Tag: covid

  • Doctorul Fauci critică decizia Marii Britanii de a aproba vaccinul Pfizer/BioNTech

    „Dacă vă grăbiţi şi acţionaţi superficial, oamenii nu îşi vor dori să se vaccineze. Statele Unite au, cu ajutorul Administraţiei pentru Alimente şi Medicamente (FDA), cele mai ridicate standarde în ceea ce priveşte abordările normative”, spune Anthony Fauci.

    „Marea Britanie nu s-a mişcat la fel de minuţios. Au obţinut un avantaj de câteva zile. Nu cred că acest lucru va schimba cu mult situaţia actuală.”

    Guvernul britanic a declarat pe 2 decembrie că a acceptat recomandarea MHRA (Autoritatea de Reglementare a Medicamentelor şi Produselor Medicale) de a utiliza vaccinul creat de Pfizer şi BioNTech, devenind astfel prima ţară care a luat o astfel de decizie în contextul pandemiei de coronavirus.

    Autorităţile vor putea distribui în primă fază 10 milioane de doze, urmând să primească în următoarele zile o tranşă de 800.000 de doze, suficient pentru a imuniza aproximativ 400.000 de persoane.

    FDA va evalua pe 10 decembrie vaccinul şi – cel mai probabil – va aproba cererea de utilizare de urgenţă într-un interval de câteva zile.

    De asemenea, liderii Uniunii Europene a criticat decizia britanicilor, declarând că procedurile întreprinse de Agenţia Europeană pentru Medicamente (EMA) se bazează pe un set mai amplu de dovezi şi reprezintă „cel mai eficient mecanism de reglementare pentru a le acorda cetăţenilor UE un vaccin sigur şi eficient”.

  • Cum ar putea România să fie printre câştigătorii acestei crize venite după pandemia de Covid-19

    Anul 2020 aduce un moment interesant pentru piaţa din România din perspectiva pieţei de inginerie şi a celei de consultanţă IT, în contextul în care „adaptarea” este cuvântul-cheie, pe lângă „digitalizare”. Privită prin ochii subsidiarei locale a gigantului francez Alten, piaţa din România se bucură de o nouă serie de oportunităţi, în mijlocul crizei.

    România ar putea fi printre câştigătorii acestei crize, în contextul în care pandemia de Covid-19 a adus o schimbare de optică în economia globală. Inginerii şi specialiştii IT din piaţa locală se bucură de o încredere din ce în ce mai mare la nivel global, iar competenţele lor atrag din ce în ce mai multe proiecte pe plan local.

    „Observăm pe piaţa de inginerie câteva trenduri interesante care cu siguranţă vor marca anul viitor şi nu numai. În primul rând, mă refer la un transfer de activităţi cu valoare adăugată mare către România. Astfel, marii jucători din piaţa de inginerie decid tot mai des să încredinţeze echipelor locale activităţi complexe, cum ar fi, spre exemplu, programarea noilor interfeţe pentru planşele de bord ale autovehiculelor viitorului sau realizarea de testări complexe în mediu virtual”, a explicat Adrian Nicolae, director executiv al Alten România.  

    Fondat în 1988, conglomeratul francez Alten are peste 28.000 de angajaţi la nivel global şi activează în 20 de ţări. În România, francezii au intrat în urmă cu 14 ani şi au ajuns în 2019 la o cifră de afaceri de 25 de milioane de euro. Compania a ajuns la aproape 100 de clienţi în piaţa locală, care provin din sectoare precum producţie, telecomunicaţii, sectorul bancar, automotive, asigurări, farma, retail şi aeronautic.  

    Activitatea businessului din România este structurată pe două divizii, şi-anume cea de inginerie şi cea de IT. În ceea ce priveşte divizia de inginerie, executivul spune că nu a remarcat modificări majore din cauza pandemiei, iar proiectele derulate în ultimele luni au păstrat linia de activitate a companiei.

    „Dacă ar fi să notez o diferenţă, însă, m-aş referi totuşi la creşterea cererii pentru adaptare şi digitalizare. Mai exact, primele săptămâni ale pandemiei au fost dedicate, în principal, adaptării mediilor de lucru la formula remote şi dezvoltării şi implementării de soluţii de digitalizare în contextul proiectelor aflate în curs. Acesta a fost, de altfel, laitmotivul anului 2020 – în aproape toate industriile şi independent de modelul de business, procesul de digitalizare a fost accelerat puternic, aceste soluţii permiţându-le managerilor să fie mai aproape de clienţi, să le ofere angajaţilor posibilitatea de a lucra de oriunde, chiar şi din cele mai izolate colţuri de ţară, sau să livreze servicii şi produse cu doar câteva clickuri.”

    El a explicat că sectorul IT, alături de jucătorii din telecom şi din sectorul bancar, au fost mai puţin afectaţi în această perioadă, iar revenirea este deja vizibilă pe finalul anului 2020, urmând ca ea să continue la începutul anului 2021, ceea ce va determina companiile să iniţieze noi proiecte.

    „Ei vor continua, fără îndoială, să aibă o dinamică peste medie şi anul viitor, în special dacă rămân în vigoare restricţii cu impact asupra comportamentului de consum al utilizatorilor sau a modului de lucru.”

    Criza generată de pandemie a lovit din plin economia, însă proiectele de cercetare şi dezvoltare (R&D) au un specific de durată mai lungă. Spre deosebire de criza anterioară, când multe proiecte de acest fel au picat rapid, în timp ce altele luau naştere, proiectele de R&D sunt în plin avânt astăzi.

    „Industriile în care ciclul de dezvoltare este mai îndelungat, iar planurile de business gândite în general pe termen mai lung, respectiv industrii precum cea auto sau aeronautică, vor continua să investească în zona de R&D. Chiar dacă momentul actual nu este neapărat propice pentru ele, companiile din aceste domenii investesc întotdeauna pentru un orizont de timp mai lung, de 3-5 ani, şi trebuie să menţină investiţiile pentru a-şi asigura aceste soluţii în viitor.”

    De cealaltă parte a businessului Alten în piaţa locală, serviciile de consultanţă IT au fost cu atât mai căutate în 2020 cu cât pandemia a apăsat pedala de acceleraţie pentru proiectele de digitalizare la nivel local.

    „A fost o perioadă plină de provocări, iar pentru multe companii sau chiar industrii soluţiile digitale au însemnat diferenţa dintre faliment şi supravieţuirea pe piaţă. La nivelul activităţii noastre de zi cu zi, această transformare nu a avut, însă, un impact crucial. Lucrând pe proiecte de R&D, care sunt, practic, proiecte pentru soluţii pe care le vom vedea implementate abia în 3-5 ani, adaptările necesare astăzi şi acum nu au jucat un rol important. Ce cred însă că va fi benefic, pentru noi şi pentru industrie per total, va fi deschiderea mai multor companii şi industrii către potenţialul benefic al tehnologiei.”

    Cu toate acestea, anul 2021 aduce cu el multă incertitudine în ceea ce priveşte perspectivele pieţei, nu doar la nivel local, ci şi la nivel internaţional. Reprezentantul Alten consideră că evoluţia sectorului în care activează depinde atât de dinamica situaţiei epidemiologice, cât şi de răspunsurile autorităţilor în faţa acestei dinamici.

    „Dacă, însă, ne raportăm la ultimele luni şi ne păstrăm un optimism precaut, cred că anul viitor va fi unul bun pentru întreaga industrie IT&C. Pandemia a forţat deja companiile din regiune să îşi schimbe perspectiva, ceea ce va impulsiona cererea de suport şi consultanţă pentru R&D.”

    Compania are astăzi 630 de angajaţi, dintre care 340 lucrează în divizia de IT din Bucureşti, Craiova şi Piteşti, iar 190 lucrează în divizia de inginerie, împărţiţi între Bucureşti, Timişoara şi Sibiu. Angajaţii din România deservesc în proporţie de 70% piaţa internă, iar 30% din activitatea lor este reprezentată de proiecte pentru piaţa externă.

    „Activitatea noastră şi modul nostru de organizare face să avem roluri nişate, pentru care avem nevoie de oameni specializaţi, foarte buni – oameni care nu sunt uşor de găsit, mai ales pe o piaţă atât de dinamică precum piaţa locală de IT.  De aceea, recrutarea este un proces constant pentru noi, indiferent de perioadă.”

    Una dintre provocările crizei a fost reprezentată şi pentru ALTEN de trecerea înspre munca de acasă, în contextul în care compania a fost nevoită să creeze premisele necesare muncii de la distanţă pentru câteva sute de angajaţi.

    „În primul rând, activitatea noastră, precum cea a multor altor companii din cele mai diverse industrii, s-a mutat anul acesta în casele angajaţilor noştri. Practica muncii remote exista deja în companie, iar cei mai mulţi dintre angajaţi erau deja obişnuiţi să lucreze de acasă o zi pe săptămână, ceea ce a făcut tranziţia către acest nou mod de lucru un pic mai simplă. Chiar şi aşa, a fost un efort concertat să mutăm 90% din echipă în regim de telemuncă, dar mai ales să ne asigurăm că sistemele IT şi procedurile noastre interne sunt adaptate acestui mod de lucru şi că puteam menţine eficienţa muncii, respectând, simultan, toate cerinţele de securitate a datelor clienţilor.”

    Subsidiara locală a gigantului francez a înregistrat în 2019 afaceri de 25 milioane de euro pe piaţa locală, conform cifrelor oferite de companie, iar pentru anul 2020 a înregistrat o creştere de 5% după primele nouă luni.

  • Persoanele care au avut COVID nu trebuie să mai stea în carantină la sosirea în ţară

    Potrivit hotărârii CNSU, sunt exceptate de la măsura intrării în carantină la sosirea în România persoanele care au fost confirmate pozitiv pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 în ultimele 90 de zile anterioare intrării în ţară.

    Acest fapt poate fi dovedit prin documente medicale sau prin verificarea bazei de date Corona-forms

    Sunt exceptate de la măsura carantinării şi persoanele care au avut contact cu un caz confirmat pozitiv pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2, dacă se dovedeşte prin documente medicale sau prin verificarea bazei de date Corona-forms, că acestea au avut cel puţin un test pozitiv în ultimele 90 de zile anterioare producerii contactului şi au trecut cel puţin 14 zile de la data primului test pozitiv şi până la data contactului.

  • Rafila, despre un posibil dezastru COVID în decembrie: Să dea Dumnezeu să greşesc eu

    Rafila a declarat, joi seara, la Antena 3, că în ultima săptămână numărul de teste pentru diagnosticarea COVID-19 s-a redus cu 60 la sută.

    „Observ că de o săptămână numărul de teste efectuate s-a redus cu 60%. Am avut 4 zile cu reducere de 60% a numărului de teste. Implicit s-a redus şi numărul de cazuri, că şi normal dacă testezi mai puţin ai şi mai puţine cazuri. Asistăm, pe de altă parte, la o blocare a activităţii în secţiile de Terapie Intensivă şi la un număr foarte mare de decese. Ori lucrurile acestea se vor răzbuna. (…) Am număr mic de cazuri, spitale blocate, secţii de terapie intensivă blocate şi număr mare de decese. Adică este undeva o chestiune ireală. (…) Nu aşa se rezolvă problema. Chiar şi declaraţiile acestea că 100% nu introducem lockdown. Un răspuns echilibrat, potrivit pentru astfel de situaţie este următorul: <în funcţie de evoluţia epidemiologică luăm măsuri nemedicale mai stringente sau mai puţin stringente ca să ţinem lucrurile sub control>”, a spus Rafila.

    Profesorul Rafila, candidat PSD, spune la jumătatea lunii decembrie vor fi mult mai multe decese şi cazuri de COVID-19 în spitale.

    „Având în vedere ce s-a întâmplat în ultima perioadă, eu mă aştept – şi să dea Dumnezeu să greşesc eu – ca la jumătatea lunii decembrie să avem foarte multe cazuri în spitale şi foarte multe decese. (…) O să fie nevoie de anumite măsuri care să fie în mod clar în responsabilitatea acelor care au decis această inacţiune, că despre asta discutăm, despre inacţiune”, a mai spus Rafila.

    Reprezentantul României spune că situaţia o să fie extrem de serioasă şi ar fi trebuit să existe o strategie decisă cu mult timp înainte.

    „Nu ştiu dacă o să fie un dezastru, dar situaţia o să fie serioasă (…) Ea (situaţia – n.r.) trebuia gestionată din timp. Tot discursul meu şi de când sunt la PSD şi dinainte de a fi la PSD a fost legat de implementarea unor măsuri din timp. Ori vara nu am făcut nimic cu DSP-urile, nimic în ceea ce priveşte extinderea numărului de spitale care să poată să trateze pacienţi COVID, circuite separate, aripi separate în spitale, furnizare de oxigen în acele spitale, pentru că e o problemă la nivel local privind spitalizarea oamenilor care au nevoie de oxigen. Toate aceste lucruri trebuiau făcute, împreună cu organizarea şcolilor şi a pieţelor, dacă vreţi”, a mai spus prof. Alexandru Rafila.

  • 3.826 de noi cazuri de COVID-19, 138 de decese şi 1.251 de pacienţi la ATI, în ultimele 24 de ore

    Grupul de Comunicare Strategică a anunţat că în România, în ultimele 24 de ore, au fost înregistrate 3.826 de noi cazuri de Covid, 138 de decese, iar la ATI sunt internate 1.251 de persoane.

    Până luni, în România au fost confirmate 475.362 de cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus. 353.188 de pacienţi au fost declaraţi vindecaţi.

    În ultimele 24 de ore au fost înregistrate 3.826 cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2, acestea fiind cazuri care nu au mai avut anterior un test pozitiv. Distinct de cazurile nou confirmate, în urma retestării pacienţilor care erau deja pozitivi, 434 de persoane au fost reconfirmate pozitiv.

    Până luni, 11.331 de persoane diagnosticate cu infecţie cu SARS – CoV – 2 au decedat.

    În ultimele 24 de ore au fost raportate 138 de decese (78 bărbaţi şi 60 femei), ale unor pacienţi infectaţi cu noul coronavirus, internaţi în spitalele Alba, Argeş, Arad, Bacău, Bihor, Bistriţa-Năsăud, Botoşani, Brăila, Braşov, Călăraşi, Caraş-Severin, Cluj, Constanţa, Dâmboviţa, Dolj, Giurgiu, Gorj, Harghita, Ialomiţa, Iaşi, Maramureş, Mehedinţi, Neamţ, Prahova, Sălaj, Sibiu, Suceava, Timiş, Vaslui, Ilfov şi Municipiul Bucureşti.

    Dintre acestea, două decese au fost înregistrate la categoria de vârstă 30-39 de ani, 6 decese la categoria de vârstă 40-49 de ani, 12 decese la categoria de vârstă 50-59 de ani, 37 decese la categoria de vârstă 60-69 ani, 43 decese la categoria de vârstă 70-79 ani şi 38 decese la categoria de peste 80 de ani.

    131 dintre decesele înregistrate sunt ale unor pacienţi care au prezentat comorbidităţi, 3 pacienţi decedaţi nu au prezentat comorbidităţi, iar pentru 4 pacienţi decedaţi nu au fost raportate comorbidităţi până în prezent.

    În unităţile sanitare de profil, numărul total de persoane internate cu COVID-19 este de 13.261. Dintre acestea, 1.251 sunt internate la ATI.

    Până la această dată, la nivel naţional, au fost prelucrate 4.107.567 de teste. Dintre acestea, 9.785 au fost efectuate în ultimele 24 de ore, 7.039 în baza definiţiei de caz şi a protocolului medical şi 2.747 la cerere.

    Pe teritoriul României, 47.982 de persoane confirmate cu infecţie cu noul coronavirus sunt în izolare la domiciliu, iar 12.097 de persoane se află în izolare instituţionalizată. De asemenea, 68.464 de persoane se află în carantină la domiciliu, iar în carantină instituţionalizată se află 65 de persoane.

  • Bucureşti a depăşit incidenţa de 6 cazuri la mia de locuitori. LISTA COMPLETĂ

    Până astăzi, 27 noiembrie, pe teritoriul României, au fost confirmate 457.848 de cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus (COVID – 19).
    326.657 de pacienţi au fost declaraţi vindecaţi.

    În urma testelor efectuate la nivel naţional, faţă de ultima raportare, au fost înregistrate 8.499 cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2 (COVID – 19), acestea fiind cazuri care nu au mai avut anterior un test pozitiv. Distribuţia pe judeţe a cazurilor per total şi a celor noi o regăsiţi în tabelul de mai jos.

    VEZI Bilanţul complet aici.

    Nr. crt.

    Judeţ

    Număr de cazuri confirmate(total)

    Număr de cazuri nou confirmate

    Incidenţa  înregistrată la 14 zile

    1.

    Alba

    9662

    163

    5,65

    2.

    Arad

    10873

    179

    5,36

    3.

    Argeş

    12984

    328

    4,72

    4.

    Bacău

    12635

    165

    2,76

    5.

    Bihor

    13634

    222

    4,62

    6.

    Bistriţa-Năsăud

    5686

    84

    3,71

    7.

    Botoşani

    5859

    89

    2,59

    8.

    Braşov

    18449

    428

    6,79

    9.

    Brăila

    5326

    71

    3,24

    10.

    Buzău

    6354

    94

    2,46

    11.

    Caraş-Severin

    4643

    90

    2,9

    12.

    Călăraşi

    4111

    140

    3,31

    13.

    Cluj

    20954

    434

    6,89

    14.

    Constanţa

    16127

    536

    7,54

    15.

    Covasna

    4061

    60

    2,91

    16.

    Dâmboviţa

    11054

    219

    3,55

    17.

    Dolj

    11707

    166

    3,09

    18.

    Galaţi

    9850

    218

    3,00

    19.

    Giurgiu

    3937

    78

    2,68

    20.

    Gorj

    4231

    54

    1,48

    21.

    Harghita

    4581

    48

    1,59

    22.

    Hunedoara

    8546

    220

    3,97

    23.

    Ialomiţa

    4431

    151

    3,84

    24.

    Iaşi

    19254

    391

    3,2

    25.

    Ilfov

    14573

    431

    4,76

    26.

    Maramureş

    8350

    217

    2,95

    27.

    Mehedinţi

    3849

    75

    3,1

    28.

    Mureş

    11707

    249

    4,25

    29.

    Neamţ

    9160

    90

    2,1

    30.

    Olt

    7024

    123

    1,72

    31.

    Prahova

    18504

    408

    4,45

    32.

    Satu Mare

    5341

    158

    4,46

    33.

    Sălaj

    5441

    71

    3,65

    34.

    Sibiu

    13501

    222

    7,49

    35.

    Suceava

    12903

    149

    2,19

    36.

    Teleorman

    5415

    78

    2,74

    37.

    Timiş

    18505

    315

    5,12

    38.

    Tulcea

    3431

    113

    3,99

    39.

    Vaslui

    7494

    132

    2,3

    40.

    Vâlcea

    7752

    90

    2,98

    41.

    Vrancea

    5268

    89

    1,61

    42.

    Mun. Bucureşti

    64972

    1283

    6,63

    43.

    Cazuri noi nealocate pe judeţe

    5709*

    -422

     

     TOTAL

    457.848

    8.499

     

    *Referitor la „cazurile noi nealocate pe judeţe”, facem precizarea că numărul acestora este determinat de modificările aduse platformei electronice prin care sunt raportate şi centralizate rezultatele testelor pentru noul coronavirus. Astfel, conform noii metodologii, centrele de testare introduc în mod direct rezultatele testelor realizate, urmând ca de la nivelul Direcţiilor de Sănătate Publică să fie realizată ancheta epidemiologică şi atribuite cazurile pozitive judeţului/localităţii de care aparţin persoanele infectate.

    Coeficientul infectărilor cumulate la 14 zile, raportate la 1.000 de locuitori este calculat de către Direcţiile de Sănătate Publică, la nivelul Municipiului Bucureşti şi al judeţelor. Mai jos aveţi graficul realizat în baza raportărilor primite de CNCCI de la Direcţiile de Sănătate Publică:

  • Bucureşti a depăşit incidenţa de 6 cazuri la mia de locuitori. LISTA COMPLETĂ

    Până astăzi, 27 noiembrie, pe teritoriul României, au fost confirmate 457.848 de cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus (COVID – 19).
    326.657 de pacienţi au fost declaraţi vindecaţi.

    În urma testelor efectuate la nivel naţional, faţă de ultima raportare, au fost înregistrate 8.499 cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2 (COVID – 19), acestea fiind cazuri care nu au mai avut anterior un test pozitiv. Distribuţia pe judeţe a cazurilor per total şi a celor noi o regăsiţi în tabelul de mai jos.

    VEZI Bilanţul complet aici.

    Nr. crt.

    Judeţ

    Număr de cazuri confirmate(total)

    Număr de cazuri nou confirmate

    Incidenţa  înregistrată la 14 zile

    1.

    Alba

    9662

    163

    5,65

    2.

    Arad

    10873

    179

    5,36

    3.

    Argeş

    12984

    328

    4,72

    4.

    Bacău

    12635

    165

    2,76

    5.

    Bihor

    13634

    222

    4,62

    6.

    Bistriţa-Năsăud

    5686

    84

    3,71

    7.

    Botoşani

    5859

    89

    2,59

    8.

    Braşov

    18449

    428

    6,79

    9.

    Brăila

    5326

    71

    3,24

    10.

    Buzău

    6354

    94

    2,46

    11.

    Caraş-Severin

    4643

    90

    2,9

    12.

    Călăraşi

    4111

    140

    3,31

    13.

    Cluj

    20954

    434

    6,89

    14.

    Constanţa

    16127

    536

    7,54

    15.

    Covasna

    4061

    60

    2,91

    16.

    Dâmboviţa

    11054

    219

    3,55

    17.

    Dolj

    11707

    166

    3,09

    18.

    Galaţi

    9850

    218

    3,00

    19.

    Giurgiu

    3937

    78

    2,68

    20.

    Gorj

    4231

    54

    1,48

    21.

    Harghita

    4581

    48

    1,59

    22.

    Hunedoara

    8546

    220

    3,97

    23.

    Ialomiţa

    4431

    151

    3,84

    24.

    Iaşi

    19254

    391

    3,2

    25.

    Ilfov

    14573

    431

    4,76

    26.

    Maramureş

    8350

    217

    2,95

    27.

    Mehedinţi

    3849

    75

    3,1

    28.

    Mureş

    11707

    249

    4,25

    29.

    Neamţ

    9160

    90

    2,1

    30.

    Olt

    7024

    123

    1,72

    31.

    Prahova

    18504

    408

    4,45

    32.

    Satu Mare

    5341

    158

    4,46

    33.

    Sălaj

    5441

    71

    3,65

    34.

    Sibiu

    13501

    222

    7,49

    35.

    Suceava

    12903

    149

    2,19

    36.

    Teleorman

    5415

    78

    2,74

    37.

    Timiş

    18505

    315

    5,12

    38.

    Tulcea

    3431

    113

    3,99

    39.

    Vaslui

    7494

    132

    2,3

    40.

    Vâlcea

    7752

    90

    2,98

    41.

    Vrancea

    5268

    89

    1,61

    42.

    Mun. Bucureşti

    64972

    1283

    6,63

    43.

    Cazuri noi nealocate pe judeţe

    5709*

    -422

     

     TOTAL

    457.848

    8.499

     

    *Referitor la „cazurile noi nealocate pe judeţe”, facem precizarea că numărul acestora este determinat de modificările aduse platformei electronice prin care sunt raportate şi centralizate rezultatele testelor pentru noul coronavirus. Astfel, conform noii metodologii, centrele de testare introduc în mod direct rezultatele testelor realizate, urmând ca de la nivelul Direcţiilor de Sănătate Publică să fie realizată ancheta epidemiologică şi atribuite cazurile pozitive judeţului/localităţii de care aparţin persoanele infectate.

    Coeficientul infectărilor cumulate la 14 zile, raportate la 1.000 de locuitori este calculat de către Direcţiile de Sănătate Publică, la nivelul Municipiului Bucureşti şi al judeţelor. Mai jos aveţi graficul realizat în baza raportărilor primite de CNCCI de la Direcţiile de Sănătate Publică:

  • Klaus Iohannis despre situaţia din spitalele suport Covid: Este adevărat că suntem la limită

    Preşedintele României, Klaus Iohannis, a susţinut că statul face în permanenţă eforturi pentru a suplimenta numărul de paturi din spitale.

    „Statul român face tot timpul demersuri pentru a creşte numărul de paturi şi la UPU şi la Terapie Intensivă (…) Din martie numărul de paturi s-a dublat prin efort public şi privat. Aceste eforturi continuă. Astăzi am discutat această chestiune (…) mi-au prezentat planul pe următoarele zile şi săptămâni. Facem eforturi ca să creştem capacitatea spitalelor care primesc bolnavi de această boală”, a spus preşedintele Klaus Iohannis.

    În ceea ce priveşte imaginile cu pacienţi aflaţi pe holuri la Spitalul Matei Balş, preşedintele Iohannis a spus că este vorba despre persoane din zona de filtru. Şeful statului a recunoscut că unităţile suport Covid sunt foarte aproape de capacitatea maximă.

    „Imaginile mi s-a relatat că sunt din zona de primire a pacienţilor, din filtru. Este adevărat că suntem la limită. Nu suntem la limita superioară, dar sper să nu fim lăsaţi singuri, de aceea trebuie sa ne ferim de virus, pentru a nu avea un număr prea mare de pacienţi şi a le permite medicilor să se ocupe de cazurile grave”, a precizat Iohannis.

  • Studiu despre impactul Covid: 46% dintre investiţii au fost anulate, reduse sau suspendate

    Conform unui comunicat al EY România, pandemia şi-a pus amprenta asupra planurilor de investiţii străine directe (ISD) în întreaga Europă şi a determinat companiile să reanalizeze viabilitatea proiectelor de producţie, cercetare sau servicii de suport. În România, 46% dintre investitorii străini şi-au anulat, diminuat sau au întrerupt investiţiile în 2020, în timp ce 51% nu au operat nicio modificare în proiectele de investiţii planificate, conform EY Attractiveness Survey Romania, primul studiu de atractivitate EY dedicat pieţei din România.

    „Investiţiile străine pot deveni o forţă pentru dezvoltarea economică a României în perioada post-pandemie. Însă, pentru a fi considerată o destinaţie atractivă pentru investiţii, România trebuie să îşi reformeze abordarea de atragere a acestor proiecte. Având în vedere că pandemia a accelerat adoptarea tehnologiei, practicile durabile şi reorganizarea lanţurilor de aprovizionare, România va fi nevoită să se adapteze rapid şi eficient la aceste tendinţe emergente şi, implicit, la aşteptările actuale ale investitorilor într-un mediu de afaceri care a suferit modificări majore”, spune Bogdan Ion, Country Managing Partner, EY România şi Moldova şi Chief Operating Officer pentru EY Europa Centrală şi de Sud-Est şi Regiunea Asiei Centrale.

    Conform studiului, în perspectivă, investitorii sunt totuşi optimişti: 41% dintre ei consideră că România va fi mai atractivă din punctul de vedere al investiţiilor străine directe după încheierea pandemiei. Operaţiunile legate de logistică/lanţuri de aprovizionare şi de producţie reprezintă principalele atracţii pentru investiţii în rândul a 35% şi, respectiv, 34% dintre respondenţi.

    În opinia investitorilor, sectoarele cheie care pot favoriza dezvoltarea economică a României în următorii ani sunt agricultura, sectorul IT şi industria de transporturi şi auto. Pentru creşterea competitivităţii ţării, educaţia, transformarea tehnologică şi infrastructura sunt principalele zone problematice în care România ar trebui să investească şi să-şi concentreze eforturile pentru a le îmbunătăţi.

    Potrvit EY România, în 2019 au fost anunţate 78 de proiecte de investiţii directe, marcând o scădere de aproximativ 28% comparativ cu anul anterior (113 proiecte în 2018) şi plasând ţara noastră pe locul al 15-lea în Europa în topul atractivităţii. Cu toate acestea, valoarea ISD s-a menţinut relativ la acelaşi nivel: 5.26 miliarde euro (2018) vs. 5.17 miliarde euro (2019).

    O tendinţă similară s-a putut observa la nivelul întregii regiuni.

    La finalul lui 2019, cele mai importante economii cu investiţii în România, pe baza datelor privind soldul ISD puse la dispoziţie de BNR, au fost: Ţările de Jos, cu o cotă a ISD în soldul total de 23,2%, urmate de Austria, cu o cotă de 12,6%, şi Germania, cu o cotă de 12,3%. Per total, principalele 10 ţări investitoare au înregistrat o cotă însumată de 83,4% din soldul total al ISD, în timp ce principalele 20 de ţări investitoare deţineau o cotă de 95,4% din soldul total al ISD. Este de reţinut faptul că ţările membre ale Uniunii Europene au înregistrat o cotă însumată de 89,5% din soldul total al ISD, ceea ce subliniază rolul UE ca principal partener strategic al României.

    Conform specialiştilor EY România, investiţiile străine s-au concentrat în principal în marile oraşe în 2019. Bucureştiul a atras 50% din numărul total de proiecte de ISD anunţate (o creştere de 10% faţă de anul anterior), urmat de Timişoara, situată pe locul al doilea, pentru al doilea an consecutiv, cu o cotă de piaţă de 11,5%, şi de Iaşi, care atras doar 3,8% din numărul total de proiecte de investiţii.

    „În linie cu tendinţele europene, sectorul digital şi cel al serviciilor pentru întreprinderi au atras cele mai multe proiecte de ISD în 2019, cumulând o cotă de piaţă de 36% în cazul sectorului digital şi de 16,7% în cazul serviciilor pentru întreprinderi. Împreună, acestea au generat peste 50% din numărul total de noi locuri de muncă create. Poziţionată pe locul al treilea în clasamentul atractivităţii, industria agroalimentară a generat mult mai puţine noi locuri de muncă, iar în noul context este un sector mult mai vulnerabil, ce a suferit pierderi de venituri pe fondul perturbărilor lanţurilor de aprovizionare provocate de COVID-19”, se arată în comunicat.

    Studiul EY arată că, pe termen lung, deciziile investitorilor se vor baza pe următorii trei factori de piaţă: stabilitatea socială şi politică (66%), oferta de forţă de muncă, atât calificată, cât şi necalificată (65%) şi competitivitatea ţării în materie de costuri (65%).

    „Pentru a-şi îmbunătăţi atractivitatea, majoritatea respondenţilor consideră că România ar trebui să îşi concentreze eforturile şi investiţiile în domeniile cheie problematice, precum educaţia (85% dintre răspunsuri), transformarea tehnologică (81%) şi infrastructura (80%). În privinţa sectoarelor care ar putea accelera dezvoltarea României, investitorii străini au menţionat agricultura (35%), sectorul IT (29%) şi cel al transporturilor şi auto (21%). În cazul companiilor deja prezente pe piaţa locală, sunt esenţiale măsurile de siguranţă şi securitate puse în practică pentru a preîntâmpina o criză majoră în viitor (74%) şi nivelul de succes în soluţionarea crizei provocate de COVID-19 (61%)”, se mai arată în comunicat.

    Prezentă în România din anul 1992, EY are peste 800 de angajaţi în ţară şi în Republica Moldova şi furnizează servicii integrate de audit, asistenţă fiscală, strategi şi tranzacţii, consultanţă către companii multinaţionale şi locale.

  • Un pompier infectat cu COVID a murit într-un salon neîncălzit cerând o pătură. Soţie: Legea junglei

    Bogdan Bănică, preşedintele Sindicatului DECUS, publică, miercuri, scrisoarea Adelei Carla Banu, adresată Colegiului Medicilor Vâlcea şi publicată, iniţial, de Ziarul de Vâlcea. Femeia povesteşte cum şi-a pierdut soţul, acuzând că acesta a fost „lăsat să moară cu zile” într-un salon neîncălzit din Spitalul de Boli Infecţioase din Râmnicu-Vâlcea, cerând de acasă o pătură.

    „Durerea este mare. Nu pot să o descriu în cuvinte. Sunt din Râmnicu Vâlcea şi mă numesc Banu Alida Carla şi sunt soţie de pompier (ISU Vâlcea). Soţul meu a decedat pe data de 26.10.2020 în urma unui şir lung de zile de spitalizare din cauza unor complicaţii şi din cauza neglijenţei personalului medical de la Secţia infecţioase Râmnicu Vâlcea”, povesteşte femeia.

    Pompierul, care era paramedic pe echipaj SMURD, era expus accidentelor sau bolilor în timpul misiunilor. Mai mult, pe 6 octombrie, el a participat la o intervenţie pe Valea Oltului când un tir a căzut în Lotru. A stat două ore în apă rece până la brâu şi atunci a căpătat o răceală care a dus-o pe picioare.

    „Pe data de 9 octombrie 2020 a intrat în schimb de tură şi a dus misiunea la bun sfârşit. Pe data de 12 octombrie a fost din nou la muncă în schimb sănătatea s-a degradat, s-a simţit foarte rău iar colegii l-au izolat într-o cameră şi l-au scos de pe intervenţie. Colegii şi şeful de tură nu au sesizat şi nici nu au raportat nimic în legătură cu acest eveniment în condiţiile în care suntem pandemie iar colegii erau reticenţi. A venit acasă conducând 35 de km, iar după aceea a anunţat doctorul de familie legat de starea de sănătate în care se afla. Acesta l-a îndrumat să meargă la UPU Vâlcea pentru a îşi face analizele şi testul de covid. În aşteptarea rezultatului testului covid, i-a prescris un tratament. A început acest tratament, iar pe 14 octombrie ora 23.00 s-a primit confirmarea pozitivităţii testului”, povesteşte Adela Carla Banu.

    Potrivit acesteia, în 15 octombrie s-a făcut o anchetă epidemiologică şi la ora 16.00 soţul ei s-a Internat la Spitalul Infecţioase Râmnicu Vâlcea.

    „A plecat pe picioarele lui cu speranţa că se va face bine şi se va întoarce în sânul familiei. (…)Pe data de 26 octombrie acesta a decedat. Două zile a stat în salonul rece, neîncălzit cerând pătură de acasă pentru că era frig”, spune femeia.

    Potrivit acesteia bărbatul a început să abiă dificultăţi de respiraţie şi a fost mutat în Secţia Infecţioase unde depindea de masca de oxigen.

    Femeia povesteşte că are înregistrări în care soţul său dădea telefon după telefon la asistente pentru că avea crize sau i se termina butelia de oxigen, dar nu i se răspunde din primul apel.

    „Tratamentele făcute erau Planquenil, Paracetamol, Vitamina C, B1, B12 şi alte medicamente pe care nu le ştiu. În ultimele zile de viaţă 24-25-26 octombrie, starea lui de sănătate s-a deteriorat foarte repede. Mă întreb şi acum de ce acea doctoră dacă a văzut că nu poate fi stabilizat, de ce nu a luat atitudine ca să poată fi transferat la ATI- UPU Vâlcea sau în alt spital. Era un paramedic pe SMURD, nu un boschetar”, spune femeia.

    Aceasta acuză că nimeni nu s-a interesat cu adevărat de soarta soţului ei, pentru că sunţionează „legea junglei”.