Tag: piata

  • Consola sau computer? Cum vor sa schimbe companiile din domeniu tactica jocului

    Nu mai este demult un secret ca romanii se joaca mai mult pe
    calculator decat pe consola. Se vede inca din vanzarile de jocuri,
    dintre care aproape trei sferturi sunt pentru computere, in timp ce
    restul se imparte intre toate tipurile de console existente pe
    piata. Pe de-o parte, nici n-ar avea cum sa fie altfel deocamdata,
    de vreme ce aproape ca nu mai exista locuinta, cel putin in marile
    orase, fara un calculator, pe cand console de jocuri au doar
    aproximativ 150.000 de romani, potrivit estimarilor din piata.

    Pe de alta parte insa, cresterile din ultimii ani au dat
    sperante distribuitorilor si comerciantilor din domeniu ca balanta
    poate ajunge macar sa se echilibreze in urmatoarea perioada, mai
    ales ca piata, desi inca destul de mica, a fost mai rezistenta la
    criza decat multe altele. Consolele au devenit practic o forma mai
    ieftina de distractie decat iesirile in oras sau mini-vacantele de
    la sfarsit de saptamana. Si totodata mai comoda prin comparatie cu
    calculatorul, pentru ca jocurile pe consola nu presupun instalarea
    de sistem de operare si drivere, un procesor mai puternic sau
    memorie si placa video performante, lucruri de care se lovesc
    adesea jucatorii pe computer, mai ales atunci cand e vorba de
    jocurile de ultima generatie.

    Anul trecut romanii au cumparat in total peste 30.000 de console
    pentru jocuri, cifra estimata sa creasca anul acesta cu 17 procente
    pana la 35.000 de bucati, dupa calculele lui Mihail Stegaru,
    product manager in cadrul RHS Gaming Business Unit, companie care
    aduce pe piata locala produse Nintendo. Cea mai mare parte sunt
    console pentru acasa, precum Xbox de la Microsoft, Wii de la
    Nintendo sau PlayStation de la Sony, insa aproximativ 10.000 de
    bucati vor fi anul acesta din categoria portabilelor, cifra in
    crestere fata de nivelul de 8.000 din 2010. “Consola Nintendo 3DS
    va insemna in jur de 15% din piata”, completeaza managerul despre
    dispozitivul recent lansat pe piata locala, asteptarile vizand cel
    putin 1.500 de bucati vandute anul acesta, dintre care o treime
    chiar in prima luna de la lansare.

    In total, consolele vor insuma anul acesta o piata de peste 11
    milioane de euro, dintre care sapte milioane de euro dispozitivele
    in sine si patru milioane de euro jocurile pentru acestea, peste
    nivelul de noua milioane de euro (sase pentru echipamente si trei
    pentru jocuri) inregistrat in 2010, potrivit estimarilor lui
    Stegaru. “Consolele portabile sunt deocamdata un segment mai putin
    dinamic din cauza gamei mai reduse”, completeaza el. Situatia a
    inceput insa deja sa se schimbe, avand in vedere avansul mai mare
    al vanzarilor de portabile estimat pentru acest an prin comparatie
    cu cresterea asteptata pentru consolele fixe. Iar faptul ca au un
    public diferit este unul dintre motive – consolele de buzunar se
    adreseaza in general tinerilor din familii cu venituri peste medie,
    segment care va continua sa faca astfel de achizitii indiferent de
    situatia economica, in timp ce consolele pentru acasa sunt folosite
    de un public ceva mai matur, fiind dedicate intregii familii, care
    e in continuare destul de sensibila la contextul economic. Totusi,
    cele doua categorii de consumatori nu se exclud una pe cealalta, ba
    din contra, este posibil ca un consumator sa achizitioneze ambele
    tipuri de console sau chiar doua dispozitive din aceeasi categorie,
    intrucat multe dintre seriile de jocuri sunt compatibile cu mai
    multe platforme si pot fi folosite atat pe consola de acasa, cat si
    pe cea din buzunar.

    Apetitul de joc al romanilor sau, mai bine zis, inclinatia catre
    un anumit tip sau marca de consola ramane totusi strans legat de
    factorul pret. Nintendo 3DS, consola portabila care le permite
    consumatorilor sa experimenteze jocuri 3D fara a avea nevoie de
    ochelari speciali, a ajuns la finele lunii martie in magazinele din
    Romania la un pret de 1.300 de lei, la care se adauga si costul
    jocurilor, de aproximativ 280 de lei pentru un titlu. “In acest
    moment exista doar sase jocuri, insa numarul lor ar putea depasi 50
    pana in 2012. Estimam vanzari de cateva zeci de bucati din fiecare
    titlu”, spune Mihail Stegaru. O miscare mai recenta in piata ar fi
    ieftinirea consolei de buzunar PlayStation portable aplicata de
    producatorul japonez Sony inclusiv in Romania in urma cu doua
    saptamani. Pretul recomandat a scazut cu 24%, pana la 550 de lei,
    iar jocurile din seria Essentials costa ince-pand de la 50 de lei,
    in functie de titlu. Este insa prea devreme de spus daca din
    aceasta competitie va iesi castigator doar pretul sau in balanta va
    inclina si functionalitatea inedita a unei console 3D, fie ea si cu
    dureri ocazionale de cap.

  • Unde sunt fanii Harley Davidson? Cele mai bine vandute motociclete de strada in 2010

    Abia trecusera trei luni de cand cedase catre Citroën Romania
    importurile marcii franceze – care il adusese in topul vanzatorilor
    de masini de pe piata locala -, cand fostul premier Calin
    Popescu-Tariceanu pregatea pentru Salonul Auto de la Bucuresti din
    2007, ultimul salon auto romanesc dinainte de criza, lansarea pe
    piata locala a Harley-Davidson, legendara motocicleta americana.
    Era perioada cand vanzarile de masini inregistrau cresteri de la o
    luna la alta in volume la care dealerii doar visau cu cativa ani in
    urma si, pe masura ce traficul se aglomera, clientii erau atrasi de
    o noua piata – cea a motocicletelor si a scuterelor.

    Planul americanilor de atunci era de a vinde anual 200 de
    unitati din celebrele motociclete americane, al caror volum total
    urma sa ajunga la 1.000 de unitati pana in 2012. Planul s-a dovedit
    insa prea ambitios, astfel ca cel mai ridicat volum vandut a fost
    de 68 de unitati in 2008. Anul trecut, dealerul a vandut 47 de
    motoare, in crestere fata de anul anterior, dar abia la un sfert
    fata de estimari. Chiar daca vanzarile nu au atins tinta nici in
    anii de boom economic, importatorul se asteapta in continuare la
    cresteri ale vanzarilor, desi acestea se mentin la un nivel scazut,
    cum se intampla la nivelul intregii piete.

    “Pentru 2011 estimam sa vindem peste 50-60 de unitati de
    motociclete Harley- Davidson. Nu exista motive reale sa speram la o
    revenire puternica a vanzarilor, dar trendul din primul trimestru
    indica o crestere in acest an”, spune Marcel Chiva, directorul de
    vanzari al Harley-Davidson. Chiar si asa, Harley ramane lider in
    clasa motocicletelor cu motoare de peste 650 de centimetri cubi,
    cel mai mic motor Harley avand 900 cmc.


    In 2007, cand Harley venea in Romania, estimarile anuale de 200 de
    motociclete vandute pareau a fi unele rezervate, avand in vedere
    cresterea de aproape cinci ori a pietei in 2008 fata de 2007, de la
    aproape 3.200 de unitati la aproape 16.000 de motoare. Dar
    cresterea exploziva din 2008 s-a rasturnat si piata a scazut cu
    aproape 90% in 2009, declin care a depasit chiar si scaderea
    vanzarilor de camioane – acestea din urma fiind unul dintre cele
    mai clare unitati de masura a ritmului unei economii.

    Explicatia scaderii nu este doar una legata de criza: “In
    Romania, motocicletele nu sunt chiar un produs premium, ci mai
    degraba o excentricitate a clasei medii. Vanzarile de motociclete
    in primele trei luni ale acestui an raman sporadice. Atat timp cat
    creditarea ramane o problema, vanzarile moto vor avea de suferit”,
    spune Valeriu Tones, directorul de comunicare al AutoItalia,
    companie care detine importurile motocicletelor Honda pe piata
    locala.

    Clientul de Harley-Davidson nu s-a schimbat mult in ultima
    perioada, principala diferenta fiind data de finantarea motorului.
    “Clientul motocicletelor Harley-Davidson nu s-a schimbat in ultimii
    doi ani. Este in continuare tot om de afaceri, are peste 35 de ani
    si este manager de top. Criza i-a schimbat, desigur. Spre exemplu,
    inainte, companiile de leasing erau mult mai permisive, iar acum,
    chiar daca sunt achizitionate pe firma, trebuie sa se plateasca
    TVA-ul”, explica Chiva. Unul dintre primii clienti romani ai marcii
    americane de motoare a fost Calin Popescu- Tariceanu insusi, inca
    dinainte de a importa oficial in Romania motocicletele.

    Pe de alta parte, businessul Harley-Davidson nu inseamna numai
    motociclete, ci si accesorii achizitionate atat de cei ce si detin
    un motor american, cat si de admiratori ai marcii. “A doua parte a
    businessului Harley-Davidson e reprezentata de accesorii si
    articole de vestimentatie. Avem clienti care nu detin o
    motocicleta, dar care vin sa cumpere astfel de accesorii din
    magazin”, a subliniat directorul de vanzari al marcii.

