În cadrul studiului au fost analizate ritmul de expansiune şi evoluţia cifrei de afaceri ale unui număr de 99 de companii de retail care operează magazine sub 120 de branduri din domeniile FMCG, Fashion, Electro-IT, Cosmetice, Articole Sportive, Încălţăminte, Magazine pentru Copii, Bijuterii, Restaurante şi Cafenele, Home & Deco şi Librarii.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
În cadrul studiului au fost analizate ritmul de expansiune şi evoluţia cifrei de afaceri ale unui număr de 99 de companii de retail care operează magazine sub 120 de branduri din domeniile FMCG, Fashion, Electro-IT, Cosmetice, Articole Sportive, Încălţăminte, Magazine pentru Copii, Bijuterii, Restaurante şi Cafenele, Home & Deco şi Librarii.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Piata de smartphones a continuat creasca in T3 2017, inregistrand cresteri importante, de doua cifre.
Produsele cu ecrane mai mari de 5 inchi au avut cele mai mari cresteri. În schimb, telefoanele din segmentele inferioare de pret si specificatii au inregistrat scaderi in T2 2017, ca urmare a procesului de inlocuire a lor cu produse mai performante.
Televizoarele sunt cele care au generat ritmul de creştere al pieţei. Segmentele ce inregistreaza cresteri sunt reprezentate de televizoarele Smart, diagonalele de peste 45 inchi şi segmentul produselor cu rezoluţie superioară. Segmentul televizoarelor OLED arată evoluţii pozitive.
Din punct de vedere valoric, piaţa de Desktop-uri a înregistrat creşteri pe parcursul celui de-al treilea trimestru, iar tabletele continuă să scadă.
Dispozitivele de printare au inregistrat o rata de scadere de doua cifre comparativ cu T3 2016.
Antreprenorul este de părere că un lider trebuie să fie echilibrat în efortul lui de a împărtăşi celorlalţi viziunea şi să gestioneze atribuţiunile de putere astfel încât colaboratorii lui să aibă sentimentul de împlinire profesională, materială şi intelectuală. Un comportament care poate să fie o piedică în evoluţia profesională este, din punctul lui de vedere, pierderea contactului cu realitatea în demersul de analiză dialectică şi, în acelaşi timp, pierderea capacităţii sensibile de a percepe noi tendinţe. În ceea ce priveşte propria sa evoluţie, spune că o asigură după discuţiile cu apropiaţii: „Mă supun criticii oamenilor de încredere cu care am o legătură dincolo de cea profesională, la nivel uman”.
Antreprenorul de origine greacă este artizanul a două dintre marile tranzacţii de pe piaţa locală: vânzarea Dorna Apemin către Coca-Cola şi cea prin care Dorna Lactate a ajuns în portofoliul companiei franceze Lactalis. Printre brandurile deţinute în prezent prin intermediul firmelor din portofoliul Valvis Holding se află Aqua Carpatica, Domeniile Sâmbureşti şi Chateau Valvis; a investit totodată în afaceri în domeniul energiei verzi şi al agriculturii bio.
Peste 300.000 de persoane lucrează în clădiri moderne de clasa A şi B, în Bucureşti, la acest număr adăugându-se şi angajaţii din spaţiile de birouri neconvenţionale sau de clasa C, potrivit datelor companiei, care mai arată că peste 40.000 de studenţi se înscriu anual la cele mai mari 16 universităţi din Bucureşti, de unde marile companii îşi recrutează viitorii angajati.
Romania a devenit o piaţă atractivă pentru investiţii în ultimii ani, tot mai multe companii străine fiind interesate de extinderea activităţii şi la nivel local, în special datorită disponibilităţii forţei de muncă, a evoluţiei economice dar şi a costurilor cu forţă de muncă mai mici faţă de alte pieţe regionale, explică reprezentanţii CBRE:
„Avem potenţialul de a deveni un pol regional de afaceri, iar acest lucru se datorează unor capacităţi intelectuale şi lingvistice superioare pe care angajaţii din ţară noastră le deţin. Mai mult de 90% din numărul total de studenţi vorbesc la un nivel avansat limba engleză, un factor decisiv şi un motiv pentru care tot mai multe companii anunţă noi investiţii în marile oraşe din România. Universităţile locale au înţeles acest lucru şi au adaptat curricula în concordanţă cu cerinţele reale din câmpul muncii”, a declarat Mihai Păduroiu, head of advisory & transaction services investor leasing office, CBRE.
Cu excepţia zonei de Nord a Capitalei, în care este concentrat aproximativ 28% din stocul disponibil de proiecte moderne de birouri, marea majoritate a sub-zonelor se află în vecinătatea uneia sau mai multor universităţi cunoscute.
