Tag: dobanda

  • Marea Britanie: Modificări în sistemul de stabilire a LIBOR pentru evitarea manipulării dobânzii

     Dobânzile anunţate de băncile membre în comitetul de stabilire a LIBOR, care sunt publicate în fiecare zi, vor fi făcute publice doar o dată la trei luni, pentru a evita posibilitatatea manipulării, a explicat BBA.

    Bancherii nu vor mai putea cunoaşte dobânzile anunţate de băncile concurente şi nu îşi vor mai putea ajusta dobânzile în consecinţă.

    Dobânzile vor fi stabilitate în continuare zilnic.

    Anchetele autorităţilor de reglementare au scos la iveală cum au influenţat băncile dobânzile, în beneficiul propriu, sau pentru a face să pară că sunt mai solide.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Un client care depune 250 de lei lunar timp de doi ani primeşte maxim 346 de lei dobândă de la bancă

    Un client care depune lunar 250 de lei, adică 15% din valoarea unui salariu mediu, într-un cont de economii timp de doi ani acumulează până la finalul contractului o dobândă netă de maxim 346 de lei (circa 100 de dolari), adică mai puţin de 6% din totalul depunerilor.
     
    Numai două bănci, respectiv Volksbank şi Intesa, mai afişează dobânzi de peste 6% pe an la conturile de economii, dar randamentul real este mai mic luând în calcul comisionul de lichidare a contului şi impozitul de 16% datorat pe veniturile din dobânzi.
     

     

  • Patru bănci au împrumutat 665 milioane lei de la BNR, printr-o licitaţie repo

     La operaţiunea de la începutul săptămânii trecute au participat patru instituţii de credit, care au atras 709,5 milioane lei.

    Prin licitaţiile repo, BNR oferă lichiditate băncilor comerciale şi preia în schimb titluri de stat, la dobânda de politică monetară, de 5,25% pe an. Banii sunt împrumutaţi, de regulă, pentru o săptămână.

    Dobânzile practicate marţi de băncile comerciale pentru depozitele atrase (ROBID) şi plasate (ROBOR) în lei pe termen de o săptămână au crescut uşor, însă sunt în continuare sub rata dobânzii de politică monetară. Dobânzile afişate marţi sunt de 3,81% – 4,31% pe an, în scădere faţă de nivelurile de vineri, de 3,98% – 4,48% pe an.

    Împrumuturile acordate marţi de banca centrală prin licitaţia repo vor fi rambursate luni, pe 13 mai.

    Începând din 4 martie, BNR nu a mai limitat împrumuturile acordate băncilor comerciale prin licitaţiile repo, iar sumele au variat între 7,33 miliarde lei şi 178,3 milioane lei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Adevăratul barometru al ieşirii din criză

    După primul trimestru, şomajul în zona euro a atins un nou record, de 12,1% din totalul forţei de muncă, iar estimările privind creşterea PIB variază între zero şi -0,8%, prevestind deja prelungirea recesiunii în T2. În schimb, piaţa americană a muncii continuă să se amelioreze, în timp ce creşterea economică a SUA a fost de 2,5% în T1, faţă de 0,4% în T4 2012. În aprilie, economia americană a creat 165.000 de noi locuri de muncă, peste aşteptări, iar rata şomajului s-a redus la 7,5%, cel mai mic nivel în patru ani şi jumătate.

    BCE a redus, la 2 mai, dobânda de refinanţare de la 0,75% la noul minim de 0,5%, în contextul unei mulţimi de analize (inclusiv cea a BNP Paribas) care considerau că banca trebuie să facă “mai mult”. Mario Draghi, preşedintele BCE, spusese anterior că e gata să apeleze la noi instrumente de politică monetară spre a împiedica prelungirea recesiunii; cei de la BNP Paribas au remarcat că Draghi a vorbit la fel şi în iulie 2012, exact înainte de a lansa noul program de relaxare monetară cantitativă.

  • BNR menţine rata dobânzii de politică monetară la 5,25%

     “În şedinţa din 2 mai 2013, Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României a hotărât următoarele: menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 5,25% pe an; gestionarea adecvată a lichidităţii din sistemul bancar şi menţinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei şi în valută ale instituţiilor de credit”, se arată într-un comunicat al BNR.

    Banca centrală a aplicat ultima reducere de dobândă în martie 2012, de la 5,5% pe an la 5,25% pe an.

    La finalul lunii martie, cu o zi înainte de şedinţa de politică monetară anterioară, Isărescu a declarat că, deşi economie se află încă în recesiune, se manifestă în continuare anticipaţii inflaţioniste, ceea ce nu permite băncii centrale să reducă dobânzile. El a vorbit şi de nevoia de stabilitate a dobânzilor, arătând că o bancă centrală nu se poate “juca”, să reducă dobânda şi la puţin timp să aplice o creştere.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Apple se împrumută prin obligaţiuni, prima oară după 1996, pentru a returna bani acţionarilor

     Compania intenţionează să emită cel mai devreme marţi, 30 aprilie,obligaţiuni cu dobândă variabilă şi maturitate în 2016 şi 2018, precum şi obligaţiuni cu dobândă fixă cu termen în 2016, 2018, 2023 şi 2043.

    “Veţi vedea un interes semnificativ. Apple va atrage tot felul de cumpărători”, a declarat Ashish Shah, director de investiţii la compania AllianceBernstein în New York.

