deţine în prezent pe piaţa locală fabrici la Tălmaciu (scaune auto), Craiova (sisteme de control al emisiilor), Mioveni (sisteme de interior), Râmnicu Vâlcea (scaune auto) şi Căteasca, judeţul Argeş (sisteme de interior).
Tag: fabrica
-
British American Tobacco investeşte peste 60 de milioane de euro în fabrica de la Ploieşti
Creşterea investiţiilor se datorează extinderii capacităţii de producţie pe fondul a trei factori importanţi: închiderea treptată a fabricii din Germania, preluarea Bulgartabac din Bulgaria, cu o parte a volumelor urmând să fie mutate la Ploieşti, şi optimizarea volumelor fabricilor BAT din Europa de Vest, regiune din care face parte şi fabrica din România.
Ca urmare a dezvoltării unităţii de producţie de la Ploieşti, până la finalul anului vor fi create 120 de noi locuri de muncă, din care 90 au fost deja ocupate. În prezent, în unitatea de producţie de la Ploieşti lucrează circa 700 de angajaţi şi 150 de contractori.
”Valorea investiţiilor pe care urmează să le realizăm în unitatea de producţie de la Ploieşti în 2017 s-a triplat faţă de estimările noastre iniţiale”, a afirmat Gemma Webb, CEO al British American Tobacco România. ”În acest an, investiţia noastră totală va fi de peste 60 de milioane de euro, bani folosiţi pentru achiziţionarea de noi echipamente şi pentru ridicarea unei noi hale de producţie cu o suprafaţă totală de peste 4000 metri pătraţi”, a mai precizat aceasta.Investiţiile se vor reflecta şi în volumele produse, acestea urmând să crească cu aproximativ 30%. Totodată, numărul ţărilor către care pleacă produsele fabricii British American Tobacco de la Ploieşti va creşte de la 35 la 40 de ţări.
„Vrem să continuăm să investim în România şi sperăm că Guvernul român va asigura predictibilitatea legislativă şi fiscală şi stabilitatea politică necesare. Subliniem din nou că una dintre precondiţiile creşterii economice sustenabile este dialogul continuu dintre autorităţi şi mediul de afaceri”, a declarat Gemma Webb.
Fabrica British American Tobacco de la Ploieşti este, în momentul de faţă, a doua cea mai importantă fabrică a grupului din Europa, şi una dintre cele mai tehnologizate şi mai bine dezvoltate unităţi de producţie la nivel global. Cu noile volume, fabrica British American Tobacco de la Ploieşti va deveni una dintre primele cinci cele mai importante unităţi de producţie BAT din lume.
-
Fabrica de fotbalişti a Europei. Trei cluburi din această ţară au câştigat un miliard de dolari din vânzarea jucătorilor săi
Imediat cum începe perioada de transferuri, cluburile engleze din Premier League, cea mai bogatp ligă din Europa, caută să achiziţioneze fotbalişti portughezi. Patru jucători au schimbat cluburile, cu o valoare de transferuri de 160 milioane de euro (178 mil. dolari), printre care şi transferul lui Ederson de la Benfinca la Manchester City. Ederson, în vârstă de 23 de ani, a devenit cel mai scump portar din Premier League.
Echipele portugheze produc sportivi de mare clasă ce sunt vânduţi foarte scump, pentru un profit mare, către cluburile bogate din Europa. Acest transferuri fac posibil ca echipele de fotbal să continue tradiţia de jucători buni.
Benfica cu Sporting Lisabona si cu FC Porto au vândut jucători de aproape 1 miliard de dolari în ultimii 6 ani.
De asemenea, Portugalia este responsabilă pentru cel mai bun jucător din lume, Cristiano Ronaldo, pentru unul dintre cei mai apreciaţi antrenori din lume, Jose Murinho, dar şi pentru unul dintre cei mai cunoscuţi impresari, Jorge Mendes, care a realizat transferuri de milioane de euro.
Cluburile recrutează din academii, şcoli sau prin intermediul scouterilor care găsesc puşti talentaţi ce joacă în curţie şcolilor. Este o loterie, foarte mulţi dintre tinerele talente nu reuşesc să ajungă pe marea scenă a fotbalului, dar atunci reuşesc, jucătorii de fotbal se transformă dintr-o investiţie de zeci de mii de euro în milioane de euro pentru clubul de fotbal.
