BusinessMagazin

Tag: afaceri

  • Dragos Damian: Ce au invatat din criza oamenii din operatiuni

    Iau decizii, intervin nemijlocit in executie, energizeaza
    organizatia, genereaza valoare adaugata, optimizeaza modelul de
    afaceri, creeaza planul B si chiar C daca trebuie. Sunt cei care
    fara macar sa-si fi dat seama au dus pe umerii lor ” relansarea
    economica a Romaniei”, sloganul de mobilizare generala din vremuri
    de declin economic, probabil corespondentul sloganului de
    mobilizare generala din vremuri de crestere economica “cred că
    România îşi poate propune să ajungă a şaptea putere a UE”.

    De aceea mai mult ca sigur ca oamenii din operatiuni sunt primii
    care au incercat o satisfactie nemasurata, disproportionata chiar,
    cand au auzit ca economia Romaniei a crescut cu 0,6%, pentru ca au
    muncit foarte greu pentru asta. Se reconstruieste in ciuda tuturor
    profetiilor toxice un sentiment de incredere intern si extern iar
    oamenii din operatiuni sunt cei care merita toata
    recunostiinta.

    Dar poate ca austeritatea ultimilor ani nici nu a fost o
    experienta nefolositoare pentru oamenii din operatiuni, daca ne
    gandim la austeritate ca la o lectie care a trebuit invatata cu
    forta de catre ei.

    Au invatat sa sa descurce pe cont propriu, sa redevina
    antreprenori, sa se increada in instinctele proprii pentru a-si
    dezvolta afacerile si mai ales sa nu se bazeze in nici un fel pe
    guvernanti. Ramane ca in continuare oamenii din operatiuni sa stea
    pragmatic pe picioarele lor insistand pe langa guvernanti doar sa
    resolve blocajul financiar, evaziunea fiscala, munca la negru
    (“crime” economice care de altfel existau si inainte de criza).

    Au invatat sa foloseasca cu abilitate termeni de afaceri noi,
    verbe infernale despre care nu stiau ca exista: a restructura, a
    disponibiliza, a economisi, a conserva, primii termeni din cartea
    de capatai a crizei. Ramane ca in continuare oamenii din operatiuni
    sa foloseasca si grupul-prieten de termeni de afaceri pe care l-au
    invatat concomitent: a eficientiza, a stabiliza, a inova, a
    de-risca.

    Au invatat sa construiasca in organizatii instrumente de
    eficientizare si simplificare absolut naturale in afaceri:
    automatizarea, standardizarea, externalizarea, rationalizarea,
    fluidizarea, diversificarea, discontinuarea; la modul general, au
    invatat ce bine este sa lucrezi prin proceduri operative standard
    la care sa fii compliant. Ramane ca in continuare oamenii din
    operatiuni sa exceleze in a manui aceste procese si sa le faca
    parte integranta din guvernarea modelul de afaceri.

    Au invatat sa nu se limiteze la confortul gestionarii
    operatiunilor domestice ci sa se avante curajos pe piete unde
    “fabricat in Romania” este vazut cu respect, nu asa cum de multe
    ori este sabotat la noi. Ramane ca in continuare oamenii din
    operatiuni sa caute sa evolueze regional organic sau inorganic
    acolo unde consumul creste si sa nu le fie frica nici macar in a
    exporta in superemergentele BRIC si Turcia.

    Au invatat sa aiba incredere in leu, dar nu pentru ca politica
    monetara este stralucita sau pentru ca moneda nationala ar juca
    vreun rol comunitar, ci pentru ca si-au dat seama ce inseamna sa
    colectezi creante intr-o perioada de volatilitate valutara sau sa
    mergi cu mana intinsa umilindu-te pentru un credit de la o banca.
    Ramane ca in continuare oamenii din operatiuni sa ceara BNR-ului sa
    tina un leu puternic, sa reziste presiunilor bancilor comerciale,
    sa joace un rol mai important in deciziile pe care le are BCE.

    Au invatat ca de mult prea multe ori analistii, consultantii,
    auditori, avocatii, n-au stiut ce trebuie sa le spuna si atunci au
    spus ceea ce s-a dorit a se auzi si asta a provocat durere. Ramane
    ca in continuare oamenii din operatiuni sa discearna prudent
    sfaturile lor, sa-i faca solidari cu efectele consultantei, in
    general sa le ceara mai multa exigenta si professionalism in
    asistenta acordata.

