Tag: estimare

  • CEL.ro a avut vânzări de 40 de milioane de euro anul trecut şi estimează o creştere cu 20 de milioane de euro în 2016

    CEL.ro, magazinul online gestionat de compania Corsar Online, a anunţat o creştere a cifrei de afaceri de peste 25% în anul 2015. Astfel, CEL.ro a avut vânzări de aproximativ 180 milioane de lei (cca. 40 milioane de euro).

    “În ultimii 4 ani vânzarile CEL.ro au înregistrat o creştere solidă. În 2011 vânzările au fost de 50 de milioane de lei, iar în doar 4 ani am ajuns la 180 de milioane de lei. Asta înseamna o creştere de 3,5 ori a cifrei de afaceri. Această dezvoltare a necesitat o susţinere constantă prin extinderea semnificativă a echipei şi a întregului sistem logistic. Concomitent, adaptarea la evoluţia pieţei, respectiv diversificarea şi lărgirea portofoliului de produse, a avut un rol determinant în acest parcurs. Ca urmare, în mod natural, numărul de clienţi a evoluat şi el, anul acesta înregistrând clientul cu numărul 700.000 şi comanda cu numărul un milion.”, a declarat Tiberiu Pop, CEO şi acţionar unic al retailerului online.

    Conform rezultatelor finale pe 2015, aproximativ 67% din vânzări provin din produse precum telefoane şi echipamente IT, urmate de electrocasnice şi televizoare cu 19%, segment care a avut cea mai spectaculoasă creştere în 2015. De asemenea  parfumurile şi ceasurile, categorii noi adăugate în 2015 au avut o evolutie foarte bună, creşterea procentuală aşteptată pentru ele pe 2016 fiind de 3 cifre.

    Anul 2016 va însemna un punct important în evoluţia CEL.ro, în care ţintim o creştere şi mai puternică a cotei de piaţă. Estimez vânzări de aproximativ 60 milioane de milioane de euro, prin contribuţia semnificativă a marketplace-ului (noul sistem prin care vom permite mai multor companii să-şi distribuie singure produsele prin intermediul platformei CEL.ro) şi a extinderii viguroase pe piaţa de asigurări”, a declarat Tiberiu Pop.

    CEL.ro este cel mai mare magazin online cu capital integral românesc care activează pe piaţa din România din anul 2004. Cu o gamă largă de produse, CEL.ro a contribuit la consolidarea comerţului online românesc şi dispune de servicii integrate şi adaptate e-commerce-ului actual. CEL.ro a înregistrat în anul 2015 vânzări de 40 milioane de euro, un portofoliu de peste 100.000 de produse şi are peste 1.000.000 de comenzi procesate până în prezent.

     

     

  • Compania locală de servicii call-center Blue Point a depăşit cifra de afaceri de 11 milioane de lei

    Blue Point, companie românească de servicii call center, a înregistrat o creştere de 53% a cifrei de afaceri în 2015 faţă de anul anterior, potrivit informaţiilor trimise de reprezentanţii companiei. Astfel, Blue Point estimează o cifră de afaceri de 11,6 milioane lei pentru anul 2015. Rata profitului estimată de companie este de aproximativ 25%, similară cu anul anterior. Industriile din care au provenit cele mai multe solicitări de servicii call center în 2015 au fost telecom, banking şi pharma.

    „Anul 2015 a adus rezultate financiare deosebit de bune. Creşterea a provenit în egală măsură atât din extinderea proiectelor existente, cât şi din diversificarea portofoliului de clienţi. Iar, în ambele cazuri, un rol foare important l-au jucat oamenii şi echipele implicate”, a declarat Violeta Rosu, Managing Partner Blue Point. Compania a înregistrat şi o creştere de aproximativ 20% a numărului de angajaţi în 2015 faţă de 2014. La finalul anului 2015, Blue Point avea o echipă formată din 252 de persoane. Ca urmare a strategiei de dezvoltare şi extindere a companiei, principalele investitii ale anului 2015 au fost in tehnologie, mutarea într-un nou sediu şi în dezvoltarea profesională şi personală a angajaţilor.