Academia lui Sporting Lisabona a produs 54 dintre jucători ce activează la cel mai înalt nivel, iar în echipa Portugaliei din 2016, care a câştigat Europeanul, 10 din cei 24 de jucători au trecut prin academia Sporting, inclusiv Ronaldo.
Între 2010 şi 2016, Benfica şi Porto se află în top 5 al echipelor care au cei mai mulţi bani din vânzarea de jucători. Liverpool este echipa care a câştigat cei mai mulţi bani din jucători, nu mai puţin de 442 milioane de dolari, urmată de Valencia şi Juventus cu 432 milioane de dolari, respectiv 415 milioane de dolari. Benfica a câştigat în 6 ani 414 milioane de dolari, iar Porto 382 milioane de dolari.
Totuşi cluburile nu încasează aceste sume. Benfica a obţinut doar jumătate din suma de transfer al lui Ederson, restul s-a împărţin între fostul club al jucătorului şi impresarul acestuia. De fapt, Benfica a plătit 30 de milioane de euro în 2016 doar impresarilor.
Sporting cheltuieşte 9 milioane de euro pe an doar pentru academia de fotbal.
-
Coca-Cola HBC a investit 7 milioane de euro într-o nouă linie de îmbuteliere
Noua linie de îmbuteliere doze lansată de Coca-Cola HBC România în fabrica din Timişoara este, în prezent, cea mai rapidă de pe piaţa locală şi are un înalt grad de automatizare de ultimă generaţie. Capacitatea sa zilnică de producţie este de două milioane de doze. De asemenea, în cadrul fabricii din Timişoara, aceasta este linia cea mai eficientă din punct de vedere energetic (410 kW / h) şi linia cu cel mai mic consum de apă pe litru de băutură produsă (1,1L). Proiectul a demarat în noiembrie 2016, iar perioada de testare s-a încheiat la sfârşitul lunii mai 2017.„Suntem prezenţi pe piaţa românească de peste 25 de ani şi angajamentul nostru aici este foarte puternic. Acum, ne extindem rădăcinile la nivel local cu o nouă investiţie, în valoare de 7 milioane de euro, într-o linie de îmbuteliere doze de mare viteză. Această investiţie este o nouă confirmare a angajamentului nostru profund faţă de economia şi comunitatea locală. Suntem fericiţi că fabrica noastră din Timişoara dispune acum de cea mai rapidă linie de îmbuteliere pentru băuturi din România. De asemenea, suntem mândri de contribuţia noastră la nivelul comunităţii locale. Ne angajăm să investim în continuare, România este o piaţă foarte importantă în cadrul grupului Coca-Cola HBC, şi suntem foarte încântaţi de ceea ce urmează”, a declarat Jaak Mikkel, general manager Coca-Cola HBC România.„Am aflat cu bucurie de extinderea capacităţii de producţie a fabricii Coca-Cola HBC din Timişoara. Coca-Cola oferă un exemplu de angajament demn de urmat, cu o prezenţă puternică în România de peste 25 de ani. Coca-Cola, unul dintre cele mai relevante branduri americane, susţine crearea de noi locuri de muncă pe piaţa românească şi continuă să sprijine comunităţile în care operează prin intermediul programelor de responsabilitate socială.”, a declarat Excelenţa Sa Hans G. Klemm, Ambasadorul Statelor Unite în România, în cadrul evenimentului.Noua linie de îmbuteliere doze are la bază un sistem inovator de umplere, de ultimă generaţie, patentat de Krones – lider european în furnizarea de tehnologii pentru producerea de băuturi şi ambalaje – iar funcţionarea sa este asigurată de patru specialişti pe fiecare tură, susţinuţi de experţi din celelalte departamente ale fabricii. Cu o capacitate maximă de producţie de 90.000 de unităţi pe oră, în doze de 330 ml şi 500 ml, noua line va deservi atât piaţa românească, cât şi pieţele europene, în viitor.Fabrica Coca-Cola HBC din Timişoara a fost inaugurată în data de 12 august 1995. La acel moment, existau trei linii de producţie, toate înlocuite ulterior cu echipamente noi şi moderne. În fabrica din Timişoara se îmbuteliază în prezent produse din gama Coca-Cola, Fanta, Sprite, Schweppes, Nestea şi Joy. Aceste produse deservesc atât piaţa românească (cu excepţia Joy), cât şi alte ţări, în care fabrica din Timişoara exportă – Bulgaria, Croaţia, Bosnia şi Herţegovina, Macedonia, Grecia şi alte ţări din zonă. Ambalajele produse şi îmbuteliate în fabrica din Timişoara, pe lângă dozele de 330 ml şi 500 ml, includ: PET de 750 ml (unic în Europa), PET de 1,5 L, PET de 2 L şi PET de 2,5 L, pentru băuturile răcoritoare carbogazoase, şi PET de 500 ml şi PET de 1,5 L pentru produsele îmbuteliate în condiţii aseptice.Coca-Cola HBC este unul dintre cei mai mari îmbuteliatori ai companiei Coca-Cola, având vânzări de peste 2 miliarde de unităţi. Compania activează într-o zonă geografică extinsă, având operaţiuni în 28 de ţări, servind o populaţie de aproximativ 590 milioane de oameni. -
Fabrica de fotbalişti a Europei. Trei cluburi din această ţară au câştigat un miliard de dolari din vânzarea jucătorilor săi
Imediat cum începe perioada de transferuri, cluburile engleze din Premier League, cea mai bogatp ligă din Europa, caută să achiziţioneze fotbalişti portughezi. Patru jucători au schimbat cluburile, cu o valoare de transferuri de 160 milioane de euro (178 mil. dolari), printre care şi transferul lui Ederson de la Benfinca la Manchester City. Ederson, în vârstă de 23 de ani, a devenit cel mai scump portar din Premier League.
Echipele portugheze produc sportivi de mare clasă ce sunt vânduţi foarte scump, pentru un profit mare, către cluburile bogate din Europa. Acest transferuri fac posibil ca echipele de fotbal să continue tradiţia de jucători buni.
Benfica cu Sporting Lisabona si cu FC Porto au vândut jucători de aproape 1 miliard de dolari în ultimii 6 ani.
De asemenea, Portugalia este responsabilă pentru cel mai bun jucător din lume, Cristiano Ronaldo, pentru unul dintre cei mai apreciaţi antrenori din lume, Jose Murinho, dar şi pentru unul dintre cei mai cunoscuţi impresari, Jorge Mendes, care a realizat transferuri de milioane de euro.
Cluburile recrutează din academii, şcoli sau prin intermediul scouterilor care găsesc puşti talentaţi ce joacă în curţie şcolilor. Este o loterie, foarte mulţi dintre tinerele talente nu reuşesc să ajungă pe marea scenă a fotbalului, dar atunci reuşesc, jucătorii de fotbal se transformă dintr-o investiţie de zeci de mii de euro în milioane de euro pentru clubul de fotbal.
Academia lui Sporting Lisabona a produs 54 dintre jucători ce activează la cel mai înalt nivel, iar în echipa Portugaliei din 2016, care a câştigat Europeanul, 10 din cei 24 de jucători au trecut prin academia Sporting, inclusiv Ronaldo.
Între 2010 şi 2016, Benfica şi Porto se află în top 5 al echipelor care au cei mai mulţi bani din vânzarea de jucători. Liverpool este echipa care a câştigat cei mai mulţi bani din jucători, nu mai puţin de 442 milioane de dolari, urmată de Valencia şi Juventus cu 432 milioane de dolari, respectiv 415 milioane de dolari. Benfica a câştigat în 6 ani 414 milioane de dolari, iar Porto 382 milioane de dolari.
Totuşi cluburile nu încasează aceste sume. Benfica a obţinut doar jumătate din suma de transfer al lui Ederson, restul s-a împărţin între fostul club al jucătorului şi impresarul acestuia. De fapt, Benfica a plătit 30 de milioane de euro în 2016 doar impresarilor.
Sporting cheltuieşte 9 milioane de euro pe an doar pentru academia de fotbal.
-
Acest tânăr a luat lucrurile aruncate de alţii şi le-a transformat într-o super afacere – FOTO şi VIDEO
Mai exact, el a folosit pentru decoraţiuni ţevi vechi, motoare de maşini sau pompe pe care muncitorii le lăsaseră într-o fabrică abandonată. “Pentru mine a fost important ca decorul să arate cât mai realist”, a povestit tânărul designer. “Am vrut ca cei care intră în cameră să aibă impresia că trăiesc într-o lume postapocaliptică.”