„Foarte multe multinaţionale organizează, în cadrul universităţilor, diferite cursuri pentru a pregăti mult mai bine studenţii şi potenţialii viitori angajaţi. În acest fel, numărul programelor de internship a crescut de la un an la altul, iar relaţiile dintre companii şi universităţi s-au consolidat. Bucureştiul este unul dintre cele mai importante destinaţii de outsourcing din regiune, în Capitală figurând peste 40.000 de angajaţi în acest sector. Ne aşteptăm la o creştere minimă de 10-15% în acest segment, evoluţie ce se datora cererilor venite din partea companiilor care îşi doresc să între pe piaţă din România”, a mai adăugat Mihai Paduroiu.
Datele CBRE mai arată că în Bucureşti, companiile specializate în ITO (Information Technology Outsourcing) şi BPO (Business Process Outsourcing) reprezintă cel mare mare procent, 65% din totalul de companii analizate. În total, cele două segmente au, în câmpul muncii, aproximativ 40.000 de angajaţi.
Numarul mediu de angajaţi variază între 270 de persoane pentru o companie ITO până la 500 pentru o companie BPO. Un procent de 28% din companiile analizate provin din SUA, urmat de România, cu 23% din total. Tot 23% din totalul analizat în Bucureşti este reprezentat de companii de tipul SSC, restul de 12% fiind companii cu specializare în Research&Development.
In centrul Capitalei, Vastint România, parte a Interogo Holding dezvoltă ansamblul de birouri Timpuri Noi Square, proiect care la finalizare va fi alcătuit de şase clădiri cu o suprafaţă totală închiriabilă de 100.000 mp. Proiectul se află în vecinătatea universităţilor “Titu Maiorescu”, “Dimitrie Cantemir” sau “Nicolae Titulescu” din Capitală, instituţii de învăţământ care lansează anual peste 4.000 de locuri în cadrul facultăţilor cu diferite specializari.
Campus 6 este un alt proiect de clădiri de birouri, dezvoltat de Skanska România în imediată apropiere a Universităţii Politehnică din Bucureşti, unde anual se înscriu aproximativ 6.000 de studenţi. Alte 1.500 de locuri în facultăţi sunt disponibile şi în alte instituţii private de învăţământ superior din zona. Un nou pol de afaceri se conturează în zona Piaţă Presei – Expoziţiei, acolo unde noi dezvoltări sunt anunţate şi unde investitorii imobiliari simt potenţialul unui hub de business. Portland Trust a anunţat dezvoltarea unui nou proiect de birouri în zona Expoziţiei, acolo unde 50% din ansamblul Blue Rose Office Park a fost deja preinchiriat de ING Bank, companie care va ocupă 20.000 mp. Atât Portland Trust, cât şi alţi investitori imobiliari care vizează noi proiecte de birouri în zona, dezvoltă proiecte pe terenuri aflate în vecinătatea Universităţii Româno-Americane, cu circa 2.000 de locuri disponibile anual, precum şi Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară din Bucureşti, cu peste 2.500 locuri.
Centru-Vest a devenit în ultimul timp o nouă zona de afaceri în jurul căreia se concentrează noi proiecte de birouri, unde Skanska, Vastint, CA Immo, AFI Europe sau Forţe Partners se află pe lista investitorilor cu proiecte în dezvoltare. Tot în zona Orhideea – Politehnică, Vastint România dezvoltă Business Garden Bucharest, în imediată apropiere a complexului studenţesc Grozăveşti-Regie. La finalizare, proiectul va dispune de o suprafaţă închiriabilă totală de 43.000 mp. În aceeaşi zona, dezvoltatorul CĂ Immo construieşte proiectul Orhideea Towers, care va dispune de o suprafaţă 37.000 mp şi se va finaliza la începutul lui 2018.
Analizele CBRE mai arată că, anual, sunt create aproximativ 10.000 de noi locuri de muncă doar în Capitală. Stocul modern de spaţii de birouri va creşte de la 2,76 milioane mp la finalul acestui an, la peste 3,5 milioane mp în 2020, mai mult de 800.000 mp fiind planificaţi sau în curs de dezvoltare în următorii trei ani.
Creşterea economică de 7% în primele 9 luni şi de 8,8% în trimestrul III 2017, anunţată de Institutul Naţional de Statistică (INS), reprezintă o medie naţională a evoluţiilor sectoriale, o rezultantă a minusurilor şi plusurilor, unde – în premieră – minusurile vin din sectorul public, dependent de bugetul de stat, iar plusurile vin din sectorul privat. Cifrele INS sunt tip ”semnal“, arată doar evoluţia pe scurt a Produsului Intern Brut, dar din datele lunare comunicate recent se poate întrevedea contribuţia fiecărui sector la mersul economiei.