    Au invatat ca super-scolile le trimit absolventi pregatiti pur
    teoretic, doar pentru modul de lucru “crestere” si ca instruirea pe
    linia frontului este riscanta si scumpa. Ramane ca in continuare
    oamenii de operatiuni sa aloce timp si bani pentru a transforma
    absolventi neajutorati in succesori puternici.

    Au invatat foarte mult despre competitia pentru clienti si
    consumatori care, desi se plang ca a crescut TVA-ul si ca le-au
    scazut veniturile, raman statornici cliseelor ridicole “sunt prea
    sarac ca sa cumpar lucruri ieftine” sau “lucrul romanesc este prost
    facut” si actioneaza in consecinta. Ramane ca in continuare oamenii
    din operatiuni sa combata pseudo-consumerismul cladit pe
    stereotipuri si tina cont ca pretul este cel mai important
    diferentiator in afaceri.

    Oamenii din operatiuni au invatat in ultimii trei ani cat intr-o
    viata, este esential ca in urmatorul ciclu economic sa fie lideri
    intelepti si sa-si aduca aminte.

    DRAGOS DAMIAN este CEO al companiei farmaceutice Terapia-Ranbaxy
    si presedintele Asociatiei Producatorilor de Medicamente Generice
    din Romania.

  • Compania petroliera de stat din Azerbaidjan a cumparat 14 benzinarii in Romania

    “Romania este interesanta pentru noi. Am inceput achizitia si
    schimbarea brandului benzinariilor”, a spus Abdullayev. In
    urmatoarele doua luni, SOCAR intentioneaza sa dea in folosinta
    primele sapte benzinarii sub brand propriu in Romania. In plus, au
    inceput pregatirile pentru schimbarea brandului la alte sapte
    benzinarii. Cele 14 statii de benzina sunt localizate in nord-estul
    Romaniei, in apropierea granitei cu Republica Moldova. SOCAR a
    anuntat anterior ca intentioneaza sa deschida 300 de benzinarii sub
    brand propriu in Romania.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Romanii au vorbit anul trecut 52 de miliarde de minute la telefonul mobil

    “Persoanele care vorbesc excesiv la telefon prezinta un risc
    crescut de a se confrunta cu demente senile, iar boala Alzheimer
    este cea mai cunoscuta forma de dementa. In plus, telefonul mobil
    este asociat de cele mai multe ori si cu cresterea incidentei
    tumorilor cerebrale”, a declarat dr. Ingrid Adriana Iordan, medic
    oncolog in cadrul unei clinici private din Capitala. Specialistul
    mentioneaza ca efectele utilizarii acestui gadget nu apar imediat.
    “Problemele pot aparea dupa 10, chiar si 20 de ani de la utilizarea
    indelungata a telefonului mobil. Specialistii apreciaza ca in
    viitorii ani se vor inmulti cazurile de dementa senila, iar printre
    principalii factori care duc la aparitia acestei boli se numara
    telefonul mobil”, sustine dr. Iordan. Medicul le recomanda
    parintilor sa nu-i lase frecvent pe copii sa vorbeasca la telefonul
    mobil, deoarece acestia au osatura craniana mai subtire. “Copiii
    vor resimti la maturitate efectele expunerii la radiatiile
    telefonului mobil”, indica specialistul in oncologie.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Bazarul deschis de Gica Popescu va fi transformat in supermarket

    Tot ceea ce inseamna socotelile pe care le-am facut inainte de
    deschiderea bazarului sunt astazi irelevante”, a raspuns Marius
    Roates, partenerul de afaceri a lui Gica Popescu, la intre barea
    legata de veniturile obtinute in primele luni de activitate de la
    bazarul din Rahova. Conceptul care a stat la baza dezvoltarii
    acestui centru comercial, numit Doldora Bazaar, a fost unul
    asemanator cu cel folosit de IDM, SIR sau Dragonul Rosu. In acest
    tip de bazar se vand produse la tarabe, incepand de la haine si
    uneori chiar si alimente. “Se putea si mai bine”, a fost raspunsul
    pe care Gica Popescu l-a oferit intrebarilor ZF legate de
    veniturile pe care le-a adus bazarul dupa primele luni de
    activitate.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Clubul Elements din Herastrau, demolat de Primaria Capitalei

    Actiunea are la baza rezolutia dosarului penal solutionat de
    catre Parchetul Judecatoriei sectorului 1, ramasa definitiva prin
    Decizia nr. 222 din 17 februarie 2011 a Seciei I Penala a
    Tribunalului Bucuresti, care vizeaza dezafectarea constructiei
    edificate ilegal, amplasata pe spatiul verde, langa aleea pietonala
    de pe malul lacului Herastrau (Clubul Elements), se arata intr-un
    comunicat remis, luni, de Primaria Capitalei. Decizia este
    definitiva si irevocabila. Inspectorii Primariei Capitalei au
    sanctionat inca din 2009 societatea comerciala care a executat
    lucrari de construire fara autorizatie pe spatiul verde, in zona
    mentionata. Mai mult, reprezentantii municipalitatii au dispus
    sistarea lucrarilor si intrarea in legalitate prin obtinerea
    autorizatiei de construire, in caz contrar desfiintarea lucrarilor
    executate si aducerea terenului la starea initiala.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Tinerii manageri. Povestile de succes ale celor care pot relansa economia

    In primavara lui 2006, la BUSINESS Magazin aparuse ideea a
    “ceva” despre tinerii manageri. Nu stiam daca va fi un cover story
    sau o analiza de tendinte, poate un top al celor mai bine platiti
    sau al celor mai scoliti tineri din afaceri. Observasem de-a lungul
    a zeci de interviuri ca la conducerea companiilor sau in primele
    linii de conducere a acestora dominau trei categorii de manageri:
    expati – fara doar si poate categoria cu cea mai mare greutate in
    2006 -, sefi cu state vechi – oameni cu varsta de peste 50 de ani
    si mai bine, care avusesera responsabilitati manageriale si inainte
    de 1990 – si tineri cu varste in jurul a 30 de ani, care lucrau
    deja cu milioane sau miliarde de euro si pareau, in ochii tuturor,
    veriga sanatoasa a economiei.


    Din mai multe puncte de vedere. Nu avusesera de-a face cu
    regimul anterior, fiind, la Revolutie, proaspeti absolventi de
    facultate. Crescusera o data cu economia si, fie ca ne place sau
    nu, se modelau dupa chipul si asemanarea noilor reguli economice.
    Aveau curaj sa ia decizii si sa vada partea plina a paharului. Dar,
    mai ales, aveau timpul de partea lor.

    “Daca e pe bune si veti lua in calcul managerii tineri din
    boardul celor mai mari companii din piata, da, ar trebui sa fiu si
    eu acolo.” Raspunsul si ok-ul pentru interviu veneau de la Doru
    Voicu, unul dintre primii 100 de manageri selectati, care preluase
    recent pozitia de director de dezvoltare a CEZ Romania (compania
    tocmai intrase pe piata locala in 2005, in urma achizitiei
    Electrica Oltenia). Decizia despre “ce sa facem despre tineri”
    fusese luata si ne aflam inaintea primei editii a 100 Tineri
    Manageri de Top, care urma a fi un catalog despre cei mai
    importanti 100 tineri manageri de pe piata, portretul lor robot
    fiind: maximum 40 de ani, roman si cu o pozitie in board-ul
    companiei; urma sa luam in calcul, cel putin la inceput, doar
    companiile din top 100 dupa cifra de afaceri.

    Acesta a fost unul dintre criterii, insa nu si singurul. Cele
    mai mari companii din Romania proveneau dintr-un numar limitat de
    domenii: industrie, telefonie mobila sau bunuri de larg consum. O
    serie de alte sectoare mai mult decat dinamice – precum IT,
    consultanta, avocatura, turism – nu generau vanzari de miliarde,
    insa aveau potential managerial, asa ca am luat si cele mai mari
    firme din fiecare domeniu si ne-am uitat in boardul lor.

    Lista cu primii 100 de manageri s-a legat repede (cel mai repede
    dintre toate cele cinci care au mai urmat) si a cuprins cei mai
    multi directori generali (fata de urmatoarele editii, cand
    managerii nu s-au repetat si nominalizarile au cuprins si pe
    ceilalti membri ai boardului, parteneri, directori financiari si de
    marketing, de dezvoltare sau orice alta functie de management care
    presupune luarea unor decizii strategice pentru companie).

    In 2011 si la a sasea editie, BUSINESS Magazin are deja un bazin
    de 600 de manageri pe care a pariat intr-unul din ultimii sase ani
    (inclusiv anul in curs). Suntem intr-unul din acele momente cand ne
    uitam daca metodele noastre de selectie, chiar daca nu au fost
    intotdeauna pe placul sau pe intelesul PR-istilor si chiar daca au
    mai fost criticate (nu se intampla tot timpul cand vine vorba de
    topuri?) au fost, pana la urma, eficiente. Iar masuratoarea
    eficientei nu poate sta decat intr-o discutie despre traseul
    managerilor care au facut parte din una dintre editii.

    Ce fac ei? Unde i-a dus criza sau planul de cariera pus la punct
    de sefa de HR? Cati au indraznit sa ia calea antreprenoriatului?
    Aproximativ 15% dintre cei care au intrat in vreuna dintre editiile
    catalogului – excluzand editia din 2011 – au promovat. O parte
    dintre ei au promovat in interiorul firmei, altii s-au mutat in
    alte companii sau in alte tari pentru o pozitie mai importanta. Mai
    putini au luat calea antreprenoriatului sau, dupa cum isi explica
    Sergiu Biris, fondatorul trilulilu, “foarte multi potentiali
    antreprenori prefera sa ramana angajati pentru ca asta le ofera o
    oarecare siguranta sau, mai rau, prefera sa plece din tara.

  • Crestere cu 27% in primul trimestru pentru Bavarom

    Cresterea se datoreaza prezentei berilor din portfofoliul
    Bavarom in mai multe speatii HoReCa, dar si faptului ca a crescut
    notorietatea a berii de import. De la inceputul anului, Bavarom a
    adaugat in portofoliu 13 beri speciale din: Statele Unite, Marea
    Britanie, Italia, Germania, China si si-a extins oferta de bere la
    draft pentru HoReCa. Anul acesta sunt disponibile 7 beri la draft –
    3 sortimente de Paulaner (Paulaner Heffeweissbier, Paulaner Lager,
    Paulaner Salvator), 2 tipuri de Bernard (Bernard Premium, Bernard
    Neagra), Bavaria Premium si Oyster Stout fata de doar 2 tipuri de
    bere anul trecut. Numarul de instalatii draft in locatiile din
    BucureSti Si din tara a cu crescut 40% faţa de sfarsitul anului
    trecut.

    “Dezvoltarea gamei de produse a venit o data cu decizia de
    orientare a strategiei de business si catre zona de HoReCa. Asta
    venind odata cu marirea echipei de vanzari. Evident ca nu neglijam
    retailul, insa o buna parte din noile marci sunt destinate in
    exclusivitate HoReCa”, declara Costin Ghindea, director general
    Bavarom.

    Pana la inceputul lunii iulie cifra noilor beri importate de
    Bavarom va ajunge la 21. Punand la socoteala si celelalte beri
    importate, portofoliul Bavarom va insuma 48 de beri. Bavarom
    Trading SRL s-a infiintat in anul 2003 pentru activitati de import
    si distributie de bauturi alcoolice si nealcoolice. Bavarom Trading
    detine o retea de distributie activa in majoritatea zonelor
    importante ale tarii, cu prezenta in marile lanturi de magazine,
    precum: Carrefour, Cora, Real, Selgros, Kaufland, Billa, Mega
    Image, Angst, Auchan etc.

  • Comoara din struguri – cat se castiga din investitiile in vita de vie?

    Vuiau primele pagini din Financial Times si Le Figaro, in urma
    cu cateva saptamani, pentru ca regizorul Francis Ford Coppola a
    reusit sa angajeze un oenolog francez renumit. “E un vis devenit
    realitate”, a spus cineastul, referindu-se la faptul ca pentru
    revigorarea podgoriei sale din California l-a recrutat pe Philippe
    Bascaules, un expert oenolog de prima mana, care a lucrat la
    Chateaux Margaux, una dintre cele mai renumite podgorii din
    regiunea Bordeaux.

    Venit la filmari in Romania, in urma cu ceva timp, Coppola a
    cautat si a analizat si la noi diverse locuri in care se cultiva
    vita-de-vie, dar a hotarat sa nu investeasca aici; experienta
    dobandita in timp l-a facut sa realizeze ca zona de pe malul
    Dunarii pe care o alesese initial nu beneficia de cele mai
    potrivite conditii de relief, iar soarele ar fi copt strugurii
    intr-un mod care nu ar fi permis obtinerea licorii perfecte.
    Dar investitiile in podgorii au facut cu ochiul mai multor persoane
    din viata publica romaneasca. Guvernatorul Bancii Nationale a
    Romaniei Mugur Isarescu, Valeriu Stoica, fost ministru al
    justitiei, poetul Mircea Dinescu sau oameni de afaceri precum Mihai
    Miron sau Daniel Guzu sunt doar cateva exemple. Pasiunea pentru vin
    a fost cea care i-a determinat sa investeasca, in unele cazuri,
    sume de ordinul milioanelor de euro.


    Valeriu Stoica, fost ministru si partener fondator al uneia
    dintre cele mai mari case de avocatura din tara, spune ca a
    investit din 2007 si pana acum intr-o vie din Dragasani si conacul
    din Dobrusa tot ce a castigat, impreuna cu sotia sa, din avocatura.
    Unele estimari plaseaza aceste investitii la 10-15 milioane de
    euro, dar Stoica spune ca “e prea mult”.

    “Istoria pasiunii pentru vin e veche si noua in acelasi timp”,
    spune avocatul, argumentand ca povestea incepe din 1927, cand
    strabunicii sotiei au cumparat o vie in Dragasani, cu un conac
    construit in 1904. Strabunicul sotiei, care era director de banca,
    a investit in via care a ramas in familie pana cand a fost preluata
    de stat la nationalizare. In 1997 familia Cristianei Stoica a
    recuperat via, dar, spune avocatul, “nu aveam nicio intentie sa ma
    ocup de ea, pentru ca eram prea ocupat si nu aveam nici resurse”.
    Via a fost cultivata vreme de 17 ani de altcineva, iar familia
    Stoica s-a hotarat sa investeasca in domeniu dupa ce au fost in
    vizita la conacul Stirbey, proprietatea lui Jacob von Kripp si a
    sotiei sale Ileana, care au o podgorie in apropiere. “Ne-am hotarat
    sa refacem conacul si podgoria si sa investim in vin dupa ce am
    vazut frumusetea magica a locurilor”, spune Stoica, care
    obisnuieste sa bea un pahar de vin la masa de pranz din weekend si
    uneori in timpul saptamanii. Ii place vinul din copilarie, cand
    tatal sau ii dadea un pahar de vin rosu la masa de duminica.


    Podgoria fostului ministru se invecineaza cu cea a lui Mugur
    Isarescu, unde este produs vin cu eticheta “Casa Isarescu”, produs
    de firma Mar SRL si distribuit numai in restaurante, la preturi
    intre 30 si 85 de lei. Pe cele 20 de hectare din Dealurile
    Dragasanilor sunt cultivate Cramposie, Tamaioasa Romaneasca,
    Sauvignon Blanc si Cabernet Sauvignon. In 2009, relateaza Gandul,
    afacerea detinuta de familia guvernatorului BNR a inregistrat un
    profit net de 61.000 de euro, in crestere cu 40% fata de 2008.

  • Idee de afacere: prima bere ce poate fi bauta in spatiu

    “Va fi prima bere creata special pentru a fi bauta in conditii
    de gravitatie zero, odata cu aparitia turismului spatial” sustine
    Jaron Mitchell, proprietarul 4 Pines Brewing Company.

    Mitchell, care dezvolta berea spatiala impreuna cu Jason Held,
    considera ca e timpul pentru o astfel de inventie, avand in vedere
    ca rusii au transportat deja turisti in spatiu, iar Richard Branson
    construieste infrastructura pentru propria afacere in domeniul
    turismului spatial, Virgin Galactic. Odata creat “prototipul”,
    antreprenorii au platit pentru o calatorie deasupra Floridei, ca sa
    testeze berea in conditii de gravitatie zero.

    Cititi mai mult pe
    www.descopera.ro    .

  • Tepco a inregistrat cele mai mari pierderi ale unei companii japoneze, de 15 miliarde dolari

    Presedintele Tepco, Masataka Shimizu, si-a inaintat demisia in
    urma rezultatului si va fi inlocuit de Toshio Nishizawa, director
    operational al grupului de utilitati. In anul precedent, Tepco a
    inregistrat un profit de 134 miliarde de yeni. Pierderile Tepco
    le-au depasit pe cele de 812 miliarde de yeni consemnate in urma cu
    noua ani de Nippon Telegraph&Telephone. Centrala Fukushima
    Dai-Ichi de la nord de Tokyo a emis radiatii, iar cel putin un
    reactor din cele sase existente s-a topit, in urma cutremurului cu
    magnitudinea de 9 grade si a tsunamiului produse pe 11 martie.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro