BusinessMagazin

Tag: afaceri

  • Guvernul va deschide în străinătate centre de promovare a afacerilor cu România

    12.00

    Normal
    0

    21

    false
    false
    false

    RO
    X-NONE
    X-NONE

    MicrosoftInternetExplorer4

    /* Style Definitions */
    table.MsoNormalTable
    {mso-style-name:”Tabel Normal”;
    mso-tstyle-rowband-size:0;
    mso-tstyle-colband-size:0;
    mso-style-noshow:yes;
    mso-style-priority:99;
    mso-style-qformat:yes;
    mso-style-parent:””;
    mso-padding-alt:0cm 5.4pt 0cm 5.4pt;
    mso-para-margin:0cm;
    mso-para-margin-bottom:.0001pt;
    mso-pagination:widow-orphan;
    font-size:11.0pt;
    font-family:”Calibri”,”sans-serif”;
    mso-ascii-font-family:Calibri;
    mso-ascii-theme-font:minor-latin;
    mso-fareast-font-family:”Times New Roman”;
    mso-fareast-theme-font:minor-fareast;
    mso-hansi-font-family:Calibri;
    mso-hansi-theme-font:minor-latin;
    mso-bidi-font-family:”Times New Roman”;
    mso-bidi-theme-font:minor-bidi;}

    Premierul Emil Boc a menţionat “Beijing, New Delhi, Istanbul, dar şi Moscova sau Chişinău” drept exemple de oraşe unde vor fi deschise astfel de centre.

    El a cerut “mai multă creativitate din partea celor care se ocupă de promovarea exporturilor româneşti”, cerând diplomaţilor să prezinte “cu onestitate şi profesionalism” eforturile întreprinse de autorităţi în direcţia menţinerii atractivităţii României în rândul investitorilor străini.

    Într-un discurs cu ocazia Zilei Diplomaţiei, Emil Boc le-a spus ambasadorilor şi personalului diplomatic că îşi justifică existenţa în străinătate şi prin capacitatea de a încheia parteneriate, de a oferi soluţii pentru parteneriate pentru investitori români, “pentru că prin asta ajutaţi ţara, ajutaţi contribuabilul român care îşi plăteşte onest impozitele şi taxele, iar fiecare efort al dumneavoastră poate fi decisiv în susţinerea eforturilor economice şi de modernizare a acestei ţări”. Diplomaţii au datoria de a-şi coordona demersurile cu ministerele, pentru identificarea posibilităţilor de atragere a unor finanţări externe pentru proiecte româneşti de anvergură, în special în domeniul infrastructurii, a adăugat Boc.

    Principalele dosare pe care se vor concentra eforturile naţionale în 2011 – 2012 vor fi încheierea aderării la Schengen, gestionarea problematicii Mecanismului de Cooperare şi Verificare pe Justiţie, negocierile asupra perspectivei financiare 2014 – 2020, aplicarea Strategiei Dunării, menţinerea interesului Uniunii Europene pentru vecinătatea estică şi problematica subsumată regiunii extinse a Mării Negre.

    “Ne aşteptăm ca, în funcţie de deciziile la nivel european din luna septembrie, să fie asigurată aderarea deplină a României la Schengen în cursul anului viitor”, a afirmat premierul, însă “trebuie să fim suficient de convingători, pentru a contrabalansa, eficient, ultimele forme de sensibilităţi şi rezerve subiective sau politice, care se manifestă, încă, în rândul unor parteneri europeni”.

    În privinţa negocierilor asupra următorului cadru financiar multianual al UE, România are interesul menţinerii alocărilor pentru politica de coeziune şi politica agricolă comună, politici esenţiale pentru efortul de recuperare a decalajelor de dezvoltare în raport cu alte state membre şi domenii cu miză majoră pentru mulţi cetăţeni români. “O sarcină complementară eforturilor noastre revine şi diplomaţilor şi reprezentanţilor noştri de la nivelul Comisiei Europene, de la nivelul statelor membre şi de la nivelul Parlamentului European, prin intermediul europarlamentarilor români”, a precizat şeful Guvernului.