Afacerile din industrie, spre exemplu, au un plus de peste 10% pe medie, dar asta pentru că în ramurile privatizate vânzările au crescut cu 15% spre 20% (producţia de autovehicule, confecţiile metalice şi activităţile de rafinare ar fi câteva exemple), în timp ce ramurile unde predomină statul (cum ar fi extracţia cărbunelui) au minusuri de până la 15%. Mai mult, vechea problemă a investiţiilor este prezentă şi acum: cheltuielile publice de capital au un minus de 20,3%, iar la construcţiile inginereşti – lucrările de infrastructură – minusul este de 26%, în timp ce construcţiile de case (particulare) au crescut cu 82,9% şi înmatriculările auto – cu 43,8%.
Practic, toate sectoarele importante ale economiei au avut creşteri cu două cifre în primele nouă luni: comerţul (+11% la auto şi carburanţi, +12.5% la mărfurile nealimentare, +29,9% la livrările online), serviciile profesionale şi pentru populaţie (+13,1%, respectiv +14,1%), transporturile (+14,7%), turismul (+10,8%). Atunci de ce media naţională a creşterii economice este de numai 7%?
Explicaţia nu poate fi alta decât că statul, prin retragerea în locul alocării de fonduri care ar trebui direcţionate către investiţii, nu mai e un factor multiplicator, ci un vector care trage în jos, cel puţin statistic, economia.
Privite dintr-o altă perspectivă, cifrele sectoriale mai arată că industria câştigă tot mai mult teren, agăţându-se de creşterea încă viguroasă a consumului populaţiei (a se vedea avansurile din comerţ, auto şi construcţiile rezidenţiale), dar acoperă într-o măsură deocamdată redusă această cerere, restul venind din import.
Ţările din care noi importăm până şi cele mai banale produse ce puteau fi obţinute aici (să zicem Germania, Polonia, Turcia sau Olanda) ar trebui să transmită României scrisori de mulţumire. Prin cumpărăturile noastre furibunde, le menţinem lor locurile de muncă, le cedăm lor crema profiturilor şi le umplem lor vistieriile cu valută. Ei produc, noi cumpărăm.
Dar – vestea bună – începem să producem tot mai mult, acoperind într-o mai mare măsură şi ce cumpărăm noi (în locul importurilor), şi ce cumpără ei (la export). Şi încă o veste bună: media salariilor nete a crescut (cu 13,5% în septembrie 2017 faţă de septembrie 2016) şi va mai creşte, având în vedere noua criză a forţei de muncă, susţinând – ca putere de cumpărare – şi economia românească, şi economiile altora.
Continuăm, aşadar, cu acest model de creştere economică bazată pe consum şi importuri, cu investiţii şi construcţii în derivă. Acum, în statisticile primelor nouă luni, se mai vede încă ceva: între stat şi privat se produce o ruptură care ar putea avea consecinţe chiar mai grave decât o eventuală supraîncălzire a economiei, câtă vreme sectorul public pare hotărât să anuleze avântul sectorului particular.
„Încrezătoare în beneficiile pe care natura le poate aduce în ştiinţă, mama a pus bazele Cosmetic Plant în 1991. A început să lucreze singură, într-un spaţiu de circa 40 mp, folosindu-se de un malaxor creat de un inginer clujean dintr-o oală de fiert rufe”, povesteşte Susana Laszlo, acţionar şi director general al Cosmetic Plant, despre fondatoarea companiei, Ileana Mester. Abia şase ani mai târziu, odată cu achiziţionarea primelor utilaje profesionale, a făcut pasul către o afacere modernă şi, adăugând treptat câte un nou echipament, compania s-a dezvoltat. Cosmetic Plant a încheiat 2016 cu o cifră de afaceri de 10,4 milioane de lei, în creştere cu 17% faţă de anul precedent, iar în primele nouă luni ale acestui an a înregistrat o creştere de 10,6%. În acelaşi interval profitul a înregistrat un avans de 9,7%.
„Eu am început să mă implic în afacere prin 1995, în plină dezvoltare a companiei, când mama începuse să simtă nevoia unei echipe. După decesul ei, în 2009, am preluat integral conducerea firmei”, adaugă Laszlo. Investiţia iniţială a fost de circa 1.000 de dolari, iar de atunci dezvoltarea companiei a absorbit un buget de peste 2 milioane de euro, sumă care a acoperit şi investiţia în actualul sediu al firmei, de circa 750.000 de dolari, care include fabrica, depozitul şi birourile administrative. Potrivit antreprenoarei, evoluţia companiei s-a datorat şi creşterii permanente a gradului de tehnologizare a liniei de producţie şi a dezvoltării portofoliului.
„Elementul principal care ne diferenţiază pe piaţă este dat de faptul că am creat dintotdeauna produse la un preţ accesibil, chiar şi pentru clienţii cu venituri mici şi mijlocii”, spune Susana Laszlo despre poziţionarea companiei. Practic, toate gamele tradiţionale Cosmetic Plant au la bază câte un ingredient activ natural autohton – gălbenele, cătină, muşeţel, măceşe, busuioc, salvie; „am menţinut convingerea fondatoarei companiei, conform căreia natura completează ştiinţa”, adaugă Susana Laszlo. În ceea ce priveşte gamele moderne, Cosmetic Plant se concentrează pe provenienţa ingredientelor şi extractelor naturale, fiind preferate culturile de plante organice, pentru a dezvolta formule fără parabeni, parafine, siliconi şi coloranţi.
Gama Cosmetic Plant este disponibilă în propriul magazin online, „probabil singurul magazin în care sunt disponibile toate produsele noastre”, spune Laszlo. Pe lângă acesta, produsele se mai găsesc şi în reţelele de hipermarketuri Cora, Auchan şi Carrefour, în drogheriile DM, dar şi în farmaciile Catena şi Remedia, diverse farmacii independente şi magazine naturiste din ţară. În total, estimează Laszlo, produsele companiei pe care o conduce se pot cumpăra din peste 8.500 de puncte de desfacere, dintre care aproximativ 62% sunt farmacii şi magazine naturiste, iar restul de 38%, în reţelele de hipermarketuri, supermarketuri şi magazine de specialitate şi drogherii.
Deşi nu deţine informaţii în ceea ce priveşte valoarea bonului mediu la nivel naţional, Laszlo spune că în propriul magazin online cheltuiala medie a fost de circa 110 lei în primele 9 luni ale acestui an. În prezent, Cosmetic Plant comercializează 110 produse împărţite în 16 game sortimentale, iar printre cele mai vândute se numără cele cu gălbenele şi cătină, alături de gamele pentru protecţie solară şi anticelulită. „Consumatorul fidel al Cosmetic Plant este o femeie modernă, cu vârstă cuprinsă între 30 şi 55 de ani, preocupată să aleagă produse cosmetice cu un bun raport preţ/calitate”, descrie Laszlo tipologia clientelei.
Dintre cele mai recente investiţii, Susana Laszlo enumeră bugetele alocate pentru achiziţia a patru utilaje, o investiţie 1,4 milioane lei şi un malaxor de 150 litri pentru preparat şampoane. Compania se află în plină retehnologizare, proces început în 2017 şi finanţat în totalitate din resurse proprii. Anul acesta, producătorul de cosmetice a participat la diverse târguri internaţionale de specialitate în Republica Moldova şi Ungaria, iar momentan firma se pregăteşte pentru pentru Cosmoprof Asia, organizat la Hong Kong.
Se nasc cu 47.000 de copii mai puţin
Numărul de născuţi-vii a scăzut cu aproape 47.000 faţă de situaţia de acum 19 ani, pe fondul amânării naşterii primului copil şi al migraţiei externe a populaţiei. În 2016 s-au născut numai 190.000 de copii în România, în timp ce alţi 20.000 – 25.000 de copii au fost născuţi de mamele românce din străinătate. Specialiştii în demografie spun că nu se poate opri acest fenomen al scăderii natalităţii, însă statul poate crea o strategie naţională pe termen lung pentru încurajarea natalităţii. În Franţa, de exemplu, s-a dus o astfel de politică, iar natalitatea a crescut, una dintre măsurile din această strategie fiind stabilirea impozitului pe salariu în funcţie de numărul de copii născuţi.
Traficul de pasageri pe aeroporturi a crescut de opt ori
Traficul de pasageri pe aeroporturile din România a ajuns anul trecut la circa 16 milioane de oameni, fiind de opt ori mai mare decât în urmă cu 19 ani.
Creşterea numărului de pasageri a fost generată atât de creşterea numărului de turişti, dar şi pe fondul majorării numărului de zboruri de tip low-cost şi a unor investiţii în modernizarea aeroporturilor. Totodată, pe fondul deficitului de infrastructură rutieră, a crescut foarte mult şi al numărul de pasageri de pe cursele interne. Operatorii aerieni Tarom, Blue Air, Wizz Air şi Ryanair conectează în prezent Bucureştiul de cele mai importante oraşe de ţară, iar Blue Air a pariat chiar pe zborurile regionale care leagă oraşe precum Constanţa, Timişoara, Iaşi sau Cluj.