Tag: BCE

  • Jargonul fricilor din zona euro: după “Grexit”, “Quitaly”

    Ulterior, costurile de finanţare pentru Italia chiar au crescut (randamentul obligaţiunilor pe 10 ani a trecut de 6%), jocurile de cuvinte despre ieşirea Greciei din zona euro (Grexit) s-au extins şi asupra Italiei (Quitaly), iar premierul italian Mario Monti a ieşit furios să dezmintă că ţara lui are nevoie de ajutor.

    Dincolo de declaraţia lui Fekter însă, creşterea costurilor de finanţare pentru Italia reflectă intenţia pieţelor de a forţa din partea BCE o nouă rundă de injecţie de lichiditate ieftină pentru bănci (relaxare monetară), după cea din februarie, care a calmat pieţele aproximativ până în luna aprilie.

    Banca Centrală Europeană a derulat în decembrie şi februarie două runde de creditare ieftină pentru bănci (LTRO – long term refinancing operations), în urma cărora peste 800 de bănci au beneficiat în total de peste 1.000 mld. euro pe trei ani, la o dobândă simbolică. Cele două runde de LTRO au avut darul să liniştească apele pe pieţele financiare, pe de o parte pentru că băncile din Spania sau Italia au folosit banii nu ca să dea credite în economie, ci ca să-şi amelioreze bilanţul, pe de altă parte fiindcă au împrumutat banii folosind drept colateral chiar deţinerile lor de obligaţiuni suverane, ceea ce a îmbunătăţit întrucâtva randamentele acestora.

  • Ce se va întâmpla de fapt la Consiliul European din 28 iunie

    Plicticoasa discuţie despre suspendare a revenit pe tapet legată de chestiunea Consiliului, deşi atât Victor Ponta, cât şi Crin Antonescu neagă că aceasta ar fi prioritatea USL în perioada următoare, ca să nu se arate iresponsabili în perspectiva crizei din zona euro.

    De fapt, această discuţie nu poate lipsi din campania pentru alegerile parlamentare, unde perspectiva suspendării preşedintelui deja figurează ca argument electoral şi pentru cei ce speră, şi pentru cei ce se tem că USL pregăteşte organizarea unui referendum de suspendare concomitent cu alegerile.

    În timp ce politicienii noştri se ceartă pe participarea la Consiliu, raportul bianual pentru stabilitate financiară al Băncii Centrale Europene, difuzat zilele trecute, avertizează asupra unui potenţial de agravare a crizei datoriilor din zona euro, pornind de la faptul că profiturile băncilor se reduc, procesul de dezintermediere bancară continuă, iar problema datoriilor nu s-a rezolvat. Raportul exprimă speranţa că liderii politici vor adopta, la reuniunea Consiliului European din 28 iunie, foaia de parcurs spre o “uniune fiscală”.

    În acelaşi timp, ministrul francez pentru afaceri europene, Bernard Cazeneuve, a declarat că măsurile de integrare (cedare a suveranităţii fiscale) sunt necesare, dar că e nevoie rapid de măsuri de creştere economică, iar Franţa va insista la Consiliul European pentru adoptarea lor, ceea ce sugerează viitoare negocieri între Germania şi Franţa pentru o amânare a termenelor de reducere a deficitelor bugetare prevăzute în Tratatul fiscal european – cel proaspăt ratificat de România.

  • Financial Times: Un program secret al BCE susţine băncile din Grecia cu lichidităţi de urgenţă

    Folosirea programului lichidităţilor de urgenţă (emergency liquidity assistance – ELA) pentru a ajuta băncile din economiile mai slabe ale zonei euro este unul dintre aspectele mai puţin cunoscute ale crizei datoriilor, potrivit cotidianului britanic.

    Programul ELA a ajutat la evitarea unui colaps al sistemului financiar din Irlanda, iar acum sprijină într-o măsură şi mai mare Grecia, asigurând BCE, care deţine controlul asupra facilităţii, o putere semnificativă în hotărârea destinelor unor ţări.

    BCE are reticenţe mari în a furniza informaţii despre program, notează FT, inclusiv despre statele ajutate sau momentul împrumuturilor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Banca Centrală Europeană a oprit operaţiunile monetare cu unele bănci din Grecia

    Reprezentanţii BCE au refuzat să comenteze. BCE efectuează operaţiuni de refinanţate numai cu băncile solvabile. Făcă acces la fondurile BCE, băncile trebuie să ceară asistenţă financiară de urgenţă Băncii Greciei. Nu este clar câte bănci sunt afectate de oprirea finanţării din partea BCE.

    O persoană apropiată situaţiei a declarat că patru bănci elene sunt nevoite să funcţioneze cu capital negativ. Potrivit regulilor BCE, instituţia nu poate oferi lichidităţi băncilor aflate într-o astfel de situaţie.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • CALENDAR. Evenimente în perioada 14-20 mai

    14.05
    Eurostat publică datele privind producţia industrială în zona euro şi UE în luna martie

    15.05
    INS publică estimarea privind evoluţia PIB în trim. I

    10-15.05
    20 de capodopere / Pinacoteca interzisă (Muzeul Ţăranului Român)

    15.05
    Narcotango, concept coregrafic de Răzvan Mazilu (Sala Palatului, Bucureşti)

    16.05
    Reuniunea Consiliului Băncii Centrale Europene (Frankfurt)

    17.05
    Spectacol de balet “Don Quijote” cu Teatrul din Kiev (Sala Palatului, Bucureşti)

    18-19.05
    Reuniunea G8 (Camp David, SUA)

    19/20.05
    Noaptea Muzeelor în 70 de muzee din ţară

  • Jos cu austeritatea! Şi ce punem în loc?

    Geologul atenian Nikos Palyvos, în vârstă de 38 de ani, şomer din 2009 încoace, s-a sinucis la 23 aprilie. Cu două zile înainte, îşi luase viaţa Savvas Metoikidis, 44 de ani, învăţător din Xanthi, iar cu câteva săptămâni în urmă, pensionarul Dimitris Christoulas, de 77 de ani, se împuşcase în cap sub un copac din Piaţa Syntagma, vizavi de clădirea parlamentului elen. Discuţie pe Facebook: cum se face că în ultimii doi ani s-au sinucis 1.700 de greci? Unde e tăria de caracter din timpul războiului, când oamenii nu se mai sinucideau, ci luptau şi rezistau? Sunt ţări unde se trăieşte de 100 de ori mai rău decât în Grecia şi acolo nu mai e epidemie de sinucideri! Şi cineva răspunde aşa: “Probabil pentru că pe timpul războiului oamenii ştiau cine e inamicul, aveau o şansă să lupte şi să spere că duşmanul va fi învins, pe când azi, inamicul e altceva, sunt doar nişte entităţi vagi, fără chip şi fără nume, undeva departe, care le distrug viaţa fără ca ei să se poată opune”.

    Cine sunt entităţile fără chip şi cum se poate lupta cu ele? Grecia sărăcită şi adusă la disperare de criza datoriilor nu e un caz izolat, ci doar un caz extrem al acestui fenomen ciudat care bântuie de trei ani Europa. Până acum, în UE s-au conturat două răspunsuri opuse. Dacă entităţile sunt identificate drept oamenii înşişi, vinovaţi că au consumat prea mult pe datorie şi au fost prea răsfăţaţi de statul bunăstării şi de politicienii lui, atunci trebuie luptat cu oamenii înşişi: trebuie tăiate cheltuielile publice, micşorate salariile, restrânse drepturile la pensie şi la asigurări sociale, trebuie muncă mai multă ca să poată fi plătite datoriile şi eventual şi un guvern tehnocrat, fără teamă că pierde alegerile dacă îşi supără electoratul. Dacă entităţile sunt băncile şi pieţele financiare, care aduc statele la sapă de lemn cu dobânzile şi speculaţiile lor, atunci războiul înseamnă reglementarea pieţelor şi renunţarea la politica austerităţii până la infinit, impusă de ele, în favoarea vechii reţete a relansării economice bazate pe stimulente şi investiţii cu bani publici.

    Prima soluţie a fost aplicată de Germania, alături de Marea Britanie, est-europeni, Franţa, Spania, Portugalia, Italia şi de toate ţările care au acceptat să semneze mai întâi Pactul de competitivitate Euro Plus, de anul trecut, mai apoi pactul fiscal de anul acesta, care urmează să fie ratificat de parlamentele naţionale sau supus unui referendum naţional, aşa cum se va întâmpla în Irlanda la 31 mai. A doua soluţie, cerută insistent în stradă de manifestaţiile “indignaţilor” europeni, a început să capete oficial glas prin prezidenţiabilul francez Francois Hollande. El a cerut nu numai renegocierea tratatului fiscal european pentru a-l face mai puţin constrângător, ci şi schimbarea statutului Băncii Centrale Europene, astfel încât BCE să poată aloca bani direct Mecanismului European pentru Stabilitate (fondul de rezervă al zonei euro, în valoare de 500 mld. euro), iar acesta să-i dea statelor pentru investiţii. Scopul ar fi ocolirea băncilor comerciale, care în decembrie şi februarie au luat bani cu dobândă de 1% de la BCE şi apoi i-au împrumutat scump statelor.

    Socialistul Hollande vorbea despre politici de stimulare a creşterii aproape concomitent cu preşedintele Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, care a declarat săptămâna trecută că în afară de pactul fiscal, Europa are nevoie şi de un “pact pentru creştere”, spre a evita recăderea continentului într-o recesiune generală, pe care politicile prociclice de austeritate tind s-o facă inevitabilă. Până şi tehnocratul Mario Monti, premierul Italiei, a spus că disciplina bugetară e necesară, dar trebuie însoţită de politici de creştere economică, pentru că altfel criza se va adânci. “Reformele structurale şi măsurile de consolidare fiscală adoptate de noi duc doar la deflaţie, nu creează creştere. Investiţiile publice nu sunt neapărat mai rele pentru economia europeană decât consumul privat, deşi cadrul politicilor de acum le tratează astfel”, a afirmat Monti.

    La sfârşitul lui martie, 11 ţări europene – între care şi Marea Britanie, campionul austerităţii – erau deja oficial în recesiune, şomajul a atins maximul ultimilor 15 ani (10,9% în zona euro, ceea ce înseamnă aproape 25 de milioane de oameni fără slujbă, cu 8,5 milioane mai mult decât la începutul lui 2008), iar toţi indicatorii relevanţi pentru activitatea din industrie au scăzut în zona euro, în unele ţări pentru a opta sau a 11-a lună consecutiv şi, ceea ce e mai important, nu numai în ţările cu probleme, ci în Germania şi Franţa. Şomajul în rândul tinerilor sub 25 de ani continuă să crească, iar în Spania a ajuns la 51%, în condiţiile în care zeci de mii de spanioli au plecat să-şi caute de muncă în Marea Britanie, Elveţia, Germania, Argentina sau Chile, iar guvernul Rajoy, chiar dacă a admis că nu poate reduce deficitul bugetar atât de repede pe cât îi cere Bruxellesul, taie cheltuieli în continuare, de frica agenţiilor de rating şi de teama să nu ajungă la mâna FMI.

    În doar câteva săptămâni, cearta pe austeritate a doborât guvernul din Olanda, era cât pe ce să-l doboare pe cel din Cehia, după manifestaţii masive de protest şi a adus la putere stânga în Slovacia, cu un program de reducere a deficitului nu prin tăieri de cheltuieli sociale, ci prin suprataxarea bogaţilor şi eliminarea cotei unice. “A pune mereu reducerea datoriei înaintea creşterii economice îi aduce pe oameni la disperare”, spunea Francois Hollande. Şi încă nu avuseseră loc alegerile din Grecia din 6 mai, care au urcat cota extremiştilor de dreapta şi de stânga în dauna partidelor adepte ale austerităţii. Zilele trecute, Herman van Rompuy, preşedintele Consiliului European, a cedat şi a anunţat că ia în considerare o reuniune a liderilor UE, la sfârşitul lunii mai, ca să discute nişte iniţiative de creştere economică. Soluţia nu e însă nicidecum aşa de evidentă precum pare din discursul triumfător al lui Hollande.

  • CALENDAR. Evenimente în perioada 30 aprilie – 6 mai

    30.04
    “Unu Mai ca-n Vamă!” cu OCS, Luna Amară, Ţapinarii, East Roots (Turbohalle, Bucureşti)

    1.05
    Spectacol al Circului Naţional din China (Sala Palatului, Bucureşti)

    2.05
    Şedinţă de politică monetară a BNR, cu analiza Raportului trimestrial asupra inflaţiei

    3.05
    Reuniunea Consiliului Băncii Centrale Europene (Frankfurt)

    4.05
    Eurostat publică datele privind comerţul cu amănuntul în UE şi zona euro în luna martie

    6-13.05
    Festivalul de Jazz de la Sibiu

    27.04-13.05
    Expoziţie foto Bisericile Muzeului Ţăranului (Muzeul Ţăranului Român, Bucureşti)

  • CALENDAR. Evenimente în perioada 23-29 aprilie

    23.04
    Eurostat anunţă prima estimare pentru 2011 a datoriei guvernamentale şi a deficitului bugetar în statele UE

    25.04
    CE prezintă propunerea de buget al UE pentru 2013

    26.04
    CE face public indicatorul climatului de afaceri pentru zona euro pentru luna aprilie

    27-29.04
    Rocker’s Festival 2012 (Gârnic, jud. Caraş-Severin)

    27-30.04
    Clubbing: The Mission “1st of May” (Kudos Beach, Mamaia); Sunwaves Festival 11 (plaja Enigma din Mamaia); For the Love of House (club La Mania, Mamaia)

    25.03-1.05
    Expoziţia “Rusaliile Negre: Deportarea în Bărăgan” (Muzeul Satului, Bucureşti)

    29.04
    Ziua porţilor deschise la Banca Centrală Europeană (Frankfurt)

  • Preşedintele BCE: Există riscul ca recuperarea economică a zonei euro să eşueze

    “Perspectiva economică rămâne sub presiune. Riscurile pentru perspectiva economică predomină”, a declarat Draghi în deschiderea unei conferinţe de presă, după ce Banca Centrală Europeană (BCE) a decis să menţină dobânda de politică monetară la nivelul minim record de 1%. Evaluarea BCE privind economia a rămas similară cu cea din luna precedentă, după câteva luni în care limbajul a devenit mai pozitiv. Estimările privind inflaţia nu impun o renunţare la măsurile mai relaxate de politcă monetară, având în vedere starea economiei, a spus preşedintle BCE.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Banca Centrală Europeană menţine dobânda de politică monetară la 1%, conform aşteptărilor

    Dobânda BCE s-a aflat la 1% şi în perioada mai 2009 – aprilie 2011, înainte de a fi majorată de două ori anul trecut, în aprilie de la 1% la 1,25% şi în iulie de la 1,25% la 1,5%. După preluarea mandatului de preşedinte de către italianul Mario Draghi, BCE a tăiat de două ori dobânda cheie, de la 1,5% la 1,25% în noiembrie şi de la 1,25% la 1% în decembrie. Analiştii se aşteaptă ca BCE să reziste presiunilor unui grup de şefi de bănci centrale din zona euro, condus de Bundesbank, care vor pregătirea retragerii măsurilor de combatere a crizei în urma cărora au fost relaxate regulile la accesarea de fonduri.

    Mai multe pe mediafax.ro