BusinessMagazin

Tag: august

  • Două luni de zile la coadă la fisc şi mai multe documente decât zile într-un an

    Obositor, nu? Sunt cele 55 de zile ale anului în care contribuabilii din România trebuie să depună la Fisc cele 379 de declaraţii, situaţii centralizatoare, jurnale, cereri, plăţi sau solicitări aferente acestui an. Reducând un pic lucrurile la absurd, Contribuabilul Român stă aproape două luni la coadă la Fisc şi are de întocmit/plătit mai multe documente şi taxe decât sunt zile într-un an. Au viaţă grea producătorii şi furnizorii de produse accizabile, începând cu „gospodăriile individuale care produc pentru consumul propriu bere, vinuri şi băuturi fermentate“ sau „micii producători de vinuri liniştite“ şi terminând cu toată lumea, pentru că, răsfoind „Calendarul obligaţiilor fiscale“, am trăit cu impresia că ne mai trebuie ceva români în plus faţă de cele 17 – 21 de milioane pentru a acoperi noianul de obligaţii.

    Reţineţi că nu e nimic excepţional în toată această înşiruire de numere şi date calendaristice, pentru că la fel a fost şi în anii trecuţi, ba poate un pic mai rău, pentru că românii pierdeau înainte ceva mai multe ore decât cele 200 necesare în prezent unei companii sau unui contribuabil pentru a se conforma doar în zona plăţilor. Dar actualul sistem fiscal nu este nici în măsură să asigure o creştere economică fluentă, permanentă şi importantă, undeva la nivelul de 5% pe an, nivel necesar recuperării decalajelor care ne separă de restul europenilor, şi nici să uşureze situaţia companiilor sau a întreprinzătorilor. În continuare impozitarea muncii este unul dintre caii de bătaie ai sistemului de taxe şi impozite, pentru că jumătate din numărul taxelor şi trei sferturi din sume din totalul plăţilor efectuate de companii taxează, într-o formă sau alta, munca. Pentru comparaţie, în Germania, cea mai mare economie europeană, taxele şi contribuţiile aferente muncii generează 21,8 puncte din rata totală de taxare de 49,4%.

    Nu spun lucruri noi, dar cred că e bine ca anumite chestiuni să fie mereu şi mereu repetate, pentru ca ideile să izbutească să treacă de ţestele mult prea tari.

    Ilustrez cu o stradă dintr-un oraş vechi, pictată de Alphonse de Neuville, un elev al lui Delacroix; simţiţi cât de încet se schimbă, câteodată, lucrurile?

  • Povestea lui Fred Smith, CEO-ul care a jucat viitorul companiei la blackjack

    În 1962 Smith a început cursurile la Universitatea Yale, însă pasiunea sa pentru activităţile sociale din campus a dus la slabe performanţe academice. Frederick Smith a devenit membru şi ulterior preşedinte al frăţiei Delta Kappa Epsilon, pentru ca în 1966 să obţină diploma de absolvent. După facultate, Frederick Smith s-a înrolat în armată şi a fost trimis pe frontul din Vietnam. După mai bine de trei ani, s-a întors în Statele Unite cu mai multe medalii şi onoruri militare.

    În 1970, Smith a cumpărat pachetul majoritar de acţiuni în cadrul unei companii ce asigura service pentru avioane, Ark Aviation Sales. Un an mai târziu, a decis să folosească averea personală de 4 milioane de dolari pentru a pune bazele unei companii de curierat, Federal Express. A reuşit să strângă alte 90 de milioane de la diverşi investitori, folosindu-se de ideea că avea să fie prima companie din istorie care poate livra un pachet, peste noapte, oriunde în lume. Nicio altă companie nu mai încercase aşa ceva, iar investitorii s-au grăbit să gireze planul de afaceri.

    La doar trei ani de la începerea activităţii, Federal Express era pe punctul de a intra în faliment, cauza principală fiind creşterea rapidă a preţului la combustibil. Într-o bună zi, Smith a realizat că banii rămaşi în cont, 5.000 de dolari, nu ajungeau nici măcar pentru a alimenta avioanele. Printr-un gest aproape nebunesc, el s-a decis să ia banii şi să plece la Las Vegas; antreprenorul s-a aşezat la o masă de blackjack şi şi-a încercat norocul.

    După două zile, le-a povestit colegilor ce a făcut, anunţându-i că a făcut rost de bani pentru încă o săptămână. Stupefiaţi, aceştia l-au întrebat la ce s-a gândit atunci când a luat ultimele fonduri ale companiei. ”Ce mai conta? Oricum banii n-ar mai fi ajuns pentru încă o săptămână„, le-a răspuns Smith. În zilele care au urmat, Frederick Smith a reuşit să strângă încă 11 milioane de dolari, bani ce s-au dovedit suficienţi pentru a pune compania pe picioare. În 1976, Federal Express a înregistrat primul an fără pierderi, terminând cu 3,6 milioane de dolari profit. Astăzi, compania FedEx are o valoare de piaţă de peste 45 de miliarde de dolari.