  • Slatina va deveni oraşul cu cea mai mare fabrică Pirelli din lume. Alte 18 fabrici rămân în urmă

    Pirelli, care are în prezent 19 fa­brici de anvelope pe patru continente, a anunţat ieri că până în 2014 va mai investi 150 de milioane de euro în fabrica de anvelope pentru autoturisme de la Sla­tina. Aceasta va ajunge la o producţie anuală de 10 milioane de unităţi (faţă de 4 mil. uni­tăţi cât avea anul trecut şi 7 mil. unităţi estimate pentru finele acestui an), devenind cea mai mare uzină de producţie de anve­lope pentru autoturisme din cadrul grupului. De la intrarea pe piaţa locală în 2005 şi până la finele lui 2010, grupul Pirelli a investit peste 300 de milioane de euro în cele două fabrici din Slatina – una produce anvelope pen­tru autoturisme şi alta pro­duce cord metalic (struc­tura anvelopei) – şi în fa­brica de la Bumbeşti- Jiu (jud. Gorj), care produce din 2008 filtre pentru mo­toare diesel.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Irene cea năbădăioasă (GALERIE FOTO)

    Irene a pornit ca un ciclon tropical în Caraibe, a crescut la nivelul unui uragan de gradul 3, a lovit Coasta de Est a SUA şi a devenit din nou furtună tropicală înainte de a trece graniţa în Canada. Trebuia să fie unul din cele zece cele mai distructive uragane care au lovit SUA din 1980, dar nu s-a dovedit aşa de puternică precum au anunţat specialiştii.

  • Preţul cu care Sberbank cumpără afacerile din Est ale Volksbank: 585 mil. euro

    “Acordul a fost semnat. Acum trebuie aprobat de acţionarii Volksbank International”, a declarat sursa respectivă.

    La 26 august, Bloomberg relata că preţul final este de 590 de milioane de euro, citând tot surse apropiate tranzacţiei.

    La jumătatea lunii iulie, grupul austriac a încheiat cu Sberbank acordul de vânzare a Volksbank International, tranzactie care nu include şi Volksbank România. La acea vreme, agenţia Reuters estima că preţul ar fi de 590 de milioane de euro pentru pachetul de 51% scos la vânzare de austrieci, inferior sumei de 700-750 milioane de euro de care se vorbea în iunie, cu precizarea însă ca era vorba de un acord preliminar şi că suma finală poate fi modificată. Surse apropiate de unul dintre consultanţii Sberbank în tranzacţie (JP Morgan Chase şi Societe Generale) au declarat atunci pentru Kommersant că ar fi vorba de o sumă cuprinsă între 670 şi 760 de milioane de euro.

    Între timp însă, inclusiv ca urmare a rezultatelor testului european de soliditate financiară, derulat la 91 de bănci din UE şi pe care Volksbanken nu l-a trecut, preţul acţiunilor a scăzut, astfel încât Sberbank a putut negocia termeni mai favorabili de preţ. Din 15 iulie şi până la 26 august, acţiunile Volksbanken s-au ieftinit cu 22%.

    Vezi aici rezultatele testului european de soliditate financiară

    Austriecii au scos la vânzare VBI în decembrie 2010, spre a rambursa statului ajutorul de 1 miliard de euro primit în 2009 şi pentru a scăpa de activele cu grad redus de performanţă. OVAG spera să obţină însa pentru VBI cel puţin 1,5 miliarde de euro. OVAG vrea ca vânzările de active să-i permită să plătească statului austriac o tranşă de 300 de milioane de euro în 2014 şi încă una de 400 de milioane până în 2018.

    Oesterreichische Volksbanken (OVAG) deţine 51% din Volksbank International (VBI), restul de acţiuni fiind împărţite între DZ Bank şi WGZ Bank din Germania şi Banque Populaire Caisse d’Epargne din Franţa.

    La sfârşitul primului trimestru, activele VBI erau de 13,7 miliarde de euro, din care 4,7 miliarde aferente Volksbank România, care nu este inclusă în tranzacţia cu Sberbank, dar pe care grupul austriac intenţionează s-o vândă după ce va vinde ruşilor restul afacerilor din Est.

  • Guvernul caută soluţii ca firmele să plătească întâi principalul unei datorii şi apoi penalităţi

    “Studiez şi vreau să găsesc toate modalităţile prin care să ajutăm firmele ca atunci când au de plătit la bugetul de stat, în primul rând să plătească principalul şi nu accesoriul. Ce înseamnă în termeni obişnuiţi: firmele au de plătit 10 lei, dacă nu îi plătesc la timp, au penalităţi de întârziere. Când mergi să achiţi la Fisc, Fiscul ia mai întâi penalităţile în ordinea istorică, îţi ia datoria cea mai veche şi penalităţile, iar principalul rămâne şi generează pierderi. Vreau ca omul să aibă posibilitatea să aleagă principalul, ca să poată curma sursa penalităţilor”, a spus Boc la postul tv B1.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Care sunt cele mai mari agenţii de turism din România

    Happy Tour, cea mai mare agenţie de turism din România din punct de vedere al cifrei de afaceri, s-a menţinut pe prima poziţie şi în 2010. Cifra de afaceri a firmei deţinute de fondul de investiţii spaniol GED Capital a crescut cu 18%, la 143,4 milioane de lei. Profitul net a scăzut, însă, cu 11%, la 972.128 lei. Happy Tour a cumpărat în acest an Prestige Tours, una dintre cele mai importante agenţii de turism româneşti. La fel ca în ultimii ani, agenţia Eximtur, controlată de Lucia şi Radu Morariu, ocupă locul 2 , cu afaceri de 115,7 milioane de lei, cu 2% mai mult ca în 2009. În schimb, profitul s-a redus de peste 3,5 ori, până la 396.267 lei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Piaţa de cafenele şi restaurante a căzut în picioare

    Restaurantul spaniol El Bulli, nu demult cunoscut ca fiind cel mai scump restaurant din lume, îşi va închide pentru totdeauna porţile în decembrie, după ce proprietarul şi chef-ul Ferran Adria a realizat că pierde bani, iar presiunea făcută de clienţi era tot mai mare. Şi în România s-au închis câteva zeci de restaurante, baruri şi cafenele, în condiţiile în care criza a limitat ieşirile în oraş. Şi totuşi, numărul restaurantelor este în continuă creştere. De ce?

    “În România este loc pentru deschiderea de noi restaurante, pentru că românii nu au renunţat la obiceiul de a ieşi în oraş”, spune Ali Capa, fostul director de investiţii al Anchor Group, care a adus în România lanţul de restaurante Wienerwald. După ce a investit circa 150.000 de euro în restaurantul deschis în luna aprilie în zona Vitan din Capitală, Capa spune că în următoarele una-două luni va mai deschide alte două restaurante Wienerwald în capitală, unul în zona Floreasca şi unul într-un centru comercial, al cărui nume nu îl dezvăluie pentru că încă nu a fost semnat contractul.

    În primele şase luni ale acestui an, peste 2.600 de firme au fost înregistrate la Registrul Comerţului având ca principale domenii de activitate restaurante şi baruri. Numărul acestor companii a crescut constant în ultimii ani în pofida crizei financiare. Astfel, 2010 a fost cel mai prolific an, fiind înregistrate peste 4.150 de astfel de companii.

    Chiar dacă acum consumatorii vor mult şi ieftin, jucătorii din sectorul restaurantelor şi barurilor se adaptează din mers şi preferă să se extindă în continuare. American Restaurant System, compania care operează restaurantele Pizza Hut şi reţeaua de livrări la domiciliu PHD, are în plan ca până la finalul anului să mai deschidă alte trei unităţi PHD, toate în Bucureşti, şi să ajungă astfel la o reţea de zece unităţi. Compania va investi 150.000 de euro în cea de-a opta unitate PHD ce urmează a fi deschisă pe Calea 13 Septembrie până la sfârşitul lunii august. Aceasta este singura locaţie cunoscută, în cazul celorlalte compania căutând spaţii acolo unde nu sunt deja prezenţi, în special la marginea Bucureştiului, potrivit lui Carmen Lupuleţ, directorul de marketing al companiei. Prima unitate PHD din România a fost deschisă în decembrie 2007, în zona Vitan. Anul acesta avansul businessului PHD este de 15-30%, în funcţie de fiecare unitate, comparativ cu 2010.

    În aceste condiţii, dacă se menţine trendul ascendent, veniturile nete ale PHD în acest an s-ar putea ridica la 12 milioane de lei. În cazul restaurantelor Pizza Hut compania nu are stabilită nicio nouă deschidere, în prezent existând 13 unităţi. “Anul acesta suntem mai axaţi pe livrare. În condiţiile în care românii şi-au redus bugetul pentru mâncarea care nu este făcută în casă, ei preferă livrarea la domiciliu, pentru că au impresia că în restaurante cheltuie mai mult”, spune Lupuleţ. Ea mai explică faptul că în prima parte a anului veniturile Pizza Hut au scăzut uşor, pentru ca în ultimele două luni să se simtă o redresare. Compania American Restaurant System a obţinut anul trecut o cifră de afaceri de 92,4 milioane de lei şi estimează pentru 2011 o creştere până la 96,1 milioane de lei.

    Cel mai ambiţios plan de expansiune pentru România îl are tot un lanţ de restaurante, Subway. România devine astfel a 99-a ţară de pe harta lanţului, care vrea în cinci ani să inaugureze 60 de noi unităţi pe piaţa locală. Prima unitate va fi deschisă în capitală până la finalul acestui an, pentru ca apoi expansiunea să se desfăşoare în oraşele de peste 100.000 de locuitori.

    În total, pe 1 iulie 2011 existau în România aproape 37.500 de companii care activează în domeniul restaurantelelor şi barurilor. În pofida faptului că tot mai multe restaurante, cafenele şi baruri s-au închis sau au intrat în insolvenţă, numărul companiilor care activează în aceste domenii a crescut comparativ cu perioada similară a anului trecut. “Deşi situaţia economică este dificilă, pe loc nu putem sta”, spune Radu Cristian Marinescu, care conduce operaţiunile Gloria Jean’s de la intrarea pe piaţa locală a lanţului la începutul lui 2005.

    Reţeaua va deschide anul acesta trei noi cafenele, două în Bucureşti (una în clădirea de birouri Anchor Plaza şi una în zona pieţei Universităţii) şi una în Oradea. Dintre acestea, două vor fi deschise în franciză, iar una va fi deschisă de firma Gourmet Products Servicii, care a adus brandul în România şi care deţine master franciza pentru România. Lanţul are în prezent şapte cafenele, în Bucureşti Mall, Carrefour Feeria, Băneasa Shopping City, Bucharest City Hotel, Eurotower, AFI Palace şi Carrefour Piteşti.

  • Kaufland devansează Carrefour şi ajunge a doua cea mai mare reţea de retail

    Carrefour, prezent pe piaţa locală cu hipermarketurile cu acelaşi nume şi cu supermarketurile Carrefour Market, a obţinut anul trecut o cifră de afaceri totală de 4,32 mld. lei (1,03 mld. euro), în scădere de 4,7 mld. lei (1,11 mld. euro). Liderul din comerţul local rămâne şi în acest an Metro Cash&Carry România, cu afaceri de peste 5,27 mld. lei(1,256 mld. euro). Cifra de afaceri a companiei a scăzut faţă de anul anterior, cu circa 500 de milioane de lei (peste 110 mil. euro).

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Umbrărescu deţine cea mai profitabilă companie dintre antreprenorii local. Marja de profit: 27%

    Având în vedere că cifra de afaceri a companiei s-a situat anul trecut la 161,3 milioane de euro, înseamnă că marja de profit a fost de circa 27%, una dintre mai ridicate din topul celor mai profitabile 20 de firme. Astfel, firma lui Umbrărescu a fost depăşită la acest capitol doar de cimentişti precum Carpatcement (30%) sau Lafarge Ciment (33%) sau de Transgaz (29%). Dorinel Umbrărescu se numără printre cei mai discreţi oameni de afaceri locali şi deţine şi constructorul Tehnostrade, cu afaceri de 99,7 milioane de euro şi profit de 23 milioane de euro anul trecut. O treime dintre contractele pentru reabilitare de drumuri naţionale semnate în perioada septembrie 2010-mai 2011, au fost câştigate de firmele Spedition UMB şi Tehnostrade, controlate de Umbrărescu.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Siveco mizeaza pe afaceri de 70 de milioane de euro in 2011. De unde vine cresterea?

    Aproximativ 30% din încasări vin din afară”, spune Irina Socol, preşedintele şi directorul general al companiei de software şi servicii IT Siveco. Este vorba, mai exact, despre activitatea pe anumite proiecte restrânse din 24 de ţări din lume, precum şi despre proiectele la nivel naţional din alte 8 ţări, care au generat anul trecut 20 dintre cele 60 de milioane de euro, cât a fost cifra de afaceri a companiei. “Planul ar fi să ajungem la un echilibru prin care veniturile să se împartă în mod egal între România şi străinătate”, continuă managerul.

    Dincolo de proiectele pe termen lung dezvoltate de Siveco pentru Comisia Europeană, care asigură implicit o linişte din punctul de vedere financiar pentru companie, unele dintre cele mai atrăgătoare destinaţii pentru extindere sunt ţări din Orientul Mijlociu sau Africa, unde vor ajunge tot mai multe soluţii software româneşti în următoarea perioadă. În Maroc, spre exemplu, Siveco a semnat un contract de 10 milioane de dolari pentru dezvoltarea strategiei de informatizare a educaţiei la nivel naţional, un proiect similar urmând să fie derulat şi în Dubai. Iar pe lista ţărilor unde lucrează compania, în unele cazuri cu proiecte implementate chiar şi de câţiva ani, se numără şi Azerbaidjan, Egipt, Liban, Bahrein, Tunisia, Kuweit, Macedonia, Turcia sau Emiratele Arabe Unite, care au în continuare un potenţial de informatizare foarte ridicat.

    “Exportul de soluţii software descrie cel mai bine strategia pentru următorii ani, mai ales că de aici va veni în cea mai mare parte şi creşterea businessului”, a mai spus Socol. Anul acesta cifra de afaceri a Siveco ar urma să urce cu aproximativ 15%, până la aproape 70 de milioane de euro, ritm care ar trebui să se menţină şi în următorii ani. De asemenea, şi profitul net va avea un avans de 15-20%, până la trei milioane de euro în acest an, în condiţiile în care în 2009 coborâse chiar sub un milion de euro. “Am avut destule proiecte în ţară pentru care am făcut multă muncă patriotică”, explică managerul Siveco scăderea abruptă a profiturilor, oferind drept exemplu contracte precum cel cu Agenţia de Plăţi în Agricultură sau Casa de Asigurări de Sănătate, foarte complexe şi cu o marjă de profitabilitate destul de redusă. Trebuie spus totuşi că anul 2009 a fost unul foarte greu pentru întreaga industrie IT puternic afectată de criza economică mondială, situaţie care s-a menţinut pentru foarte multe companii româneşti inclusiv anul trecut.

    Siveco a făcut angajări în această perioadă, pentru a compensa valul de contracte noi semnate pe termen de câţiva ani. De la începutul anului, spre exemplu, echipa companiei s-a extins până la 1.050 de oameni, dintre care majoritatea programatori. Au fost practic angajaţi în jur de 250 de oameni, ritm care are toate şansele să se menţină şi la anul, în funcţie de proiecte.

    În planurile Irinei Socol pentru Siveco se întrevede dincolo de expansiune şi posibilitatea atragerii unui nou acţionar. De-a lungul ultimilor ani s-au purtat destul de multe discuţii despre o posibilă preluare a companiei, în acţionariat intrând în cele din urmă Intel Capital, care deţine 10%, şi Enterprise Investors prin Polish Enterprise Fund V, care are în prezent 22,5%. Un exit ar fi interesant atât pentru fonduri, cât şi pentru restul acţionarilor – dincolo de Siveco Olanda, cu 42,2% din acţiuni, compania are o serie de acţionari persoane fizice, anume Irina Socol (10,98%), Mihail Rădăşanu (7,62%), Gabriel Ilia (2,68%), Daniela Bichir şi Ecaterina Crusti (fiecare cu 0,14%). “Interese pentru un nou partener strategic există în permanenţă. Discuţii concrete nu sunt însă momentan”, lămureşte Irina Socol.