    Pentru anul 2016, compania estimează o creştere de peste 20% a cifrei de afaceri, cu o rată a profitului care va atinge pragul de 20%. Reprezentanţii Blue Point preconizează că domeniile care prezintă cel mai mare potenţial de dezvoltare în următorii ani pentru industria de call center sunt telecom, banking şi retailerii online.

    Blue Point este o companie de servicii call center, cu capital 100% românesc. Înfiinţată în 2007, compania oferă soluţii de outbound (telesales, telemarketing, sondaje de opinie etc.) şi inbound (suport clienţi, infoline şi helpdesk, suport tehnic, programe de loializare, upsell&cross sell inbound etc.). Printre clienţii aflaţi în portofoliul Blue Point se numără, Heineken, Hochland, Pepsi, Reader’s Digest, Ţiriac Auto, Xerox ş.a.

  • Unul dintre cei mai valoroşi artişti români, stabileşte un nou record. Un tablou al său vândut cu aproape 4 mil. euro

    Un nou record al artistului Adrian Ghenie a fost înregistrat miercuri seara la Casa de licitaţii Sotheby’s, după ce lucrarea sa intitulată  „The Sunflowers in 1937” a fost cumpărată cu patru milioane de euro, scrie Transilvania Reporter.

    Opera era estimată la o valoare de 500.000-700.000 de euro, însă lucrarea realizată în 2014 a fost achiziţionată la preţul de patru milioane de euro, conform site-ului oficial Sotheby’s.

    Potrivit datelor din catalogul expoziţiei, „The Sunflowers in 1937” este o extraordinară şi monumentală reimaginare a capodoperei lui van Gogh cu referire la evenimentele istorice ale secolului XX. Executată la dimensiuni colosale, 280/280 cm, lucrarea readuce în atenţie capodopera lui van Gogh.

    În acelaşi catalog se arată că pentru Adrian Ghenie, van Gogh este deosebit de important. La vârsta de şase ani artistul ţinea sub pernă o pictură din seria de tablouri cu floarea soarelui de Vincent van Gogh, reprezentată pe coperta unei reviste de artă româneşti şi, mai târziu, Ghenie s-a reprezentat pe sine sub chipul lui van Gogh şi a celebrelor sale autoportrete, în lucrări din perioada 2012-2014.

    Foto: Sotheby’s

  • O nouă taxă va intra în vigoare anul acesta: Va fi impozitat şi terenul de sub casă

    Pe lângă taxele pe clădiri şi maşini, urmează cea pentru pământul de sub casă. Impozitul de care românii erau scutiţi până acum se aplică de anul acesta şi aduce majorarea cu aproape 10 procente a impozitului pentru locuinţă, estimează consultanţii, scrie Digi24.

    De exemplu, pentru un apartament cu o suprafaţă de 50 metri pătraţi, într-un bloc cu peste patru etaje, proprietarul va plăti un impozit pe teren cuprins între 10 şi 26 de lei, în funcţie de cartierul în care este situat imobilul.

    În cazul apartamentelor vechi va fi impozitat doar terenul de sub bloc, nu şi grădina de lângă, ce aparţine primăriei. Situaţia este diferită la ansamblurile rezidenţiale.

    Citiţi mai multe pe www.digi24.ro

  • Are 780 de milioane de dolari, dar trăieşte într-o rulotă de 20 de metri pătraţi, împreună cu două lame. De ce face asta?

    Acum 12 ani, Tony Hsieh, CEO-ul Zappos, a pus bazele unui magazin online care azi valorează mai multe miliarde de dolari, scrie Business Insider.

    Acum are o avere estimată la cel puţin 780 milioane de dolari, totuşi trăieşte într-o rulotă de 20 de metri pătraţi, împreună cu două lame.
    Când Amazon a cumpărat Zappos în 2009 pentru suma de 1.2 miliarde de dolari, Hsieh a căzut de acord cu Jeff Bezos, şeful Amazon, ca acesta să-l lase să continue experimentele culturale, şi de management, atâta timp cât un profit companiei.
    Unul dintre obiectivele neobişnuite ale lui Tony Hsieh a fost acela de a reconstrui un cartier din Las Vegas prin intermediul unei entităţi independente, Downtown Project (DTP). Proiectul a fost pornit cu finanţarea din propriul buzunar în valoare de 350 de milioane de dolari.

    Deşi Zappos şi DTP sunt businessuri diferite, cele două sunt conectate deoarece mulţi angajaţi ai Zappos locuiesc în acel cartier, iar în 2014 Tony Hsieh a decis să se mute din apartamentul său de lux într-o rulotă din parcul de rulote DTP, ce se află la o distanţă scurtă de mers pe jos de sediul Zappos.

    El spune că a fost inspirat să facă acest lucru de către festivalul Burning Man şi că acestă schimbare către un stil de viaţă minimalist i-a sport creativitatea „Am făcut această mutare pentru că vreau să sporesc numărul de momentele de descoperire neaşteptată (serendipity)”, spune el.
    Cât despre cele două lame, care de fapt sunt alpaca,….sunt animalele favorite ale lui Tony Hsieh. Cele două animale se numesc Marley şi Triton şi stau într-un ţarc alăturat rulotei, însă Hsieh le eliberează în mod regulat deoarece sunt animale prietenoase şi nu crează probleme.

    .
     

  • Citatele zilei de la Davos: ziua I

    Iată cele mai importante citate ale primei zile de discuţii:

    Bărbaţii conduc, în continuare, lumea; şi nu sunt convinsă că lucrurile merg atât de bine. – Sheryl Sandberg, COO Facebook

    Diversitatea este motorul din spatele invenţiei. Ea generează creativitate care îmbogăţeşte lumea. – Justin Trudeau, Prim-ministrul Canadei

    A patra revoluţie industrială ar trebui să fie o revoluţie a valorilor. – Amira Yahyaoui, fondator şi preşedinte, Al Bawsala

    Oportunitatea de a creşte calitatea vieţii este cea mai mare oportunitate de afaceri. – Paul Kagame, peşedintele al Republicii Rwanda

    Viteza este noua valută în business. – Marc R. Benioff, preşedinte şi CEO, Salesforce

  • De ce vor dispărea 7 milioane de locuri de muncă si de ce femeile vor avea mai mult de suferit din această cauză

    Forumul Economic Internaţional (WEF) a lansat, în vederea întâlnirii anuale de la Davos, un studiu numit “Viitorul locurilor de muncă”, în cadrul căruia explică fenomenul de automatizare a posturilor. Mai exact, autorii documentului arată că până la finalul anului 2020 peste 7 milioane de locuri de muncă vor dispărea, sarcinile respective fiind preluate de roboţi şi maşini automate.

    Interesant este că femeile vor avea mai mult de suferit din această cauză. În primul rând, explică autorii studiului, roboţii vor prelua sarcini din administraţie, acestea fiind în prezent îndeplinite mai mult de femei.

    În al doilea rând, chiar dacă se estimează că alte 2 milioane de locuri de muncă vor fi create până în 2020, majoritatea acestora va fi în domenii precum programarea, arhictura sau ingineria, în care bărbaţii ocupă marea parte a forţei de muncă.

    În grupul de domenii numit STEM (ştiinţă, tehnologie, inginerie, matematică), raportul dintre femei angajate şi bărbaţi angajaţi este de 1 la 4. “Faptul că am identificat această problemă înseamnă o oportunitate unică de a rezolva diferenţele de gen din piaţa muncii”, a explicat Saadia Zahidi, reprezentant al WEF. “Dacă nu găsim o soluţie, este foarte probabil să ne confruntăm cu o inegalitate a veniturilor în întreaga societate.”

    Întâlnirea de la Davos are tema “A patra revoluţie industrială”, având în vedere că se estimează pierderea a 5 milioane de locuri de muncă în următorii patru-cinci ani, majoritatea din 15 state dezvoltate sau în curs de dezvoltare.

  • Banca Mondială a îmbunătăţit prognoza privind creşterea economică a României,la 3,9% în 2016 şi 4,1% pentru 2017

    Banca Mondială (BM) a îmbunătăţit prognoza de creştere a economiei României pentru anul acesta la 3,9%, iar pentru anul următor la 4,1%, şi s-a aliniat astfel estimărilor anunţate de alte instituţii internaţionale, precum Comisia Europeană (CE) şi Fondul Monetar Internaţional (FMI).

    BM a majorat şi estimarea privind avansul PIB pentru anul trecut, la 3,6%, potrivit raportului bianual World Economic Prospects.

    Prognozele anterioare ale Băncii Mondiale, prezentate în iunie anul trecut, indicau un avans economic de 3% pentru anul 2015, de 3,2% pentru 2016 şi de 3,5% pentru 2017.

    Instituţia a anuntat, miercuri, şi o estimare pentru 2018, an în care anticipează că economia României va creşte cu 4%.

    Prognozele recente ale Comisiei Europene şi Fondului Monetar Internaţional au înaintat procentaje similare, de asemenea îmbunătăţite faţă de estimările precedente.

    Astfel, CE a estimat, în luna noiembrie, creşterea economică a României la 3,5% pentru anul 2015 şi la 4,1% pentru 2016, în timp ce în 2017 ritmul ar trebui să se situeze la 3,6%.

    Fondul Monetar Internaţional are estimări apropiate, de 3,4% pentru anul 2015 şi 3,9% pentru 2016, potrivit ediţiei de toamnă a raportului World Economic Outlook.

    Guvernul estimează pentrul anul în curs o creştere economică de circa 4%.

  • Cum se plăteşte şi cât de mare e taxa obligatorie pentru românii fără venituri. Paradoxul care o va face să crească din mai

    Începând de anul acesta, conform noului Cod Fiscal ce a intrat în vigoare de la 1 ianuarie, românii fără venit trebuie sa plătească totuşi contribuţii de sanatate, scrie stirileprotv.ro

    Un român va trebui să plătească 5,5% din salariul minim brut pe economie. La valoarea din acest moment – 1.050 de lei, persoanele fizice care nu realizează venituri vor plăti 57,75 de lei pe luna. În total, aproape 700 de lei pe an.

    Se estimează că măsura va afecta peste un milion de români care muncesc la negru ori în străinătate şi nu-şi declară veniturile sau, şi mai rău, chiar nu au nici un venit.

    Dacă sunteţi printre ei, paşii pe care trebuie să-i urmaţi ca să plătiţi această contribuţie nu sunt tocmai simpli.

    Citiţi mai multe pe www.stirileprotv.ro

  • Retrospectivă 2015: Tragedia din clubul Colectiv sau demascarea sistemului corupt din România

    În seara zilei de 30 octombrie, un incendiu cuprindea unul din cluburile populare ale Capitalei.Într-o seară de vineri, la concertul trupei Goodbye to Gravity, care îşi lansa un nou album în prezenţa mai multor prieteni, jurnalişti, fotografi, a altor muzicieni şi a sute de fani a avut loc o tragedie. Concertul a inclus artificii, după aprinderea cărora a luat foc unul din stâlpii pe care erau puse şi apoi tot tavanul localului, ambele acoperite cu burete de antifonare care nu era ignifug. Focul s-a extins rapid, în doar 10 secunde, în timp ce spectatorii se îndreptau, iniţial în ordine, spre ieşire. Au urmat panica şi haosul.

    Autorităţile au anunţat iniţial 26 de morţi. O altă victimă a murit în drum spre spital. Dintre cei 172 de răniţi care au ajuns la spital, au fost internaţi 147, aproape 100 fiind în stare critică şi gravă. La o lună după incendiu, numărul morţilor a ajuns la 62, în timp ce în spitale din Bucureşti şi din străinătate se mai aflau internaţi 67 de răniţi. Un număr de 39 de răniţi au fost transportaţi în străinătate, însă 11 dintre ei au murit. Şi la Bucureşti au murit alţi 23 dintre răniţi în zilele şi săptămânile ce au urmat.

    Clubul din incinta fostei fabrici Pionierul a devenit loc de pelerinaj, unde mii de oameni au depus lumânări şi flori. Printre ei au fost preşedintele Klaus Iohannis, reprezentanţii Casei Regale, preşedintele Poloniei, ambasadorul Franţei şi arhiepiscopul romano-catolic Ioan Robu. Guvernul a declarat trei zile de doliu naţional, şi un marş al tăcerii, cu aproape 10.000 de participanţi, a avut loc în 1 noiembrie în Capitală, din Piaţa Universităţii până la Colectiv.

    După cele trei zile de doliu însă, oamenii au ieşit în stradă, în Capitală şi mai multe oraşe din ţară, cerând demisii, după ce incendiul din Colectiv a relevat atât sistemul corupt, prin care clubul fusese autorizat fără a respecta normele de apărare împotriva incendiilor, dar şi carenţe în rândul serviciilor de intervenţie, puse tot pe seama corupţiei. În seara de 3 noiembrie, ieşeau în stradă zeci de mii de oameni cerând demisia premierului Victor Ponta, a ministrului de interne Gabriel Oprea şi a primarului sectorului 4, Cristian Popescu Piedone, pentru emiterea autorizaţiei clubului Colectiv fără un aviz al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă. În ziua următoare, Victor Ponta îşi depunea mandatul, întreg guvernul urmând a fi schimbat, iar Piedone îşi dădea demisia.

    Ancheta a fost preluată de Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, care face cercetări pentru ucidere şi vătămare corporală din culpă. Procurorii au început urmărirea penală pe numele celor trei patroni ai clubului Colectiv, Alin Anastasescu, Paul Gancea şi Costin Mincu. De asemenea, au fost puşi sub urmărire patronii firmei care a furnizat artificiile folosite în Colectiv în seara de 30 octombrie, Daniela şi Cristian Niţă, şi pirotehnicianul Viorel Zaharia, care le-a montat. Aceştia au fost arestaţi, în 8 noiembrie, şi plasaţi în arest la domiciliu nouă zile mai târziu.

    Procurorii anticorupţie au deschis la rândul lor un dosar în care anchetează modul în care a fost autorizat şi îşi desfăşura activitatea clubul Colectiv. Primăria Sectorului 4 a emis un acord şi autorizaţie de funcţionare pentru local fără a cere avizul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă privind respectarea normelor de prevenirea şi stingerea incendiilor (PSI), conform unei hotărâri de consiliu local. Clubul a fost autorizat în baza unei declaraţii pe propria răspundere a proprietarilor, care au indicat activităţile desfăşurate în local şi capacitatea acestuia de 80 de locuri pe scaun. Potrivit procurorilor DNA, declaraţia pe proprie răspundere nu mai putea să fie luată în considerare de autorităţile competente să elibereze autorizaţia de funcţionare în anul 2015, deoarece din anul 2007, pentru avizul PSI, solicitanţii aveau obligaţia legală să aducă acte doveditoare.

    Astfel, procurorii DNA i-au pus sub urmărire pe fostul primar al sectorului 4, Cristian Popescu Piedone, şi pe Aurelia Iofciu şi Luminiţa Larisa Ganea, angajate ale primăriei, implicate în emiterea autorizaţiei. Piedone şi cele două angajate au fost arestaţi în 7 noiembrie, de Tribunalul Bucureşti, şi puşi în libertate în 11 noiembrie, de Curtea de Apel, printr-o decizie ce a atras autosesizarea Inspecţiei Judiciare, criticată pentru aceasta de Uniunea Judecătorilor.

    Tot pentru abuz în serviciu au fost puşi sub acuzare de DNA şi ofiţerii ISU Bucureşti Antonina Radu şi Petrică George Matei, care, deşi au făcut mai multe deplasări la Colectiv, nu au întocmit niciun act de control, cu niciun prilej, şi nici nu au întreprins vreo măsură pentru ca societatea să fie luată în evidenţă de către ISU Bucureşti, ca funcţionând fără aviz sau autorizaţie de securitate la incendiu, aşa cum erau obligaţi de actele normative ce reglementează activitatea în domeniu. Mai mult, potrivit referatului procurorilor, cei doi angajaţi ai ISU s-ar fi oferit să-i ajute pe patronii clubului cu întocmirea dosarului pentru obţinerea avizului PSI. Ancheta în cazul lor a relevat o practică a sponsorizărilor inspectoratelor pentru situaţii de urgenţă de către firmele controlate, prin care se ajungea ca angajaţii instituţiilor de control să presteze servicii pentru aceste firme, cu ştiinţa şefilor.

    La scurt timp după incident, secretarul de stat Raed Arafat declara că la ISU Bucureşti nu figura niciun document, nicio solicitare, pentru autorizarea activităţii care se desfăşura în Colectiv sau pentru un punct de vedere. Ulterior, în presă au apărut informaţii potrivit cărora instituţia a primit o adresă de la organizatorul de evenimente Emagic, la sfârşitul lunii septembrie, prin care era informată că în local urma să aibă loc un festival de muzică cu 2.000 de participanţi şi i se cerea un punct de vedere. În urma apariţiei informaţiilor privind adresa Emagic, a fost făcut un control de urgenţă la ISU Bucureşti, dovedindu-se că instituţia primise adresa şi dăduse şi un răspuns. Şefii ISU Bucureşti-Ilfov, inspectorul-şef colonel Mihai Mirel Guţă, prim-adjunctul Orlando Şchiopu şi adjunctul Giani Aldoiu, au fost suspendaţi din funcţie. Ei au fost şi audiaţi la DNA, în calitate de martori, în dosarul privind autorizarea clubului Colectiv.

    ISU Bucureşti şi celelalte inspectorate din ţară au făcut în săptămânile ce au urmat tragediei controale la localuri şi în alte spaţii publice. Aproape 40 de cluburi, restaurante, discoteci şi alte localuri din Capitală şi din mai multe judeţe au fost închise până în 18 noiembrie. Cu această ocazie s-a constat că instituţii de cultură importante precum Castelul Peleş, Ateneul Român, Teatrul Naţional şi Opera Naţională din Cluj-Napoca funcţionează fără autorizaţie de securitate la incendiu din partea ISU. Până la intrarea în legalitate sau adaptarea reglementărilor, sunt sigilate localuri, spaţii comerciale şi săli de spectacole. Case de cultură şi alte spaţii de spectacole din toată ţara şi-au întrerupt activitatea.

    După controalele privind siguranţa la incendiu, au urmat măsurile de siguranţă la cutremur. Pe 17 noiembrie a fost promulgată de preşedinte legea care prevede interzicerea desfăşurării de activităţi în spaţiile comerciale precum magazine, săli de spectacole şi structuri turistice, în clădirile cu risc seismic ridicat, până la consolidarea acestora. Drept urmare, numai în Capitală au fost notificaţi să-şi înceteze activitatea, în 24 de ore, utilizatorii a nu mai puţin de 162 de imobile încadrate în clasa I de risc seismic. Aflat în această situaţie, Teatrul Nottara a primit o sală pentru spectacole la Cotroceni. În Centrul Vechi al Capitalei, cel mai căutat loc de distracţie şi unul dintre principalele obiective turistice, cluburile, dar şi magazine şi alte spaţii se închid rând pe rând.