Tag: piata

  • Dupa „inghet”, piata imobiliara isi revine pe seama executarilor silite

    Romanii au incheiat anul trecut 350.000 de tranzactii cu case si
    terenuri, cu 27% mai putine fata de 2008, cand notarii au parafat
    484.000 de tranzactii, reiese din datele comunicate de Uniunea
    Nationala a Notarilor Publici din Romania (UNNPR).

    Astfel, piata imobiliara s-a dovedit a fi in 2009 mai putin
    “inghetata” fata de cat prevedeau agentii imobiliari, dezvoltatorii
    si notarii, speriati ca bancile nu mai acorda credite, ca si de
    prabusirea preturilor locuintelor si terenurilor. E drept ca anul
    trecut nu a debutat prea incurajator, in ianuarie fiind inregistrat
    si minimul tranzactiilor din 2009, respectiv 22.000. Incet-incet
    bancile au inceput sa mai dea drumul la creditare si chiar sa
    micsoreze costul finantarilor, astfel ca in octombrie 2009 s-au
    incheiat 33.000 de contracte de vanzare-cumparare, maximul anului
    trecut.


    Cititi mai multe
    pe www.gandul.info

  • Consultantii imobiliari: la tranzactii, mai rau nu se poate. Oare?

    Mai bine? Poate. Mult mai bine? Nu. O intoarcere la nivelul de
    tranzactii din 2007? Cu siguranta nu. O imbunatatire usoara si
    anemica? Cel mai probabil” si “Va fi tot ca in 2009. De fapt va fi
    mai bine, diferenta intre trei tranzactii si zero nu e niciuna, mai
    rau de atat nu se poate”. Acestea sunt doua dintre opiniile
    consultantilor imobiliari specializati pe tranzactii de investitii,
    intrebati fiind cum va arata 2010, dupa un an 2009 compromis.


    Primele semnale ale crizei au aparut inca de acum un an, odata
    cu scaderea puternica a volumului de tranzactii, inregistrata in
    ultimul semestru din 2008, cat si cu oprirea mai multor proiecte
    lansate cu mare fast cu cateva luni inainte, cel mai rasunator
    fiind cazul Sunset Residences, un proiect rezidential din Bucuresti
    care ar fi trebuit sa cuprinda aproximativ 2.100 de
    apartamente.
    Au urmat amanarea sau blocarea mai multor proiecte rezidentiale,
    prima inchidere de centru comercial – Armonia Braila – si ramanerea
    in stadii avansate de constructie a unor proiecte fara ca acestea
    sa mai fie livrate, un exemplu fiind centrul comercial Tiago
    Oradea, a carui deschidere a fost amanata in repetate randuri din
    lipsa de chiriasi.


    Nici proiectele deschise nu o duc foarte bine: exista numeroase
    cazuri de centre comerciale cu un grad de inchiriere mai mic de
    80%, cladiri de birouri care inca isi asteapta chiriasii si
    ansambluri rezidentiale finalizate, dar cu jumatate din apartamente
    nevandute. Segmentul de tranzactii a fost singurul in ultima
    perioada care a imbunatatit un pic tabloul general, prin vanzarea
    centrului comercial European Retail Park Braila catre fondul
    sud-african NEPI, intr-o tranzactie evaluata la 63 de milioane de
    euro plus un schimb de actiuni.

  • Zentiva si Sanofi Aventis au devenit un tot

    “Dupa preluarea companiei Zentiva, Grupul sanofi-aventis are
    marele avantaj al productiei locale si al unei game extinse de
    produse in zona de OTC.
    Vanzarile grupului sanofi-aventis Romania au totalizat, in
    intervalul august 2008-august 2009, circa 730 de milioane de lei,
    reprezentand o cota de
    piata
    de 10%, a declarat Dan Ivan (FOTO), country manager
    Sanofi-Aventis Romania.


    In ceea ce priveste aspectele legale si comerciale, Sanofi-Aventis
    si Zentiva, vor ramane independente.

    Grupul Sanofi-Aventis este liderul pietei farmaceutice din
    Europa si detine a patra pozitie la nivel mondial. In Romania, una
    din sapte cutii de medicamente distribuite pe plan local este
    furnizata de companie.

  • Zentiva si Sanofi Aventis au devenit un tot

    “Dupa preluarea companiei Zentiva, Grupul sanofi-aventis are
    marele avantaj al productiei locale si al unei game extinse de
    produse in zona de OTC.
    Vanzarile grupului sanofi-aventis Romania au totalizat, in
    intervalul august 2008-august 2009, circa 730 de milioane de lei,
    reprezentand o cota de
    piata
    de 10%, a declarat Dan Ivan (FOTO), country manager
    Sanofi-Aventis Romania.


    In ceea ce priveste aspectele legale si comerciale, Sanofi-Aventis
    si Zentiva, vor ramane independente.

    Grupul Sanofi-Aventis este liderul pietei farmaceutice din
    Europa si detine a patra pozitie la nivel mondial. In Romania, una
    din sapte cutii de medicamente distribuite pe plan local este
    furnizata de companie.

  • MILUPA: Piata alimentelor pentru copii se poate dubla in 5 ani

    Compania si-a propus pentru acest an o creste de 15% a
    vanzarilor, in linie cu evolutia pietei, a carei valoare ar urma sa
    ajunga anul acesta la 60 de milioane de euro pe an.

    “Aceasta valoare include atat laptele cat si toate celelalte
    alimente (ca piureuri, cereale sau biscuiti) destinate copiilor
    mici”, precizeaza van der Hoeven. Compania detine conform
    propriilor declaratii, pozitia a doua in piata laptelui pentru
    sugari si copii mici, cu marca omonima, in conditiile in care cei
    mai mari trei jucatori din piata detin 85% din vanzari.

    Piata ar urma sa creasca spectaculos in urmatorii ani, pentru ca
    laptele de vaca este folosit in continuare in multe gospodarii.
    Astfel, un studiul Usage and Attitude, realizat de Nielsen in
    ianuarie 2009 arata ca in Romania laptele de vaca este introdus in
    alimentatia a 59% din copiilor cu varste de pana un an. Conform
    studiilor medicale, laptele de vaca nu ofera toti nutrientii
    necesari pentru alimentatia corecta a copiilor cu varste de pana in
    trei ani.

    Pe piata romaneasca de profil, cele mai importante vanzari sunt
    inregistrate de Milupa Romania (cu marcile Babelac si Milupa),
    Nestle (Nestle, Lactogen, Nan si Beba), Vavian Pharma (Humana),
    Hipp (Hipp), Abbot (Similac), Remetea (Lactovit and Re Milk) si
    Ulker (Hero Baby).

  • Cum se fabrica apa minerala

    Din spatele mesei din sala de conferinte Dorna, situata in noul
    sediu al Coca-Cola Hellenic Botteling Company (CCHBC), Marian
    Naiman, water and compliance manager al imbuteliatorului de bauturi
    racoritoare, are tinuta si discursul unui om de afaceri. Nu mai
    seamana cu inginerul chimist in halat alb pe care l-am intalnit la
    fabrica de ape minerale Poiana Negri de langa Vatra Dornei. “Vreau
    sa distrug mitul ca procesul de imbuteliere a apei este foarte
    simplu”, afirma Naiman. Tot el spune ca intreaga echipa CCHBC a
    fost foarte uimita, la preluarea afacerii cu ape minerale, de cat
    de complicata este, mai complicata chiar decat producerea
    bauturilor racoritoare.

    Coca-Cola a intrat pe piata apelor minerale la sfarsitul anului
    2002, prin preluarea producatorului Dorna Apemin de la omul de
    afaceri Jean Valvis, pentru care a platit 40 de milioane de euro.
    In cele doua fabrici – de la Floreni si de la Poiana Negri – a
    investit aproape 60 de milioane de euro pentru a le moderniza.
    Compania este acum cel mai mare producator de pe piata bauturilor
    racoritoare (cu marci precum Coca-Cola, Cappy si Sprite) si are in
    portofoliu trei ape minerale – Dorna, Poiana Negri si Izvorul
    Alb.

    La 8 kilometri de orasul Vatra Dornei, la o altitudine de 800 de
    metri se intinde comuna Dorna Candrenilor, o asezare cu 4.500 de
    locuitori din judetul Suceava. Renumele locului a fost castigat,
    inca de acum un veac, de cele 8 izvoare minerale din zona, care au
    atras imbuteliatorii ce au acum nu mai putin de 5 statii. Printre
    cei ce exploateaza apele minerale din zona se numara si CCHBC, care
    imbuteliaza din izvoarele de la Poiana Negri, Poiana Vinului,
    Dealul Floreni si din Izvorul Alb.

