Din valoarea totală a creditului, jumătate din bani vin de la BERD, iar restul sunt colectaţi de la bănci comerciale. Aceasta este a treia finanţare acordată de BERD pentru un proiect operat de EDPR în sectorul energiei regenerabile din România după creditele de anul trecut pentru parcurile eoliene de la Cernavodă şi Peştera. “BERD va continua să susţină structuri de finanţare pentru proiecte în sectorul energiei regenerabile din România”, a declarat directorul BERD pentru energie Nandita Parshad.
Tag: credit
-
Ostahie, Altex: Creditul cu buletinul a fost bun pentru economie şi trebuie reintrodus
“Din punctul de vedere al riscului, aceste credite au un risc mic şi foarte mic în contextul în care rata de default nu a depăsit 7%. ” El mai spune că acestea au fost credite sănătoase pentru că au fost în lei, au avut o valoare medie de 1.500-1.700 de lei, iar clientul a venit din categoria buni-platnici, începând cu pensionarii şi continuând cu oamenii simpli, cu un job, care duc grija plăţii ratelor la bancă. “Creditul cu buletinul este un element de creditare sănătos, de care economia are nevoie.
Băncile încearcă să readucă în atenţie acest credit Creditele care au dus rata de neperformanţă sus au fost cele pentru orice, de vreo 30.000 de euro, pe vreo 30 de ani, pe care oamenii le luau pentru excursii.”
Dan Ostahie este seful Altex
-
Creditul pentru firme şi populaţie a crescut în iulie cu 2%, la 231,564 miliarde lei
“Creditul în lei s-a majorat cu 1% (0,4% în termeni reali), în timp ce creditul în valută exprimat în lei a crescut cu 2,5% (exprimat în euro, creditul în valută s-a diminuat cu 0,1%). La 31 iulie 2012, creditul neguvernamental a înregistrat o creştere de 7,2% (4,1% în termeni reali) faţă de 31 iulie 2011, pe seama majorării cu 4,1% a componentei în lei (1% în termeni reali) şi cu 9% a componentei în valută exprimată în lei (exprimat în euro, creditul în valută s-a majorat cu 1,2%”, arată BNR, într-un comunicat. Creditul neguvernamental în lei acordat populaţiei a scăzut în iulie cu 0,1% faţă de iunie şi cu 3,1% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, la 34,35 miliarde lei. La creditele în lei pentru firme s-a înregistrat o creştere de 1,7% în iulie comparativ cu luna precedentă, la 48,926 miliarde lei, în timp ce aprecierea faţă de iulie 2011 a fost de 9,7%.
-
De ţinut minte. Cifrele săptămânii
6,3%
scumpirea energiei electrice pentru consumatorii casnici din UE în a doua jumătate a lui 2011 faţă de aceeaşi perioadă din 2010, în timp ce gazele naturale s-au scumpit cu 12,6%56,6%
nivelul impozitului pe venit în Suedia în 2012, cel mai mare din UE, în timp ce nivelul cel mai înalt al TVA este consemnat în Ungaria (27%), iar cel mai mare impozit pe profitul companiilor se practică în Franţa (36,1%)13,9%
creşterea creditului neguvernamental în valută în aprilie 2012 faţă de aprilie 2011, în timp ce creşterea creditului în lei a fost de numai 3,3%, trasă în jos de evoluţia creditelor pentru populaţie, care au scăzut cu 2,3%9,8%
scăderea vânzărilor de retail în Spania în aprilie faţă de aceeaşi lună a anului trecut, cea mai abruptă scădere din 2004 încoace, de când sunt difuzate aceste statistici2,4%
inflaţia în zona euro în luna mai, în scădere cu 0,2% faţă de luna precedentă
-
UniCredit Tiriac Bank lanseaza un credit garantat cu ipoteca in lei
Dobanda este fixa in primii 3 ani, iar din al patrulea an dobanda este variabila (Robor 1M/3M/6M + 4% pentru creditele ipotecare sau Robor 1M/3M/6M + 5% pentru creditele de nevoi personale cu garantie imobiliara).
Asigurarea de viata si opinia juridica sunt platite de catre banca, clientul avand de achitat urmatoarele costuri conexe: evaluarea, taxele notariale, taxa de inscriere la Arhiva Electronica de Garantii Reale Mobiliare si asigurarea de imobil. Asigurarea de viata ii este oferita gratuit clientului pentru creditele sub 150.000 euro (echivalent lei).
“Am dorit sa punem la dispozitie o varianta avantajoasa de finantare pentru cei care au venituri in lei si care doresc sa fie protejati de fluctuatiile cursului de schimb fata de principalele valute”, a declarat Bogdan Spuza, director Marketing si Segmente in cadrul Diviziei Retail a UniCredit Tiriac Bank.
De exemplu, pentru un credit ipotecar pe 30 de ani in valoare de de 200.000 de lei, in cazul unui client cu un venit mediu pe familie de 4.000 lei, DAE ar fi de 9,54% (dobanda fixa trei ani 8,3% apoi variabila 8,56% formata din Robor la 1 luna + marja fixa 4%), iar rata lunara de plata ar fi de 1.545 lei. Comisionul de analiza este de 1,290 de lei, comisionul lunar de administrare al creditului calculat la soldul facilitatii este 0,05%, iar suma totala de plata la sfarsitul perioadei de creditare este de 579.983 de lei.
UniCredit Tiriac Bank este a sasea banca din Romania dupa active, cu o valoare a activelor la finele anului trecut de 22,3 mld. lei si o cota de piata de 6,31%.
-
Creditul pentru firme şi populaţie a scăzut şi în februarie. Împrumuturile statului cresc cu 4,5%
Soldul creditului neguvernamental acordat de instituţiile de credit s-a redus în luna februarie 2012 cu 0,1% (-0,7%în termeni reali) faţă de luna ianuarie 2012, până la 222,28 miliarde lei. Creditul în lei s-a diminuat cu 0,4% (-1,1%în termeni reali), la 80,3 miliarde lei, respectiv cu 0,3% pe partea de populaţie (34,6 miliarde lei) şi cu 0,5% pe segmentul firmelor (45,6 miliarde lei). În acelaşi timp, creditul în valută exprimat în lei a crescut cu 0,1%, la 141,97 miliarde lei. Exprimat în euro, creditul în valută s-a redus cu 11,3 milioane euro). Pe componente, creditul în valută a urcat cu 0,4% ca sold aferent populaţiei ( 69,7 miliarde lei) şi a coborât cu 0,2% în cazul firmelor, la 72,2 miliarde lei.
-
Verdictul de la FMI: prudenţă la cheltuieli şi salarii, restructurări mai rapide şi tarife liberalizate
Nemat Shafik, director executiv adjunct al Fondului, a atras atenţia că perspectiva economică a României pentru 2012 e trasă în jos de estimările de încetinire a creşterii în zona euro şi că încadrarea într-un deficit bugetar “mult sub 3%” (adică aşa cum s-a angajat România să obţină) va avea nevoie de un control strict al cheltuielilor, de creşterea absorbţiei fondurilor UE şi de o eficienţă mai mare a cheltuirii de bani publici, în primul rând în sănătate, energie şi transporturi, adică exact zonele unde risipa e mai mare.
Shafik continuă şi ea îndemnurile la adresa autorităţilor de a restructura şi liberaliza sectorul energetic şi de transport. “Reforma companiilor de stat a progresat, însă o intensificare a eforturilor de restructurare şi de aşezare a preţurilor din energie şi transporturi pe baze de piaţă liberă vor fi esenţiale pentru reducerea arieratelor, ameliorarea eficienţei energetice şi stimularea creşterii economice”, afirmă directorul executiv adjunct al Fondului.
FMI a aprobat în această săptămână eliberarea unei noi tranşe, de cca 500 mil. euro, din linia de credit iniţiată în martie 2011, majorând astfel la cca 2 mld. euro resursele disponibile pentru România. Guvernul nu a făcut uz până acum de sumele puse la dispoziţie, tratând linia de credit drept una de uz preventiv.
Din precedentul împrumut stand-by de 12 mld. euro, aprobat în 2009, România va începe să ramburseze anul acesta primele sume, respectiv 1,9 mld. euro (din care 121 mil. euro de la Ministerul Finanţelor şi 1,44 mld. euro de la BNR). În 2013 şi 2014, MF şi BNR vor plăti în total 5,1, respectiv 4,7 mld. euro, din care contribuţia Finanţelor va fi de aproape un miliard de euro în fiecare dintre cei doi ani.
-
UE către greci: acum tăiaţi şi pensiile!
Ca atare, guvernul elen va trebui să economisească 3 mld. euro în 2012 şi încă 10 mld. până în 2015, prin reducerea salariului minim cu 22% şi cu încă 10% pentru tinerii sub 25 de ani, îngheţarea indexărilor de lefuri până ce şomajul va fi redus de la 19% la mai puţin de 10%, reducerea la 3 ani a duratei maxime a contractelor colective de muncă, tăierea cu 2% a contribuţiilor angajatorilor la asigurările sociale şi cu 3% a celor plătite de angajaţi la fondul de asigurări sociale.
Singura cerinţă neacceptată, potrivit presei elene, a fost reducerea cu 15% a cheltuielilor cu pensiile. Creditorii i-au trasat însă Greciei un termen de 15 zile să găsească o altă zonă din buget din care să taie 300 mil. euro, posibil în domeniul apărării.
Ministerul pentru Reformă în Administraţie a anunţat deja că guvernul intenţionează să concedieze 15.000 de angajaţi din sectorul public şi să desfiinţeze sau să reducă numărul agenţiilor din sectorul public, până la sfârşitul acestui an. Guvernul are ca obiectiv ca numărul angajaţilor din sectorul public să fie redus cu 150.000 până la sfârşitul anului 2015.
Circa 3.500 de persoane au manifestat sâmbătă la Atena şi 4.000 la Salonic, la apelul sindicatelor, contra măsurilor de austeritate. Planul cu noile măsuri de restrângere a cheltuielilor va fi prezentat duminică în parlamentul elen.
-
Ce-au făcut cu banii de la FMI?
În primul rând, niciun acord cu FMI nu a fost încheiat sau rupt de vreun preşedinte, prim-ministru sau partid din România sau din vreo altă ţară doar după ce s-a obţinut acordul parlamentului sau după referendum popular. Nu a făcut-o nici PSD atunci când a decis în 2009, cot la cot cu PDL şi în deplină cunoştinţă de cauză, asumarea actualului program cu FMI şi UE şi împrumutul aferent.
Însuşi fostul premier Adrian Năstase, în mandatul căruia au fost încheiate două acorduri cu FMI, îl critica în 2009 pe Traian Băsescu pentru că, din raţiuni electorale, curta excesiv Parlamentul în procesul negocierii cu FMI, deşi din punct de vedere legal, Parlamentul nu are de ce să intervină decât în faza finală, de ratificare a acordurilor.
În al doilea rând, din cele circa 12 miliarde de euro folosite de România din acordul stand-by cu FMI, în valoare de aproape 13 miliarde, Guvernul a tras numai 2,15 miliarde în 2009, în timp ce restul i-a revenit BNR, pentru simplul motiv că împrumuturile de la FMI pentru ţările membre nu sunt destinate investiţiilor şi creşterii economice, ci consolidării rezervei valutare. Cele 2,15 miliarde folosite de Guvern pentru acoperirea deficitului au fost şi au rămas o excepţie, pentru simplul motiv că economia României n-a mai avut de-a face în următorii ani cu scăderi de 7%.
-
O victimă a crizei din Ungaria: cota unică de impozitare
Aceste condiţii nu vor viza însă numai restabilirea independenţei băncii centrale şi a Consiliului Fiscal, adică punctele cele mai comentate ale disputei cu creditorii externi, ci şi noi măsuri de austeritate care, conform evaluării FMI, ar putea include “revizuirea unor elemente ale cotei unice”, reducerea taxei de criză impuse băncilor, reducerea personalului bugetar, a prestaţiilor sociale şi restructurarea companiilor de transport.
Potrivit FMI, “cota unică, majorarea salariului minim şi creşterea contribuţiilor la asigurările de sănătate nu sunt stimulative pentru ocuparea forţei de muncă”. FMI estimează pentru Ungaria o creştere economică de 0,3% în 2012 şi un deficit bugetar de 3,5% din PIB.