    Oferta Apple, aranjată de Goldman Sachs Group şi Deutsche Bank, vine după ce Microsoft a vândut săptămâna trecută obligaţiuni în valoare de 1,95 miliarde de dolari.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Inflaţia din zona euro a scăzut puternic în aprilie, la minimul ultimilor trei ani

     Rata anuală a inflaţiei din zona euro a coborât la 1,2% în aprilie, potrivit unui comunicat publicat marţi de Eurostat, biroul de statistică al UE. În luna martie, inflaţia s-a cifrat la 1,7%.

    Raportul Eurostat prezintă datele preliminare pentru zona euro pe luna aprilie şi nu cuprinde detalii privind evoluţia inflaţiei în statele membre.

    Inflaţia din zona euro se plasează sub nivelul ţintă al BCE, de 2%, pentru cea de-a treia lună consecutiv.

    Rata şomajului din zona euro a crescut în martie la 12,1%, cel mai ridicat nivel din 1995, potrivit unui alt comunicat transmis marţi de Eurostat.

    Majoritatea economiştilor anticipează că BCE va reduce joi dobânda de politică monetară la 0,5%, un nou minim istoric, de la 0,75%, potrivit unui sondaj Bloomberg.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ce înseamnă exact criza cipriotă pentru finanţele României

    Activele băncilor cu capital cipriot din România reprezintă 1,3% din totalul activelor din sistemul bancar. Marfin Bank, deţinută de Cyprus Popular Bank/Laiki (care va fi lichidată), are depozitele garantate complet. Michalis Sarris, ministrul de finanţe cipriot, a declarat că filialele din străinătate (Marea Britanie, Rusia, Ucraina sau România) ale celor mai mari două bănci, Bank of Cyprus şi Laiki, vor fi în cele din urmă vândute, a relatat AP.

    Mugur Isărescu a atras atenţia că persoanele cu economii sub 100.000 de euro n-au motive să se sperie, întrucât sumele respective sunt garantate, în timp ce pentru persoanele cu depozite de peste 100.000 de euro – cca 11.000 de clienţi – “ar fi penibil să dăm sfaturi”, din moment ce mânuitorii de astfel de sume sunt deja obişnuiţi cu riscul şi ştiu să-şi administreze banii. În acelaşi timp, guvernarorul a subliniat că nu au avut loc ieşiri de capital sau tranzacţii neobişnuite pe piaţă.

    De notat că, după deprecierea leului din săptămâna precedentă, leul şi-a revenit foarte repede, apreciindu-se cu 0,3% la 25 martie, prima zi după anunţul acordului de salvare a Ciprului. Situaţia din Cipru exercită însă o influenţă indirectă în România, şi anume în aria politicii monetare, unde marja de acţiune a BNR în sensul reducerii dobânzii sau a ratelor minime obligatorii rămâne limitată de “perspectiva incertă a inflaţiei şi potenţialele efecte adverse ale crizei din zona euro”, conform analiştilor Citi.

    BNR a menţinut neschimbată în această săptămână rata dobânzii de politică monetară, la 5,25%, ca şi nivelul rezervelor minime obligatorii ale băncilor, aşa după cum era de aşteptat. “Suntem încă în recesiune, sau ieşim din ea, dar avem încă anticipaţii inflaţioniste”, şi-a explicat guvernatorul Mugur Isărescu prudenţa.

    În februarie, inflaţia s-a situat la 5,7%, raportat la o ţintă de inflaţie de 1,5-3,5%. Analiştii BCR estimează că situaţia nu se va schimba prea curând în favoarea unor şanse de relaxare a politicii monetare, estimând că prima reducere a dobânzii de către BNR, cu 0,25%, ar putea avea loc abia în T1 2014, urmată de o reducere a nivelului rezervelor minime în lei.

  • Cuţitul lui Viktor Orban şi pâinea FMI

    Este prima decizie importantă de la numirea fostului ministru al economiei, Gyorgy Matolcsy, un susţinător al ideilor în materie ale premierului Viktor Orban, în funcţia de guvernator al băncii centrale. Matolcsy îl înlocuieşte pe Andras Simor, care şi-a terminat mandatul. Simor, fostă oaie neagră în ochii premierului Viktor Orban, dar considerat de creditorii externi şi de Bruxelles un apărător preţios al independenţei băncii centrale în faţa ingerinţelor politice ale guvernului Orban, a plecat să preia un post de vicepreşedinte al BERD.

    Fapt e că de la numirea lui Matolcsy în martie, forintul a căzut sub pragul de 300/euro, astfel încât decizia de reducere a dobânzii a venit natural pentru echipa proaspăt politizată de la banca centrală. FMI a intervenit prompt, cerând Ungariei să oprească relaxarea politicii monetare, spre a evita riscul de “destabilizare a sistemului financiar”.

    Economia Ungariei a scăzut în 2012 cu 1,7%. FMI estimează stagnare pentru 2013, în contextul cererii interne reduse, în timp ce exporturile vor rămâne singura sursă de creştere. Rata anuală a inflaţiei a scăzut de la 3,7% în ianuarie la 2,8% în februarie. Anul trecut, inflaţia a fost de 5,7%.

  • Biserica Ortodoxă din Cipru va încerca să convingă antreprenorii ruşi să nu plece din ţară

     Chrysostomos va organiza joi o cină cu şefii companiilor importante prezente în Cipru, pentru a discuta cu aceştia să nu-şi mute banii în altă parte, astfel încât situaţia Ciprului să nu se deterioreze şi mai mult, relatează cotidianului elen Kathimerini.

    Arhiepiscopul intenţionează să le amintească ruşilor că au avut mult timp de câştigat de pe urma dobânzilor şi prezenţei în Cipru, în timp ce în alte ţări ar fi primit o dobândă apropiată de zero.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro