Tag: cifra de afaceri

  • Ana Hotels are un nou preşedinte al consiliului de administraţie. Cine o înlocuieşte pe Alexandra Copos de Prada

    Vasile Iuga a acumulat o experienţă de management de 26 de ani în cadrul PriceWaterhouseCoopers, unde a lucrat încă din 1991 şi unde a  devenit partener internaţional în anul 1997. Între 2004 şi 2015 a ocupat funcţia de Country Managing Partner, coordonând peste 600 de angajaţi din cinci birouri regionale. Între 2008 şi 2015, domnul Vasile Iuga a fost Managing Partner al PwC Europa de Sud-Est, având în subordine activitatea companiei din nouă ţări. Din anul 2004 a fost membru al boardului PwC Central and Eastern Europe Management Board. 

    Iuga este licenţiat al Facultăţii de Aeronautică din cadrul Institutului Politehnic Bucureşti. A absolvit cursuri la Harvard Business School, la London Business School, la Institut Européen d’Administration des Affaires / European Institute of Business Administration (INSEAD, Fontainebleau, Paris) şi la International Institute for Management Development (IMD, Lausanne).

    Acesta o înlocuieşte în poziţia de preşedinte al consiliului de administraţie Ana Hotels pe Alexandra Copos de Prada, care a decis să se dedice în întregime business-ului pe care îl conduce din 2014, Ana Pan, precum şi dezvoltării unor start-up-uri proprii în străinătate.

  • De la piese auto la piese cu parfum: evoluţia unei afaceri de familie de la zero la 4,5 milioane de euro

    Exmobi a luat naştere în urmă cu un sfert de secol, ca afacere de familie, iar astăzi continuă în aceeaşi formulă; la început, activitatea se axa pe intermedieri cu mărfuri diverse, printre care piesele şi accesoriile auto, dar în timp, datorită cererii tot mai mari de piese şi accesorii pentru autoturismele Dacia, firma şi-a trasat clar nişa pe care să se dezvolte. Afacerea a început să crească rapid în 2004, odată cu intrarea pe piaţa din România a formatelor moderne de magazin (cash & carry, hipermarket, supermarket etc.), iar de atunci ”am schimbat puţin optica şi am început să ne pliem pe gândirea de afaceri a multinaţionalelor, lucru care ne-a îmbunătăţit afacerea şi ne-a ajutat să trecem foarte uşor peste criza din 2008-2009“, povesteşte Cristian Gherghe. 

    Grupul Exmobi are în prezent trei divizii – accesorii auto, produse de curăţenie şi odorizante auto şi de casă -, iar tânărul manager spune că fiecare dintre ele este profitabilă, ”atât timp cât eşti permanent implicat în afacere şi nu te laşi dus de val“. 
    în urmă cu trei ani, grupul Exmobi a pus bazele celei mai noi divizii, prin deschiderea unei fabrici de odorizante Aeroma, în parteneriat cu firma-mamă, care este unic distribuitor. ”Practic, am luat această idee de la zero. Investiţia iniţială pentru această divizie a fost de circa 30.000 de euro, dar am ajuns la aproximativ 60.000 de euro în următorii doi ani, pentru că, neavând experienţă, nu am calibrat foarte bine capacităţile de producţie“, povesteşte Cristian Gherghe. însă afacerea a început să crească treptat, iar în 2017 Aeroma a început exportul de odorizante auto în ţări din Uniunea Europeană, primele fiind Austria, Elveţia şi Germania.

    Compania produce mărci proprii pentru diverse societăţi multinaţionale, care le exportă către filialele din alte ţări. ”începând cu 2017 ne-am propus să participăm la diverse târguri din întreagă lume: Dubai – pentru ţările arabe şi Africa, China – pentru ţările din Asia, Moscova – pentru ţările din fostul bloc sovietic, Las Vegas – care atrage tot ce e mai bun din comerţul din Americi şi, bineînţeles, târguri din Europa“, declară managerul de la Exmobi.

    Aeroma se poziţionează pe un nivel mediu de preţ, iar tânărul spune că ”inovaţia şi înţelegerea fiecărei pieţe în parte aduc un plus în diferenţierea faţă de concurenţă“. De mare ajutor în acest sens a fost procesul de redesign al ambalajelor produselor, confirmarea rezultatului fiind premiul Best Redesign 2017, primit din partea American Design Award. Un detaliu important ţine de faptul că procesul de rebranding a fost făcut printr-o cofinanţare de la BERD, o modalitate despre care mulţi antreprenori locali nu ştiu sau nu sunt foarte bine informaţi, crede reprezentantul Exmobi. ”Pe de altă parte, sunt ferm convins că mulţi doresc să-şi crească afacerea şi, de la un punct încolo, fără un branding coerent nu poţi să creşti. Iar în România această investiţie încă se confundă cu o cheltuială ce nu este necesară. La momentul actual pot spune cu mâna pe inima că brandingul profesionist merită toţi banii!“, susţine Gherghe. Ultimele investiţii în compania Aeroma s-au îndreptat către unitatea de producţie, mai exact pentru achiziţia de utilaje, investiţii în marketing şi dezvoltarea de noi produse.

    La nivelul întregului grup, cifra de afaceri înregistrată pe ultimul an fiscal este de aproximativ 4,5 milioane de euro, cu o marjă de profit de aproximativ 10%, rulajele Aeroma reprezentând 30% din totalul încasărilor. Pentru 2017, Cristian Gherghe se aşteaptă la o cifră de afaceri de 5 milioane de euro, iar următorii paşi pentru dezvoltarea afacerii sunt legaţi, crede el, de abordarea mai agresivă a unităţilor de vânzare în reţelele moderne de comerţ mass market, dar şi o mai mare atenţie pentru activitatea de export. ”De fapt, exportul ar trebui să fie principala ţintă pentru fiecare producător pentru a echilibra balanţa de plăţi şi a nu fi afectat de fluctuaţia monedei de schimb în care face import de materie primă“, spune tânărul executiv.

    Tot el adaugă că 90% din cifra realizată de Exmobi pe piaţa din România este generată de reţelele moderne de comerţ şi estimează că vânzările de odorizante auto şi de casă din acest canal se plasează la aproximativ 25 de milioane de euro; aceste vânzări se împart între mărcile proprii ale magazinelor şi brandurile producătorilor şi importatorilor, declară Gherghe. Din punctul său de vedere, impedimentele dezvoltării pe această piaţă sunt mai mari decât oportunităţile, ”plecând de la legile ambigue, modificările constante ale legislaţiei, taxele foarte mari impuse de stat, lipsa forţei de muncă, lipsa de ajutor pentru IMM, fiscalitatea excesivă şi lista ar putea continua“. Pe de altă parte, responsabilii pentru dezvoltarea acesteia ”suntem tot noi, IMM-urile, şi o putem face doar prin inovaţie şi seriozitate“, adaugă tânărul antreprenor. 

    Făcând o retrospectivă a afacerii pe care o conduce, Cristian Gherghe spune că au existat de-a lungul timpului multe momente grele, dar acestea au fost traversate înainte ca el să se implice în afacere. ”Am 32 de ani, lucrez în Exmobi de la 18 ani şi conduc societatea de aproximativ şapte ani. De când sunt la conducerea firmei au fost multe situaţii grele, pe care le-am depăşit cu ajutorul colegilor şi privind mereu spre viitor“, spune el. Printre cele care l-au marcat sunt, de exemplu, situaţiile în care cursul de schimb a crescut brusc şi a pierdut tot profitul acumulat în acel an, deoarece a decis să onoreze toate contractele confirmate, sau situaţii în care s-a schimbat legislaţia peste noapte şi a rămas în stoc cu produse greu vandabile.
    Despre perspectivele afacerii, Gherghe consideră că ”atât timp cât vor exista maşini şi case, produsele noastre se vor vinde“. Pe termen mediu şi lung, îşi pune mari speranţe în ce priveşte evoluţia mărcii Aeroma, prin expansiune între şi în afara graniţelor ţării.

    Din experienţa sa, cel mai important sfat pe care l-ar oferi unui antreprenor la început de drum ar fi ”să nu se gândească la profit şi la timp liber până îşi duce afacerea la nivelul dorit“, deoarece trebuie să rămână concentrat non-stop la obiectivele pe care le are şi să urmărească permanent dinamica pieţei. ”în rest, succesul se obţine prin multă, multă muncă“, conchide directorul Exmobi.

  • Isărescu: Impozitul pe cifra de afaceri merge la un restaurant, un birt, o firmă mică

    “Un alt caz despre importanţa dezbaterii, o dezbatere serioasă, nu o descurajare prin acuzaţii de la început: impozitul pe cifra de afaceri este o catastrofă, o dezbatere serioasă, să spună cum se poate împăca impozitul pe cifra de afaceri cu TVA-ul. Că şi TVA-ul este tot un impozit pe cifra de afaceri, numai că pe valoare adăugată. Păi, de fapt, dăm verdicte şi nu dezbatem? Ieri am fost năvălit la o conferinţă de presă pe probleme monetare despre probleme fiscale. Zic – Dar de ce nu discutaţi cu specialiştii din Finanţe? Aceasta este puterea dialogului şi a acestor dezbateri pe care am venit aici să le aud. Impozitul pe cifra de afaceri merge la o firmă care nu creează valoare adăugată, nu are lanţuri multe de producţie. Nu? E la primul rând, acolo jos. Cumpără ceva şi vinde altceva. Un restaurant, un birt, o firmă mică. Nu începi să iei mai multe produse şi… Ce facem, îi impozitezi pe toţi? Aceasta a fost marea revoluţie a TVA-ului şi diferenţierea între impozitul pe vânzări, cum se numeşte în Statele Unite, şi TVA-ul din România”, a arătat guvernatorul BNR.

    Cum se poate impaca tva cu impozitul pe cifra de afaceri trebuie dezbatut, impozitul pe cifra de afaceri merge la o firma care nu creeaza valoare adaugata, care nu creeaza lanturi de productie, o companie care cumpara ceva si apoi vinde altceva. Un restaurant, o firmă mică. Ce facem, îi impozitezi pe toţi? 

  • REVOLUŢIA fiscală: ”Impozitul pe cifra de afaceri ar trimite o treime din firme în insolvenţă”

    A. Programul de Guvernare 2017-2020: Masuri noi
     
    Programul de Guvernare 2017 – 2020 prezentat de catre noul guvern propune  o serie de modificari de ordin fiscal, social si investitional. Din perspectiva impactului fiscal asupra mediului de afaceri, cea mai importanta modificare vizeaza impozitarea veniturilor pentru toate companiile din Romania, (impozit pe cifra de afaceri) incepand cu 01 ianuarie 2018. Acest impozit va inlocui impozitul pe profit si va avea 2 sau 3 trepte de impozitare. In acest moment impozitul pe profit este de 16%, in timp ce microinreprinderile cu cifra de afaceri sub 500.000 de euro pe an platesc impozit pe venit, de 3% pe cifra de afaceri daca nu au angajati sau de 1% daca au cel putin un angajat. Conform ultimelor declaratii disponibile la acest moment ale ministrul desemnat, Ionut Misa, treptele de impozitare pentru toate firmele vor fi de 1%, 2% şi 3% pe cifra de afaceri.

    B. Contextul General al Mediului de Afaceri

    Conform reprezentantilor coalitiei aflate la guvernare, inlocuirea profitului brut cu cifra de afaceri ca baza impozabila este o masura menita sa combata practica multinationalelor de optimizare fiscale si diminuare a impozitelor platite, in conditiile in care acestea inregistreaza un profit impozabil de aproape trei ori mai mic comparativ cu firmele autohtone, desi nivelul cifrei de afaceri este similar. Declaratiile sunt facute in contextul in care veniturile colectate din impozite si taxe ca si procent din PIB in Romania sunt de 25,4%, nivelul minim din Uniunea Europeana dupa Irlanda si mult inferior mediei de 40,1% inregistrata in Uniunea Europeana (conform calculelor Consiliului Fiscal).

    Avand in vedere treptele de impozitare indicate in cazul in care se implementeaza aceasta masura fiscala incepand cu anul urmator, companiile se vor regasi intr-una din urmatoarele situatii:

    ·         la o cota de impozitare de 1%, ar fi avantajate firmele care inregistreaza o marja bruta de profit mai mare de 6,25%;

    ·         la o cota de impozitare de 2%, ar fi avantajate firmele care inregistreaza o marja bruta de profit mai mare de 12,50%;

    ·         la o cota de impozitare de 3%, ar fi avantajate firmele care inregistreaza o marja bruta de profit mai mare de 18,75%.

    Toate companiile care inregistreaza pierderi, sau o marja bruta de profit sub aceste praguri, vor plati un impozit mai mare comparativ cu cel platit pana in prezent. O situatie speciala o reprezinta microintreprinderile (companiile cu venituri sub 500.000 EUR), care platesc deja impozit pe venit (3% daca nu au nici un angajat, sau 1% daca au cel putin un angajat).

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Această româncă şi-a transformat pasiunea într-o afacere. Vinde obiecte de care nicio femeie nu se desparte, în valoare de 100.000 de euro

    „Încă din facultate îmi personalizam elementele din garderobă. Fie că era vorba de haine sau de accesorii, le căutam pe cele mai neobişnuite, colorate sau cu tăieturi şi croiuri speciale, le purtam o perioadă, apoi le «îmbunătăţeam», astfel încât să se plieze pe personalitatea mea”, povesteşte Armina Popeanu despre ideea care a stat la baza înfiinţării Lyria. Tânăra este de profesie arhitect, cu mai multe specializări în design, iar în cazul său antreprenoriatul este o prelungire a pasiunii sale sau, mai popular spus, îmbinarea utilului cu plăcutul. „În materie de genţi, mi le achiziţionam, le purtam o perioadă scurtă, apoi le pictam cu povestea mea din acel moment.

    Aşadar, domeniul fashion handmade a fost ales cumva natural”, spune ea. Primul gând de a-şi transforma pasiunea în afacere a apărut în mai 2014, după ce mai multe prietene au apelat la ea pentru a-şi personaliza poşetele. Simţind potenţialul unei afaceri, în acelaşi an, la sfârşitul lui august, Armina Popeanu avea deja 35 de genţi pictate listate pe o platformă online, „gata pentru a-şi găsi perechea”. A plecat la drum cu 2.000 de euro, iar prima comandă a venit la trei luni de la lansarea Lyria ca magazin online.

    „Cea mai mare provocare a fost relaţia cu furnizorii”, îşi aminteşte tânăra. „Trecuse jumătate de an, Lyria era online şi începea să prindă avânt, iar eu nu mă puteam baza până la capăt pe cei cu care începusem să lucrez”, explică antreprenoarea. Iniţial, a căutat pentru colaborări fabrici şi ateliere din ţară, dorindu-şi ca produsele Lyria să fie 100% româneşti, însă acestea nu au reuşit să se plieze pe criteriile sale. „Din păcate, nu am găsit furnizori de genţi care să se încadreze în specifiicaţile şi timpul de producţie, nici producători deschişi pentru o colaborare pe termen lung”, povesteşte Popeanu. De aceea, împreună cu soţul său, a luat decizia de a achiziţiona o fabrică de profil, cu tradiţie de peste 15 ani în producţia articolelor de marochinărie, atât pentru piaţa internă, cât şi cea externă.

    Aşa a luat naştere, în noiembrie 2015, brandul Desirette, care a devenit şi furnizor pentru Lyria. În prezent, toate genţile şi accesoriile Lyria sunt realizate în atelierul propriu, unde are libertatea deplină în transpunerea ideilor din schiţă în realitate. „Aici, cu ajutorul unei echipe entuziaste, am reuşit să manufacturez modelele pe care le doream în parametrii necesari de design şi calitate”, explică ea. Pe de altă parte, toată materia primă necesară este cumpărată din tăbăcăriile italieneşti, iar antreprenoarea călătoreşte de câteva ori pe an pentru a le alege. Cea mai comandată geantă este modelul Sebille Red Poppies – aflată în prezent la un preţ de 459 lei, conform site-ului propriu – , pe care fondatoarea Lyria o descrie ca „echilibrată”. „Are un balans optim între cromatica poveştii, forma şi culoarea genţii. De asemenea, este povestea cu care majoritatea clientelor noastre se identifică şi, ca o confesiune, mărturisesc că a fost prima poveste pictată din istoria Lyria”, declară antreprenoarea. Însă produsele sunt disponibile şi în colecţii de genţi nepictate, dar speciale prin alăturarea unor piei naturale cu texturi, culori şi forme îndrăzneţe, mai precizează aceasta.

    În medie, Lyria primeşte un număr de circa 70-80 de comenzi pe lună, iar valoarea medie a unei comenzi este de 400 de lei, spune fondatoarea; conform site-ului propriu, genţile Lyria se găsesc la preţuri cuprinse între 200 şi 600 de lei. Cea mai mare comandă a fost din partea unei iubitoare de artă din SUA, valoarea totală fiind de circa 2.000 de dolari. Dacă ar fi să stabilească un profil al clientelor Lyria, acesta ar cuprinde femei cu studii superioare, între 35 şi 54 de ani, cu venituri medii spre mari şi, mai ales, cu un stil unic şi nonconformist, având în vedere că produsele Lyria nu sunt de serie. De asemenea, poziţionarea Lyriei în ceea ce ţine de preţuri este una medie. „Elementul diferenţiator faţă de concurenţă este, cu siguranţă, pictura manuală a fiecărei poveşti din spatele genţilor Lyria”, ţine ea să precizeze.

    După doi ani de activitate, Lyria a încheiat anul 2016 cu o cifră de afaceri de circa 100.000 de euro şi a înregistrat o creştere de circa 60% faţă de anul precedent. Pentru 2017 îşi propune lansarea unor noi colecţii şi linii de produse, „care să ducă povestea Lyria mai departe”, spune antreprenoarea. De asemenea, în ceea ce priveşte creşterea, ţinteşte plusuri de aproximativ 40% până la finele anului. Antreprenoarea este optimistă şi în ce priveşte planurile pe termen lung: „Atenţia cumpărătorilor s-a mutat în ultimii ani în online – segmentul de cumpărături online a crescut în 2016 cu 30% mai mult ca în anul anterior, atingând aproximativ 1,8 miliarde de euro, potrivit raportărilor principalelor magazine online”.

    Cu toate acestea, antreprenoarea este conştientă că un magazin fizic ar consolida imaginea brandului. Aşadar, are în plan deschiderea unui concept store în Bucureşti, care „să invite clienţii în universul Lyria şi să le ofere o întreagă experienţă”.
    Până atunci însă, începând cu luna aceasta, Lyria şi Dessirette vor fi disponibile în ediţie limitată într‑un magazin multibrand din Bucureşti dedicat designerilor români. Pe termen lung, Armina Popeanu consideră că femeile din România se vor îndepărta treptat de brandurile de masă şi vor începe din ce în ce mai mult să caute acele branduri care să le definească personalitatea şi să se fie un statement al stilului propriu. „Piaţa de fashion din România este în continuă creştere – de circa 15 – 25% în fiecare dintre ultimii ani”, observă antreprenoarea.

    Datele arată că apetitul românilor către fashion se află într-o continuă creştere, deşi alături de Bulgaria, România are cea mai scăzută putere de cumpărare din UE. Cu toate acestea, românii au cheltuit 16 miliarde de lei în 2015, faţă de 15,2 miliarde de lei în anul anterior, conform Ziarului Financiar. Din totalul sumei, circa 65% a mers către achiziţiile de haine, 28% către încălţăminte, iar restul către articole sportive. Piaţa locală de modă este dominată de grupurile Inditex (Zara, Massimo Dutti), H&M şi C&A, care sunt, în această ordine, liderii pieţei. Cu salarii de opt ori mai mici decât în Germania, dar cu preţuri similare la haine şi pantofi, românii ajung să aloce lunar cea mai mare pondere din venit pentru achiziţiile de modă. Astfel, un român cheltuie lunar circa 77 de lei pentru achiziţia de haine şi pantofi, cu 30% mai puţin decât un ceh sau un polonez şi de cinci ori mai puţin decât un neamţ.

     

  • Cum să faci business de peste 500.000 de euro în Bucureşti. “Ori eşti genial, ori munceşti”

    Şi-a petrecut copilăria în bucătărie, mai exact în bucătăriile restaurantelor Zexe, ale părinţilor săi, cunoscute în Capitală pentru specificul de gastronomie românească. Povesteşte că nu a avut un model de bucătar, aşa că s-a îndreptat, din curiozitate, spre partea mai dulce a domeniului culinar, adică deserturile. ”Nu m-a atras partea de bucătărie pentru că nu am avut un model de bucătar în viaţa mea. Trăind printre ei nu mi-au plăcut, iar cofetari nu am văzut deloc, nu am avut ocazia să văd nici partea negativă“, povesteşte fondatoarea Zexe Cofeturi.

    Imediat după finalizarea studiilor, Ana Consulea a plecat să înveţe arta cofetăriei în Franţa, unde a avut şansa să ”fure meserie“ de la unii dintre cei mai buni cofetari artizani ai lumii, Eric Vergne, Pierre Hermé (cunoscut drept zeul macarons-urilor) sau Miackael Azouz. După un an s-a întors în România şi a început să dezvolte meniul de prăjituri din cadrul Zexe, însă lucrurile au mers mai bine decât se aştepta. ”Am văzut că am din ce în ce mai multe comenzi şi, după şase luni, m-am gândit să mă separ de ei şi mi-am făcut firma mea. Bineînţeles, cu ajutorul părinţilor la început – ei mi-au cumpărat primele utilaje, pentru că nu aveam bani şi nici credit nu puteam să-mi fac. Asta se întâmpla în 2015“, povesteşte tânăra.

    Investiţia iniţială pentru Zexe Cofeturi, care pe atunci era formată doar din laborator, a fost de 30.000 de euro, folosiţi pentru achiziţia utilajelor necesare şi renovarea clădirii. ”După care, din banii strânşi din comenzi, ne-am cumpărat mai multe utilaje, ne-am extins spaţiul şi uşor – uşor am evoluat. Am avut răbdare, nu am vrut să am totul deodată, pentru că e mai sănătos, cred eu, să faci paşi mici şi siguri.“ Din moment ce comenzile tot creşteau, Ana Consulea s-a gândit că un pas firesc ar fi şi deschiderea unei cofetării, iar anul trecut şi-a îndeplinit următorul pas din plan. ”Pentru deschiderea Zexe Braserie m-am asociat cu cineva, în primul rând pentru a nu mai apela la părinţi. Pe de altă parte, raţionamentul nu a fost doar financiar, ci am simţit şi nevoia de a avea un sprijin, un ajutor, să nu fiu singură“, spune Consulea. Pentru deschiderea braseriei, în aprilie 2016, a investit 70.000 de euro, iar de la bun început numărul clienţilor a fost mai mare decât se aştepta. Mai exact, anul trecut a avut în medie 2.000 de clienţi pe lună, iar bonul mediu s-a plasat în jurul a 90 de lei.

    ”Noi mizăm mult pe originalitate. Am încercat să readucem cofetăria românească în atenţia consumatorului, observând că lumea se îndreptă spre produse franţuzeşti sau spre dulciuri americane. Însă şi specificul restaurantelor Zexe a cântărit în această alegere“, mai spune Ana Consulea. Reţetele produselor sunt preluate, de regulă, din cărţi de cofetărie vechi, româneşti, şi sunt reinterpretate. ”Am pornit de la aceeaşi bază şi am schimbat foarte puţin. De exemplu, în loc de cremă de unt am pus o cremă patiseră, simplă, că nu mai mănâncă nimeni atât de mult unt şi zahăr. Şi, în plus, acelea erau metode de conservare, de care noi nu avem nevoie astăzi“, explică tânăra.

    Zexe Cofeturi reuneşte acum un laborator şi braseria şi a încheiat 2016 cu o cifră de afaceri de circa 510.000 de euro; braseria a avut rulaje de 380.000 de euro. Conform antreprenoarei, profitul înregistrat până acum a fost operaţional, dar începând cu vara aceasta se aşteaptă ca rezultatele să intre pe plus. ”După un an cred că e bine. Şi mai bine e că nu am adus bani de acasă. Cât despre 2017, sunt sigură că vom mai creşte, mai ales că anul acesta este unul plin, braseria fiind deschisă în aprilie 2016.“ Conform aşteptărilor tinerei antreprenoare, Zexe Cofeturi va ajunge la o cifră de afaceri de aproximativ 700.000 de euro, iar profitul ar urma să se plaseze în jur de 15%. ”Cam aşa e în industria noastră. Cheltuielile sunt multe, chiar dacă ai o cifră de afaceri mare“, explică Ana Consulea. Spune că în scurta sa experienţă de antreprenoare nu consideră că s-a lovit de impedimente, poate datorită poziţionării premium.

    ”Noi ne adresăm unei anumite categorii de clientelă, care înţelege preţurile, că o prăjitură costă. Media este de aproximativ 22 de lei, dar preţul e justificat, pe lângă calitate, şi de cantitate. O prăjitură are, în general, 110 de grame, dar noi avem prăjituri şi de 140 de grame“, argumentează tânăra. Dacă la început refuza ideea deschiderii unei alte locaţii, acum spune râzând că ideile s-au schimbat. ”Când o afacere e de succes, cred că un pas normal e să îl extinzi; în cazul meu, o altă braserie.“ Momentan nu are un plan bine stabilit, declarând că şi-a canalizat întreaga atenţie şi energie spre funcţionarea actualei braserii, însă ”nu mă grăbesc nicăieri. Sunt împlinită cam din toate punctele de vedere şi nu simt nevoia unui alt pas acum. Dar o să se întâmple“, precizează ea. Întrebată câte ore pe zi le petrece ocupându-se de afacere, spune că Zexe Cofeturi nu este pentru ea un loc de muncă, ci un stil de viaţă. ”De multe ori îmi place mai mult aici decât acasă. De exemplu, nu mai pot să-mi beau cafeaua acasă. Recunosc, este ca un drog şi nu ştiu dacă este bine ceea ce fac“, afirmă antreprenoarea.

  • Alex Milcev, EY: Schimbarea sistemului de impozitare este o măsură anti-business

    “Acest joc de-a fiscalitatea, care din păcate se reia periodic în ultima vreme, a ajuns acum la capitolul numit impozit pe cifra de afaceri”, spune analistul EY. “O idee apărută peste noapte şi aruncată direct în economie fără nicio pregătire prealabilă, care produce rumoare şi ridică multe semne de întrebare.”

    El expune motivele pentru care o asemenea măsură nu are baza economică şi nu poate reprezenta o soluţie pentru România anului 2017. În primul rând, ideea este anti-business, neţinând cont de faptul că afacerile au marje de profit diferite iar unele, în anumite perioade de timp, pot genera chiar pierderi. “Logica economică ne spune că un contribuabil trebuie să contribuie la susţinerea cheltuielilor publice în măsură în care acesta câştigă, iar contribuţia este proporţională cu acest câştig. Este împotriva ordinii naturale a lucrurilor să plătesc un impozit mai mare decât câştigul pe care îl fac sau atunci când înregistrez pierdere. Ideea de la care se porneşte la introducerea impozitului pe cifra de afaceri este că firmele încearcă să minimizeze profitul impozabil prin metode mai mult sau mai puţin legale şi/sau morale. Pentru asta există însă legislaţie privind preţurile de transfer, care aplicată corect (aşa cum se întâmplă în statele cu fiscalitate modernă) împiedică astfel de fenomene. Este nedrept să considerăm că toată lumea vrea să se sustragă de la plata impozitelor şi să îi aşezăm pe acest “pat al lui Procust” numit impozit pe cifra de afaceri. Introducerea lui va determina afacerile cu valoare adăugată mică să îşi închidă porţile. Iar pe investitorii în domeniile în care profitul se obţine abia după câţiva ani de pierderi şi efort, îi va face să ocolească România.”

    În aceeaşi măsură, explică Alex Milcev, măsură este una inechitabilă, eliminând posibilitatea de deducere a pierderilor care sunt de cele mai multe ori inerente în primii ani de activitate. “Mai mult, nepermiţându-se recuperarea fiscală a investiţiei prin deducerile de amortizare, acest timp de impozit nu încurajează modernizarea: contribuabilii vor fi tentaţi să utilizeze echipamentele o perioadă cât mai lungă de timp în condiţiile în care deducerile nu mai contează.”

    El explică şi faptul că schimbarea sistemului de impozitare este incompatibilă cu toate facilităţile fiscale decurgând din impozitul pe profit. “Se cunoaşte foarte bine faptul că avantajele sistemului fiscal de încurajare al sponsorizărilor şi burselor private a condus în ultimul deceniu la o dezvoltare puternică a sectorului ONG din România. Eliminarea facilităţii ar fi o lovitură puternică pentru aceste entităţi, dintre care multe vor fi nevoite să îşi închidă porţile. Lucru valabil şi pentru entităţile înregistrate că fiind societăţi de economie socială care, odată puse la plata impozitului pe cifra de afaceri, ar fi scoase din circuitul economic. Nu mai vorbim de facilităţi oferite afacerilor în sfera inovaţiei, cerecetării-dezvoltării sau IT.”

    Un alt motiv este acela că impozitul pe cifra de afaceri va fi o frână pusă investiţiilor străine, eliminând beneficiile tratatelor de evitare a dublei impuneri, în două situaţii: mai întâi, filialele din România ale companiilor multinaţionale sunt scutite de plata impozitului pe dividendele plătite din România către firma-mama în măsură în care anumite condiţii sunt îndeplinite. Una dintre aceste condiţii este că filiala românească să fie plătitoare de impozit pe profit. Înlocuirea impozitului pe profit cu impozitul pe cifra de afaceri va conduce implicit la imposibilitatea aplicării scutirii de la impozitul pe dividende, explică analistul EY. În al doilea rând, sucursalele din România ale firmelor străine ce desfăşoară activitate aici vor suportă o dublă impozitare. În prezent, profiturile impozitate în România sunt scutite de impozit sau beneficiază de credit fiscal în celălalt stat, în condiţiile în care plătesc impozit pe profit în România. Ca şi în cazul filialelor, desfiinţarea impozitului pe profit în România va conduce implicit la imposibilitatea aplicării scutirii sau a creditului fiscal, explică el.

    În cele din urmă, schimbarea sistemului de impozitare este în contradicţie cu prevederile reglementărilor europene, spune analistul. “Directiva care reglementează TVA nu permite statelor membre să aplice un alt impozit pe cifra de afaceri, acest lucru fiind considerat dublă impozitare. Cu siguranţă că Bruxelles-ul va porni o procedură de infringement împotriva României imediat după implementarea unui astfel de impozit. Concluzionând, putem spune că o astfel de măsură apare că fiind total nepotrivită contextului economic în care se află ţară noastră în acest moment. Fiscalitatea respectă regulă aplicată de sute de ani de croitorii buni: măsoară de şapte ori şi taie o dată, nu măsoară o dată şi taie de şapte ori”, încheie Alex Milcev.

  • Mihaela Mitroi, PwC: Impozitarea societăţilor cu un procent din cifra de afaceri ar duce la inhibarea investiţiilor

    “Cotele de impozit pe cifra de afaceri a companiilor vor fi trei. Astăzi am luat în calcul, pornind de la impozitul de 1% pentru microîntreprinderi până în 500.000 de euro, ca această cotă să crească progresiv. Noi intenţionăm să fie 1% pentru ceea ce există deja astăzi şi 2% şi 3%”, a declarat Ionuţ Mişa, ministrul de Finanţe.

    “În momentul de faţă, niciun stat membru al Uniunii Europene nu practică un impozit pe cifra de afaceri în locul impozitului pe profit”, remarcă Mihaela Mitroi, partener, liderul Departamentului de Consultanţă Fiscală, PwC Europa de Sud-Est. “Există într-adevăr un impozit pe cifra de afaceri aplicat numai micro-întreprinderilor, dar şi acest tip de impozit îl regăsim doar în câteva state din UE, printre care şi România. La momentul introducerii acelui impozit,  Romania a consultat Comitetul TVA de la Bruxelles in acest sens, si Comitetul nu a fost impotriva ideii in sine, ci doar a dorit ca aceasta schema sa fie una de simplificare doar pentru micile intreprinderi si nu un mecanism general aplicat.”

    Potrivit legislaţiei Uniunii Europene, mai exact Directivei de TVA, spune ea, impozitele pe cifra de afaceri se supun unui regim armonizat la nivel comunitar, “astfel încât să se elimine, pe cât posibil, factorii care pot denatura condiţiile concurenţei, atât la nivel naţional, cât şi la nivel comunitar.“

    Mihaela Mitroi vorbeşte despre art. 401 al aceleiaşi Directive, care specifică foarte clar că statele membre pot introduce diverse alte taxe, care nu se pot caracteriza ca taxe pe cifra de afaceri, cu condiţia ca prin colectarea acestor impozite, drepturi şi taxe să nu se dea naştere, în comerţul între statele membre, unele formalităţi legate de trecerea frontierelor.  “Mai mult, Articolul 113 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene arată că “Consiliul, hotărând în unanimitate în conformitate cu o procedură legislativă specială şi după consultarea Parlamentului European şi a Comitetului Economic şi Social, adoptă dispoziţiile referitoare la armonizarea legislaţiilor privind impozitul pe cifra de afaceri, accizele şi alte impozite indirecte, în măsura în care această armonizare este necesară pentru a asigura instituirea şi funcţionarea pieţei interne şi pentru a evita denaturarea concurenţei”, notează ea.

    Mihaela Mitroi aminteşţe că au mai existat astfel de iniţative pentru anumite industrii, iar Comisia Europeană a considerat că acestea contravin legilor europene.  “De asemenea, într-o decizie luată de Curtea Europeană de Justiţie referitoare la o iniţiativă legislativă a Ungariei de impozitare a cifrei de afaceri a unor retaileri (deci o speţă similară), Curtea a arătat că aceasta poate fi în contradicţie cu prevederile Directivei Europene privind TVA. Prin urmare, suntem de părere că eliminarea impozitului pe profit şi aplicarea unei astfel de taxe pe cifra de afaceri poate să ridice semne de întrebare în ceea ce priveşte conformarea cu prevederile legislaţiei comunitare.“

    O altă problemă sesizată de analistul PwC este că trecerea la o astfel de taxă pe cifra de afaceri ar putea crea condiţii pentru dubla impunere în statele cu care România a încheiat convenţii încă de la jumătatea secolului trecut.  “Prin urmare, ar însemna irosirea unor eforturi făcute în ultima perioadă la nivel internaţional, cum ar fi semnarea Conventiei multilaterale de la Paris – MLI, privind prevenirea abuzului din acordurile fiscale, aderarea Romaniei ca asociat la Forumul de implementare a Proiectului BEPS etc.“

    Este evident că în condiţiile în care România ar renunţa pur şi simplu la impozitul pe profit, aceste iniţiative şi-ar pierde sensul sau dacă baza de impozitare comună se va introduce în baza unei Directive Europene aceasta ar trebui implementata în România, explică Mihaela Mitroi. “Şi dacă se întâmplă asta ne vom întoarce de unde am plecat. Dincolo de aspectele de drept fiscal european, trecerea la un astfel de sistem ridică o serie de întrebări de substanţă economică. Dacă societăţile vor fi impozitate invariabil cu un procent din cifra de afaceri, indiferent de cuantumul profiturilor realizate, acest sistem ar duce la inhibarea investiţiilor şi a dorinţei companiilor de a-şi extinde afacerile, ceea ce implicit va duce la diminuarea ritmului creşterii economice şi ar penaliza start-upurile, companiile aflate la început, care inevitabil trec printr-o perioadă în care înregistrează pierderi, până la acoperirea investiţiei şi la ajungerea la punctul în care încep să genereze profit. De asemenea, o astfel de măsură dezavantajează anumite industrii, care operează de regulă cu marje mici de profit, făcând astfel o diferenţiere între contribuabili prin simpla apartenenţă la anumite industrii. Ce motivaţie ar mai avea investitorii să rişte noi proiecte, având în vedere că acestea ar fi penalizate încă din start cu o taxă pe cifra de afaceri, indiferent dacă sunt profitabile sau nu ?”

  • Femeia care se află la cârma unuia dintre cele mai bune lanţuri hoteliere din România

    Christine Schillings a mai lucrat în România, în perioada 1996-1999, ca director financiar în cadrul Hilton Athénée Palace din Bucureşti. Ea spune că, în afara zonei de business, „o activitate care îmi face o plăcere deosebită şi mă încarcă cu foarte multă energie este coachingul. Înainte de a reveni în România, obişnuiam să îmi dedic câte două săptămâni în fiecare an acestei activităţi. 

    Prin aceste sesiuni informale de coaching îi ajutam pe tineri să depăşească mai uşor diversele provocări din carieră dar şi din viaţă, în general, iar pentru mine ele însemnau o satisfacţie enormă.” Povesteşte că de la întoarcerea în România a remarcat un grad sporit de implicare a managerilor de top şi nu numai în diverse asociaţii, organizaţii nonprofit sau grupuri de lucru cu activitate sportivă, culturală, muzicală, de protecţie a mediului înconjurator sau, pur şi simplu, cu activitate civică. „Cred că este un lucru foarte bun pentru societate, pentru că aceste persoane devin, inevitabil, modele pentru angajaţii lor şi pentru societate în general şi duc la transformarea, la evoluţia ei.”

    Dacă ar fi preşedinte pentru o zi, Christine Schillings ar iniţia un plan naţional de îmbunătăţire a accesului la educaţie (nu doar la cea primară, ci şi la educatia de tip profesional) pentru categoriile defavorizate. „Aş mai chema forurile legislative să iniţieze un set mai substanţial de legi pentru protecţia mediului înconjurător. Aş face şi un live feed, pe pagina oficială de Facebook a preşedinţiei, în care aş povesti lumii despre frumuseţea şi autenticitatea atracţiilor turistice din România, despre care se ştie încă mult prea puţin în străinătate.”

  • Guvernul vrea să introducă impozit pe cifra de afaceri de la 1 ianuarie 2018. Ce se va intampla cu impozitul pe profit

    PSD nu a făcut alte precizări pe această temă. Impozitul pe cifra de afaceri va fi o revoluţie în fiscalitatea românească pentru că va lovi companiile cu venituri mari, dar care raportează impozit mic.

    Cifra de afaceri a tuturor companiilor din România a fost în 2015 de 275 miliarde euro.

    Programul de guvernare poate fi descărcat aici