    Desi peisajul pare neschimbat de mai bine de un secol, drumul
    spre fabrica Poiana Negri a fost recent modernizat, in urma
    obtinerii unor fonduri structurale europene cu sprijinul Coca-Cola,
    in valoare de 2,5 milioane de euro, a fost construit si un sistem
    de canalizare, a aparut si o statie de epurare. Fabrica de apa
    minerala se intrevede in departare din sat si face nota discordanta
    fata de casele traditionale bucovinene din lemn.

    Pe langa fabrica nu se afla niciun izvor mineral, dar turistii
    pot afla ca apa circula pana la intrarea in fabrica prin conducte.
    “Nu exista izvoare la fabrica si nu o sa gasiti niciunde asa ceva”,
    spune Bogdan Nutu, directorul fabricii Poiana Negri. “Daca izvorul
    e pe munte la peste 1.000 de metri altitudine si construiesti
    fabrica acolo, apa trebuie carata, iar camioanele nu urca pana
    acolo; de aceea fabricile, oriunde in lume, se vor situa la
    distanta fata de izvor”, explica Nutu.

  • 3,9 milioane euro, afacerile GfK Romania in S1

    In 2008, compania a inregistrat o cifra de afaceri de 33 milioane lei (8,9 milioane euro), aproape dubla fata de suma raportata in 2007. GfKRomania a avut anul trecut o cota de piata de 19,3% si un profit net de 2 milioane lei (550.000 euro).

    "Ne propunem in continuare sa ne mentinem pozitia de lideri in domeniul cercetarii de piata", a declarat Andi Dumitrescu, directorul general GfK Romania.

    In primele luni ale anului numarul clientilor companiei au crescut, iar cererea pentru studii complexe de piata a fost deasemenea in crestere.

    GfK Romania a fost fondata in 1992 si apartine Grupului GfK.
     

  • Heineken mai pierde din piata

    Heineken detinea anul trecut o cota de piata de 29%, fara rezultatele Bere Mures, potrivit companiei, care citeaza un studiu Nielsen.

    Scaderea volumelor comercializate a fost rezultatul agregat al mai multor factori.
    "Ne-am confruntat cu deprecierea monedei nationale, cu cresteri ale preturilor materiilor prime de 20% pe care nu le-am transferat in preturile de vanzare si cu reducerea puterii de cumparare a consumatorilor", a explicat Jan Derck van Karnebeek, directorul general al Heineken Romania.

    Cifra de afaceri a crescut cu 12% la valoarea raportata in lei, fata de perioada similara a anului trecut (fara rezultatele Bere Mures), ajungand la suma de 436 milioane lei.

    Din cauza deprecierii cursului de schimb al monedei nationale, cifra de afaceri a companiei a suferit o usoara diminuare de 3% la valoarea raportata in euro, de la 106 milioane euro in primele 6 luni ale anului trecut, la 103 milioane milioane euro.

    In 2008 compania a avut afaceri de 225 milioane euro si un profit net de 40 milioane euro, potrivit datelor publicate de Ministerul de Finante.
     

  • BNR injecteaza inca 8,47 mld. lei pe piata interbancara

    In cadrul operatiunii, banca centrala a imprumutat 19 institutii de credit, scadenta depozitelor fiind pe 3 septembrie.

  • Stoicoviciu, PricewaterhouseCoopers: Multi jucatori vor disparea de pe piata

    Acesta a mai precizat ca Romania a primit cu perplexitate criza, fiind din nou surpinsa nepregatita de conjunctura internationala. Stoicoviciu spune ca romanii au abilitatea de a se adapta la orice schimbare, dar nu o fructifica la maximum.

    "Un al doilea element e diversitatea. Ar fi gresit sa ne uitam la criza ca un tot unitar. Sunt sectoare care sunt foarte afectate si altele care nu au o evolutie ciclica si au fost afectate mai putin. Exista servicii care au o cerere mai redusa si altele care au cerere mai mare. Cei care vor trece peste criza vor fi cei care se vor adapta cel mai repede la conditiile existente din piata si vor tine cont si de elementul diversitate.”

    Aflati mai multe despre problemele cu care se va confrunta Romania in perioada urmatoare aici.