    Frederick W. Smith este căsătorit pentru a doua oară şi are zece copii (doi din prima căsnicie). Salariul său în funcţia de CEO al FedEx a fost, în 2013, de 15 milioane de dolari. Averea sa este estimată la 3,5 miliarde de dolari.

  • Povestea lui Fred Smith, CEO-ul care a jucat viitorul companiei la blackjack

    În 1962 Smith a început cursurile la Universitatea Yale, însă pasiunea sa pentru activităţile sociale din campus a dus la slabe performanţe academice. Frederick Smith a devenit membru şi ulterior preşedinte al frăţiei Delta Kappa Epsilon, pentru ca în 1966 să obţină diploma de absolvent. După facultate, Frederick Smith s-a înrolat în armată şi a fost trimis pe frontul din Vietnam. După mai bine de trei ani, s-a întors în Statele Unite cu mai multe medalii şi onoruri militare.

    În 1970, Smith a cumpărat pachetul majoritar de acţiuni în cadrul unei companii ce asigura service pentru avioane, Ark Aviation Sales. Un an mai târziu, a decis să folosească averea personală de 4 milioane de dolari pentru a pune bazele unei companii de curierat, Federal Express. A reuşit să strângă alte 90 de milioane de la diverşi investitori, folosindu-se de ideea că avea să fie prima companie din istorie care poate livra un pachet, peste noapte, oriunde în lume. Nicio altă companie nu mai încercase aşa ceva, iar investitorii s-au grăbit să gireze planul de afaceri.

    La doar trei ani de la începerea activităţii, Federal Express era pe punctul de a intra în faliment, cauza principală fiind creşterea rapidă a preţului la combustibil. Într-o bună zi, Smith a realizat că banii rămaşi în cont, 5.000 de dolari, nu ajungeau nici măcar pentru a alimenta avioanele. Printr-un gest aproape nebunesc, el s-a decis să ia banii şi să plece la Las Vegas; antreprenorul s-a aşezat la o masă de blackjack şi şi-a încercat norocul.

    După două zile, le-a povestit colegilor ce a făcut, anunţându-i că a făcut rost de bani pentru încă o săptămână. Stupefiaţi, aceştia l-au întrebat la ce s-a gândit atunci când a luat ultimele fonduri ale companiei. ”Ce mai conta? Oricum banii n-ar mai fi ajuns pentru încă o săptămână„, le-a răspuns Smith. În zilele care au urmat, Frederick Smith a reuşit să strângă încă 11 milioane de dolari, bani ce s-au dovedit suficienţi pentru a pune compania pe picioare. În 1976, Federal Express a înregistrat primul an fără pierderi, terminând cu 3,6 milioane de dolari profit. Astăzi, compania FedEx are o valoare de piaţă de peste 45 de miliarde de dolari.

    Frederick W. Smith este căsătorit pentru a doua oară şi are zece copii (doi din prima căsnicie). Salariul său în funcţia de CEO al FedEx a fost, în 2013, de 15 milioane de dolari. Averea sa este estimată la 3,5 miliarde de dolari.

  • Ţigările electronice conţin cantităţi mai mari de agenţi cancerigeni decât ţigările normale

    Raportul, comandat de către ministerul japonez al sănătăţii, a studiat vaporii de aer produşi de dispozitivele electronice. Rezultatele arată că agenţii cancerigeni, precum formaldehida, sunt prezenţi în cantităţi de zece ori mai mari în ţigările electronice faţă de nivelul măsurat la ţigările normale, notează Reuters.

    În luna august, Organizaţia Mondială a Sănătăţii a cerut guvernelor să interzică comercializarea ţigărilor electronice pe motiv că ar dăuna tinerilor şi femeilor gravide.

    Deşi a fost prezentată iniţial ca fiind mult mai puţin dăunătoare decât consumul normal de tutun, ţigara electronică a devenit în ultimii ani un subiect de controversă, fiind chiar interzisă în anumite state.

  • GRAFICUL SĂPTĂMÂNII. Spectaculosul plonjon al inflaţiei în Europa

    Această tendinţă de scădere a caracterizat ultimii ani, inflaţia coborând de la un nivel de 2,6% atins în august 2012. Inflaţia a scăzut şi în Uniunea Europeană la 0,4%, faţă de 0,5% în august, cea mai scăzută inflaţie din septembrie 2009.

    Cele mai mari rate ale inflaţiei, conform Eurostat, s-au înregistrat în România (1,8%), Finlanda (1,5%) şi Austria (1,4%). Rate negative ale inflaţiei s-au înregistrat în Bulgaria (-1,4%), Grecia (-1,1%), Ungaria (-0,5%), Spania (-0,3%), Polonia (-0,2%), Italia, Slovenia şi Slovacia cu -0,1%.

  • GRAFICUL SĂPTĂMÂNII. Cine ţine pe plus industria românească

    Creşterile s-au datorat industriei prelucrătoare (9%) şi industriei extractive (8%), conform Institutului Naţional de Statistică (INS). Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat au scăzut cu 3%. Pe marile grupe industriale s-au înregistrat creşteri pentru industria bunurilor de capital (13,4%), industria bunurilor de folosinţă îndelungată (8,5%), industria bunurilor de uz curent (4,9%) şi industria bunurilor intermediare (4,8%). Industria energetică a scăzut cu 0,9%.

    În luna august, producţia industrială a scăzut faţă de luna precedentă atât ca serie brută cât şi ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate cu 20,2%, respectiv cu 2,7%. Faţă de luna corespunzătoare din anul precedent, producţia industrială a rămas la acelaşi nivel ca serie brută şi a crescut cu 4,7% ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate.

  • Poveşti neştiute despre Internet

    Mulţi dintre noi luăm tehnologia ca un bun dat, fără a ne întreba cum au început companiile despre care citim zi de zi. Cum totul are însă un început, vă prezentăm câteva dintre “primele” care au schimbat lumea în care trăim.

    Primul email a fost trimis de Ray Tomlinson în 1971. “Mesajul test mi l-am trimis mie şi nu conţinea nimic memorabil. Era probabil un şir de caractere de genul QWERTY”, a declarat, ani mai târziu, Tomlinson. Primul domeniu înregistrat vreodată a fost symbolics.com, pe 15 martie 1985. Acum, domeniul funcţionează ca unul istoric.

    Prima pagină web din lume este cea creată de Tim Berners-Lee şi a devenit activă pe 6 august 1991. Ea conţine informaţii despre proiectul World Wide Web şi poate fi accesată şi astăzi. Prima poză încărcată vreodată pe reţea este a unui grup numit “Les Horribles Cernettes”. Acesta era format din colege ale lui Berners-Lee din cadrul CERN. Primul mesaj instant AOL a fost trimis de Ted Leonsis soţiei sale pe 6 ianuarie 1993. Mesajul citea “nu te teme… sunt eu. Te iubesc şi mi-e dor de tine”. Ulterior, Leonsis avea să devină vicepreşedintele AOL.

    Prima reclamă online îi aparţine lui Joe McCambley. Mesajul a apărut în octombrie 1994 pe HotWired.com şi promova şapte muzee de artă. Primul obiect vândul pe e-Bay (numit la acea perioadă AuctionWeb) a fost un indicator cu laser stricat, pentru 14,83 dolari. Cel care l-a cumpărat a declarat ulterior că are o vastă colecţie cu astfel de produse. Prima carte cumpărată pe Amazon, în 1995, a fost “Concepte fluide şi analogii creative: Modele computerizate ale mecanismelor fundamentale de gândire”, scrisă de Douglas Hofstadter.

    Prima frază a fost rostita pe Skype în estoniană de către un membru al echipei de dezvoltare în aprilie 2003. Acesta a spus “Tere, sa kuuled mind?” (Bună, mă puteţi auzi?) Prima persoană de pe Facebook a fost chiar Mark Zuckerberg, creatorul reţelei de socializare. El a avut contul cu numărul patru, deoarece primele trei conturi fuseseră utilizate pentru teste.

    Primul videoclip de pe Youtube a fost postat de cofondatorul Jawed Karim. Clipul, încărcat pe 23 aprilie 2005, era filmat la grădina zoologică din San Diego. Primul mesaj de pe Twitter a fost scris pe 21 martie 2006 de cofondatorul Jack Dorsey. Mesajul era simplu: “Mă pregătesc să instalez Twitter”.

  • GRAFICUL SĂPTĂMÂNII. Redresare de vară pentru lucrările de construcţii

    Pe elemente de structură s-au înregistrat creşteri la lucrările de construcţii noi, cu 10,8%, şi la lucrările de reparaţii capitale, cu 8,1%. Lucrările de întreţinere şi reparaţii curente au scăzut cu 11,4%.

    În date pe serie brută, volumul lucrărilor de construcţii a crescut faţă de luna iulie cu 9,5%, creştere evidenţiată la lucrările de construcţii noi şi la lucrările de reparaţii capitale – 15,4%, respectiv 12,8%. Lucrările de întreţinere şi reparaţii curente au scăzut cu 6,4%.

  • Salariul mediu a scăzut în august cu 2% faţă de iulie. Care sunt domeniile cu cele mai mari câştiguri

    “Comparativ cu luna august a anului precedent, câştigul salarial mediu nominal net a crescut cu 4,9%. Indicele câştigului salarial real faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent a fost de 104%”, se arată într-un comunicat al Institutului Naţional de Statistică (INS).

    Indicele câştigului salarial real pentru luna august faţă de iulie, calculat ca raport între indicele câştigului salarial nominal net şi indicele preţurilor de consum, a fost de 98,2%.

    Faţă de luna octombrie 1990, indicele câştigului salarial real a fost de 125,8%, cu 2,2 puncte procentuale mai mic faţă de cel înregistrat în iulie anul acesta.

    Majoritatea activităţilor din sectorul economic au înregistrat în august câştiguri nete mai mici decât în iulie, scăderile fiind determinate de acordarea în iulie de premii ocazionale, sume din profitul net şi alte fonduri, dar şi de nerealizările de producţie ori încasările mai mici, în funcţie de contracte sau ca urmare a concediilor de odihnă, când nu se acordă tichete de masă şi alte drepturi salariale.

    Cele mai mari reduceri ale salariilor nete au fost indicate în fabricarea produselor farmaceutice de bază şi a preparatelor farmaceutice (-13%) şi în fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor şi semiremorcilor (-11,3%).

    Totodată, s-au înregistrat diminuări ale câştigurilor cu 6-8% în fabricarea produselor textile, activităţi auxiliare intermedierilor financiare (inclusiv activităţi de asigurare şi fonduri de pensii), extracţia minereurilor metalifere, producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat şi cu 5-6% în fabricarea calculatoarelor şi a produselor electronice şi optice, tăbăcirea şi finisarea pieilor, colectarea şi epurarea apelor uzate, fabricarea de maşini, utilaje şi echipamente, activităţi de asigurări, reasigurări şi ale fondurilor de pensii (cu excepţia celor din sistemul public de asigurări sociale).

    Creşterile câştigului salarial mediu net faţă de luna precedentă au fost determinate de acordarea de prime, sume din profitul net şi din alte fonduri, realizărilor de producţii ori încasărilor mai mari, în funcţie de contracte sau proiecte, iar în unele activităţi economice au fost influenţate şi de disponibilizările de salariaţi cu câştiguri salariale mici.

    Cele mai semnificative creşteri ale câştigului salarial mediu net s-au înregistrat în extracţia cărbunelui superior şi inferior cu 11,7%, în fabricarea produselor din tutun şi alte activităţi extractive cu 7,5%-8% şi în activităţi de editare, fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea ţiţeiului, activităţi de servicii anexe extracţiei cu 3,5-5%.

    În sectorul bugetar s-au înregistrat scăderi ale salariilor faţă de iulie, cu 3,2% în învăţământ, ca urmare a reducerii sumelor reprezentând plata cu ora a cadrelor didactice pe perioada vacanţei şcolare, şi cu 0,8% în administraţia publică. În sănătate şi asistenţă socială s-a înregistrat o uşoară creştere a câştigului salarial mediu net, de 0,5%.

  • Plus 30% pentru vânzările de maşini noi

    Faţă de luna iulie, vânzările de autovehicule noi au înregistrat o scădere de 25,3%, iar livrările de autoturisme s-au redus cu 30,4%. În România, vânzările sunt susţinute în continuare de achiziţiile realizate de către companii, acestea reprezentând 71% din volumul total înregistrat în perioada ianuarie – august.

    Asociaţia semnalează faptul că în primele opt luni ale anului înmatriculările de autoturisme rulate au scăzut cu circa 5,5% (8.300 unităţi) comparativ cu aceeaşi perioadă din 2013. Cu toate acestea, volumul maşinilor rulate (peste 139.000 unităţi în 2014) rămâne ridicat comparativ cu cel al autoturismelor noi, de aproximativ trei ori mai mare. Comparativ, în 2013 raportul a fost de 4 unităţi rulate la una nouă.

    Pe modele, situaţia a rămas neschimbată, Dacia Logan fiind cel mai bine vândut model în luna august, dar şi după opt luni, urmat de Dacia Sandero, Dacia Duster, Skoda Octavia şi Volkswagen Golf. Producţia auto a scăzut cu 8,4% în intervalul analizat, la 252.119 de autovehicule, din care 85% au fost asamblate de Dacia, 14,8% de Ford şi 5 unităţi de către Roman Braşov.