Ideea din spatele Escape este una destul de simplă: eşti într-o cameră încuiată, înconjurat de indicii, şi ai la dispoziţie 60 de minute pentru a găsi cheia. Pare simplu? În realitate, nu e chiar aşa.
Primul joc de acest tip datează încă din 1988, atunci când John Wilson a lansat „Behind Closed Doors“, o aplicaţie de tip text adventure, prin comenzi scrise, în care jucătorul trebuia să evadeze dintr-o cameră folosind diverse obiecte. Termenul „Escape the Room“ a fost lansat în 2001, odată cu jocul „Mystery of Time and Space“ (MOTAS). Succesul a fost atât de mare, încât în următorii ani s-au dezvoltat sute de mii de programe similare.
Primul Escape the Room „în mărime naturală“ a fost deschis la Budapesta, în cadrul Parapark. Reacţia publicului a fost neaşteptat de bună, determinând apariţia a zeci de alte locaţii. Cea mai cunoscută este cea din Silicon Valley, amenajată de un grup de studenţi, celebră pentru faptul că, de-a lungul celor opt ani de existenţă, doar 23 de oameni au reuşit să elucideze misterele camerei în cele 60 de minute.
România a apărut pe harta mondială a jocurilor de tip Escape the Room în 2013, atunci când mai mulţi antreprenori din Cluj şi Timişoara au decis să-şi încerce norocul, amenajând locaţii. A urmat Bucureşti, unde, fără bugete de promovare, Escape the Room a început să atragă tot mai mulţi clienţi.
-
Motorul Anului în lume, construit în România
Mototrul Ford 1.0 EcoBoost produs, din 2012, în fabrica din Craiova, a fost desemnat “Cel mai bun motor sub un litru” în cadrul competiţiei ”Motorul Internaţional al Anului”, competiţie care are un juriu format din 58 de jurnalişti din 31 de ţări.
Este pentru al şaselea an consecutiv când acest titlu revine motorului EcoBoost 1.0.
În total, motorul 1.0 EcoBoost a câştigat până în acest moment zece trofee în cadrul competiţiei Motorul International al Anului, implicit trei premii la General şi premiul “Cel mai bun motor nou-lansat”, au transmis reprezentanţii Ford România.
“Motorul nostru 1.0 EcoBoost a fost o apariţie revoluţionară şi a stabilit etalonul între motoarele compacte şi eficiente prin sofisticata tehnologie de turboalimentare EcoBoost, prin injecţia directă şi prin tehnologiile de sincronizare variabilă.Chiar şi cu 10 trofee International Engine of the Year în portofoliu, continuăm să căutăm şi să găsim soluţii pentru a lărgi limitele ingineriei la nivel de motoare şi să le oferim clienţilor şi mai multe beneficii puse la dispoziţie de acest mult lăudat motor compact”, spune Joe Bakaj, vicepreşedinte al biroului de Dezvoltare Produs în cadrul Ford Europa.
-
Plusurile şi minusurile săptămânii care tocmai se încheie
UPS
Cea mai mare fabrică de cabluri de fibră optică din Europa a fost inaugurată, săptămâna trecută, la Slatina, de către reprezentanţii Grupului Prysmian. În noua unitate de producţie lucrează o mie de oameni; aceasta se află în parcul industrial de la marginea oraşului.
Un congresman democrat a lansat un proiect de lege, poreclit Legea Covfefe, după mesajul lui Donald Trump care a stârnit atâtea discuţii, prin care postările preşedintelui SUA pe reţelele de socializare să fie păstrate şi arhivate, ca documente prezidenţiale.
Autorităţile de la Roma au stabilit amenzi pentru persoanele care se comportă inadecvat în preajma fântânilor oraşului, într-o încercare de a conserva monumentele şi de a menţine ordinea în oraş. Primarul Romei, Virginia Raggi, a declarat că turiştii, localnicii sau toţi cei prinşi că se odihnesc pe piedestalurile fântânilor, că îşi bagă picioarele în apă sau că înoată în acestea vor fi amendaţi cu sume de până la 240 de euro.
Fermele de melci se dezvoltă puternic în Italia graţiei dezvoltării produselor cosmetice pe bază de mucus de melc, scrie Deutsche Welle. Ca şi în Franţa, creşterea melcilor era legată exclusiv de gastronomie în Italia. Însă în ultimii doi ani, farmaciile şi parfumeriile italiene înregistrează un interes în creştere legat de produsele bazate pe mucus de melci. Există aproximativ 4.000 de ferme în cadrul reţelei crescătorilor de melci din întreaga Italiei.
Prima navă construită după 1990 din fondurile Administraţiei Fluviale a Dunării de Jos, în valoare de aproape jumătate de milion de euro, a fost botezată, într-o ceremonie care a avut loc pe faleza din Galaţi, iar apoi a plecat în misiune. Nava de pilotaj ”Irina“ este prima navă construită după 1990 din fondurile proprii ale Administraţiei Fluviale a Dunării de Jos (AFDJ), vaporul fiind realizat la Şantierul Naval din Constanţa.
Compania Timken a deschis o nouă fabrică de rulmenţi în Prahova, în urma unei investiţii de 60 mil. dolari, aceasta întinzându-se 15.000 mp. La noua unitate vor fi angajate 120 de persoane.
DOWNS
Cele două trenuri electrice Hyperion construite de fabrica Softronic din Craiova şi care pot ajunge la o viteză de 160 km/oră operează regulat curse pe rutele Craiova – Bucureşti – Constanţa şi pe Craiova – Bucureşti – Braşov. Viteza cu care circulă însă este mult limitată de condiţia precară a căii ferate.
Sporul natural al populaţiei a fost negativ în luna aprilie 2017, decedaţii având un excedent faţă de născuţii-vii cu 8.376 persoane, numărul naşterilor şi numărul deceselor înregistrate în luna aprilie 2017 fiind în scădere faţă de martie, potrivit INS.
Mai mult de o treime dintre angajaţi (36%) declară că alocă des sau chiar întotdeauna timp pentru job atunci când sunt în vacanţă, arată un sondaj realizat de platforma de recrutare online eJobs România.
Un incendiu a izbucnit la Grenfell Tower, o clădire de apartamente cu 27 de etaje din vestul Londrei, în mijlocul nopţii de 13 spre 14 iunie, la ora 1.00 ora locală. Mai multe persoane au murit şi circa 50 de persoane erau tratate în spitale, la momentul scrierii acestui articol (14 iunie). ”Este un incident fără precedent“, a spus şeful pompierilor din Londra, adăugând: ”În 29 de ani de când lucrez în domeniu nu am văzut aşa ceva. Cei de la Ambulanţă au anunţat că 50 de persoane sunt tratate în spitale în urma incendiului.“
ANAF a constatat că doar unul din cele 15 echipamente de scanare tip Roboscan ale Direcţiei Generale a Vămilor este funcţional, astfel că a sesizat organele de urmărire penală.
O serie de garnituri de metrou modernizate furnizate de compania rusă Metrowagonmash au fost retrase temporar din circulaţie pe linia de metrou M3 din Budapesta. Compania de transport maghiară BKV şi Metrowagonmash au semnat un contract de 219 mil. euro pentru modernizarea a 37 de trenuri pentru linia de metrou M3 a Budapestei în august 2015. Ulterior, firma rusă a început să livreze garnituri vechi, dar nefolosite în loc să renoveze garniturile existente.
-
Povestea tânarului care a renunţat la biserică pentru a face prăjituri. La doar 24 de ani este unul dintre cei mai buni cofetari din România
„Îmi era dor de casă şi i-am rugat să mă lase să mai fac o prăjitură. Eu sunt familist şi am făcut prăjitura krantz, care îmi plăcea foarte mult”, povesteşte Flavian Dobre despre momentul hotărâtor, care avea să-i schimbe destinul. Era 2012 şi el avea o bursă, în istoria religiilor, în Norvegia, fiind student la teologie. „Un francez, bucătar, mi-a spus: tu ai talent mare, trebuie să te duci să studiezi, că tu faci prăjituri suuuuper. M-a luat valul. M-am întors acasă şi i-am spus tatălui meu: «Eu nu mai vreau să fac nicio facultate, vreau să mă fac cofetar»”.
Reacţia tatălui său a inclus deopotrivă uluirea şi refuzul; a încercat să îl convingă că menirea lui era legată de cariera de preot. „Dar nu am mai rezistat şi am plecat în Franţa, la Lenôtre École, cea mai mare şcoală de cofetari din lume, pe care am absolvit-o în nouă luni. Este un fel de universitate, e foarte greu să intri.” Pentru admitere, orice candidat trebuie să ducă un produs şi există un interviu de selecţie, iar candidatul trebuie să convingă evaluatorii că merită să fie primit. „Au văzut patosul meu, la 18 ani, cred că asta i-a convins”. Studiile de la această şcoală pot fi absolvite într-un interval cuprins între şapte luni şi doi ani şi jumătate; lui Flavian Dobre i-au fost de-ajuns nouă luni, „atât de îndârjit am fost să fac acest lucru”.
Întors în ţară, a deschis prima cofetărie la Buftea, cu o investiţie de 40-50.000 de euro, în 2012. Însă la inaugurare a fost dezamăgit, „pentru că eu făceam prăjituri la nivel hi-tech, nu-mi plac prostioarele”. Când a deschis cofetăria, povesteşte el, era coadă pe trei rânduri, a intrat toată lumea, s-au uitat cu toţii în vitrină şi au întrebat: „«Dar prăjituri nu aveţi?» A fost un şoc pentru mine. «N-ai amandină, savarină, diplomat, ecler». A trebuit să cobor ştacheta şi să fac prăjiturile pe care le mănâncă ei.”Apoi a plecat în Italia, la Academia de Design de Arte Culinare, pentru specializarea deserturi. Nu s-a oprit, ci s-a dus, iar, în Franţa, pentru alte cursuri de specializare, şi dă ca exemplu lecţiile despre torturi şi monoporţii. „Făceam module, pentru a mă specializa şi mai mult, iar apoi am hotărât să particip la concursuri. Pe vremea aceea, în timpul zilei aveam lecţii practice, iar de la 12 noaptea la 3 studiam”, povesteşte tânărul antreprenor despre intensitatea perioadei de studii.
La primul concurs la care a participat – Gastropan, la Braşov – a primit locul trei, şi spune acum că a fost foarte supărat. „Am avut cel mai scump tort de până atunci, un tort cu aur lichid“. În următorul an, în 2015, „am participat la toate categoriile şi am câştigat pentru fiecare locul întâi: cel mai bun cofetar din ţară, cea mai bună cofetărie, aşa că a trebuit să reprezint România la concursul internaţional de cofetărie, individual, la IBA, în München”. Îşi dorea să ia măcar o menţiune, fiind înscris la trei categorii de concurs; una dintre ele a fost ratată, pentru că pe drum spre München i s-a spart statuia de ciocolată pregătită, aşa că a rămas înscris la concursurile de torturi şi gust. Când a venit momentul premierii, se aştepta să audă că au câştigat francezii sau belgienii. „Strigau menţiunile şi mă gândeam: «N-am luat nici măcar o menţiune!» A strigat locul trei, apoi când au anunţat «Medalia de argint pentru România – Flavian Dobre», am leşinat. Franţa a luat locul 1. Am luat premiul, iar a doua zi era premierea pentru categoria de gust. Deja eram înfumurat.”
Tânărul a primit trofeul concursului la categoria decor, iar apoi lucrurile au început să se desfăşoare cu o viteză mai mare: „Deschisesem deja şi a doua cofetărie, în cartierul rezidenţial din Chitila, Rezidens. Apoi am deschis fabrica de prăjituri congelate, în Buftea, cu 70.000 de euro. Deja aveam experienţă şi nu am mai cumpărat utilaje noi, am făcut cea mai mare greşeală cumpărând utilaje noi”, susţine tânărul antreprenor. Şi explică: pierderea la utilaj este foarte mare, pentru că un cuptor cumpărat azi cu 20.000 de euro nu mai valorează mâine decât 7-8.000 de euro.
„Cu această experienţă şi ajutorul unor prieteni am reuşit să cumpăr o cameră frigorifică şi tot ce mai aveam nevoie.” Acum, în fabrică sunt produse toate prăjiturile, care apoi sunt congelate şi transportate la cofetării sau evenimente; „este o tehnică foarte nouă, nu ştiu dacă o folosesc măcar 2% dintre cofetăriile din România”, susţine Flavian Dobre. Tot el detaliază: produsul intră pe o bandă, într-un tunel, se congelează în decurs de 7 minute, la -40 de grade, ceea ce permite păstrarea prospeţimii produsului. Gustul şi calitatea se regăsesc în lichidul produsului, care nu se mai pierde; în plus, mor toţi microbii şi produsul se păstrează proaspăt şi tânăr tot timpul. Congelarea este făcută în şoc, iar particulele de apă nu îngheaţă, doar amorţesc. Particulele de apă au viaţă, au microorganisme. Prin congelarea treptată, un produs ajunge la -18 grade Celsius în opt ore, iar în acest timp particula moare, explică tânărul cofetar. „Cu tehnologia pe care o folosim noi, prăjitura se decongelează în cinci minute, arată impecabil şi poate fi mâncată imediat.”
„La începutul lunii februarie, tânărul antreprenor a deschis a treia cofetărie, în Pipera.
Până în martie anul trecut aveam doar cofetărie, fără patiserie şi brutărie. În mai am intrat şi în domeniul gelateriei artizanale. Luăm de pe piaţa românească doar laptele, în rest aducem totul din Italia. Această decizie ne-a mărit traficul.” Zilnic, în spaţiul din Buftea, care nu este un oraş mare şi are nouă cofetării, intră în jur de 150-200 de clienţi care cumpără, estimează Dobre. Valoarea medie a unui bon 35-40 de lei, cumpărătura minimă fiind de circa 15 lei. Costul unui kilogram de tort variază, însă cel mai adesea pentru producţie sunt necesari 40 de lei; la vânzare, preţul unui kilogram de tort ajunge între 70 de lei şi 500 de lei. „Ce are cel de 500 de lei pe kilogram? Începând cu ciocolată de origine, praline crocante, inserţii de fructe naturale obţinute numai din piureuri de fruct, glazuri oglindă, plus decorurile. De multe ori, la o prăjitură costul decorului este mai mare decât compoziţia. De multe ori nu face tortul cât face decorul. Torturile trebuie să arate impecabil, ca o machetă de plastic”, spune Flavian Dobre. Tot el povesteşte că pentru realizarea unui tort sunt necesare între 4 şi 5 ore, cea mai multă muncă fiind la decor, care durează mai mult de o oră.
-
El cizmar, ea femeie de afaceri. Împreună au transformat un atelier cu 10 angajaţi într-un lanţ de magazine cu sute de angajaţi
„Nu ne-am dat niciodată bătuţi, reţeta succesului este munca, implicarea maximă şi seriozitatea”, explica Ana Cornea reţeta supravieţuirii într-o industrie în care puţini jucători au rezistat, într-un interviu acordat anterior revistei Business Magazin. Povestea Denis a început înainte de 1989, perioadă când Ilie Cornea, „o persoană hotărâtă, care a ştiut tot timpul ce vrea de la viaţă”, potrivit soţiei sale, era cizmar într-o cooperativă, un atelier cu zece angajaţi. În anul 1994, cei doi soţi au privatizat atelierul, care s-a transformat în Denis Shoes, luând numele primei fiice, Denisa.
De altfel, familia a reprezentat mereu reperul cel mai important pentru familia Cornea. „Puţini ştiu că sunt mama a şase copii, cinci fete şi un băiat, dar şi bunica a trei nepoţi, doi băieţi şi o fetiţă. Familia este cea mai importantă realizare a mea şi acest lucru mă face fericită. Am trăit multe momente frumoase pe care viaţa mi le-a oferit cu generozitate, însă cel mai frumos dintre ele a fost atunci când am devenit bunică pentru prima oară. Am simţit că renasc, că mă reinventez”, descrie Ana Cornea principala sa realizare, familia.
În ceea ce priveşte implicarea mediului de afaceri în societate, consideră că acesta ar trebui să se concentreze în jurul unei probleme generale a românilor: „Din punctul meu de vedere, cea mai gravă problemă a românilor este lipsa coeziunii sociale. Aici trebuie intervenit. Valorile româneşti trebuie încurajate şi susţinute”.