  • Sfatul prefectului: cum alegem carnea de miel, ouale, vinul si alte produse de Paste

    OUALE
    Ouale proaspete au coaja cu aspect rugos, porii fiind vizibili, iar
    cele vechi au coaja lucioasa, uneori cu pete, porii nefiind
    vizibili.

    Ouale proaspete prezinta albusul de culoare alba spre roz-deschis,
    iar galbenusul de culoare galben deschis pana la rosiatic, sferic,
    asezat central, separat de albus. La ouale vechi dispare separarea
    dintre albus si galbenus, galbenusul devine mobil cu forma
    neregulata, uneori fixandu-se de partea interna a cojii; pot fi
    observate pe fata interna a cojii, pete de culoare inchisa, produse
    de diferite mucegaiuri sau bacterii.

    Ouale trebuie sa fie marcate cu un numar distinctiv, cod identic cu
    cel al exploatatiei (pe ou sau pe unitatea de ambalaj). Marcajul
    trebuie sa fie lizibil si sa aiba o inaltime de cel putin 2
    mm.

    CARNEA DE MIEL
    Diferenta intre carnea de miel si carnea de caine: comparativ cu
    oaia, carcasa de caine are configuratia corpului si a regiunilor
    musculare mai lungi; carcasa de oaie este mai scurta si mai
    grosolana, iar la capra carcasa este mai supla, mai alungita, iar
    coastele mai lungi. La carcasa de oaie, grasimea (seul) se depune
    si subcutanat, avand un miros caracteristic care se accentueaza la
    fierbere.

    La oaie, numarul de vertebre sacrale este de 5, iar la caine este
    de 3, osul sacrum la oaie este lung, iar la caine foarte scurt,
    aproape patrat, fata interioara concava. Din punct de vedere
    organoleptic, carnea de caine are culoare rosie-inchis si un miros
    caracteristic, neplacut; fibra musculara este fina si cu
    consistenta moale, grasimea este alb cenusie, uleioasa si nu se
    intareste dupa racire.

    VINUL VARSAT
    Vanzarea vinului de masa in vrac trebuie sa se faca in spatii
    comerciale care sa indeplineasca conditiile de igiena
    corespunzatoare, sa aiba sistem de ventilatie, sistem de alimentare
    si de canalizare.

    Vasele din care se comercializeaza cu amanuntul vinul de masa in
    vrac vor fi etichetate vizibil si lizibil pentru cumparator, iar in
    sistemul de etichetare vor fi cuprinse minimum urmatoarele
    indicatii: categoria de calitate – vin de masa; tipul de vin dat de
    continutul in zahar: sec, demisec, demidulce, dulce; culoarea
    vinului: alb, rosu sau rose; anul de productie; furnizorul; numarul
    autorizatiei acordate pentru spatiul de comercializare.

    PRODUSELE TRADITIONALE
    Produsul traditional trebuie sa fie obtinut din materii prime
    traditionale, sa prezinte o compozitie traditionala sau un mod de
    productie care reflecta un procedeu tehnologic de productie
    traditional si sa prezinte atestatul de produs traditional eliberat
    de Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale.

    Eticheta produsului traditional trebuie sa contina urmatoarele
    mentiuni: numele si adresa producatorului; denumirea produsului
    (conform cu atestatul obtinut); produs “traditional”; metoda de
    productie traditionala; greutatea neta; ingredientele, in ordinea
    descrescatoare a cantitatii din reteta; conditii de pastrare; data
    fabricatiei si termenul de valabilitate; alergenii continuti.

    PESTELE
    La pestele proaspat, ochii sunt proeminenti sau la nivelul
    orbitelor, cu corneea transparenta sau usor mata, iar la cel
    alterat sunt infundati in orbite, cu corneea complet mata. La
    pestele proaspat branhiile sunt rosii, cu nuante caracteristice
    speciei, fara miros, cu operculi (placile osoase care acopera
    deschiderea branhiilor) elastici si bine lipiti de branhii, la cel
    alterat branhiile sunt de culoare murdara, acoperite cu mucus
    abundant, cu miros de putrefactie, operculii indepartati de
    branhii.

    Pielea si solzii la pestele proaspat sunt de culoare naturala
    lucioasa sau putin mata, solzii sunt bine prinsi in piele. La
    pestele alterat, suprafata pielii este acoperita cu mucus urat
    mirositor, solzii intunecati ce se desprind cu usurinta.

    Musculatura la pestele proaspat este tare, elastica, nu se formeaza
    amprenta la apasare, bine legata de oase, de culoare cenusie, alba
    sau usor roz, in functie de specie. La pestele alterat musculatura
    este moale, amprentele formate nu mai revin la normal, se desprinde
    usor, culoare cenusie murdara. Viscerele la pestele proaspat sunt
    bine individualizate cu miros specific, fara lichid in cavitate, la
    pestele alterat viscerele hidrolizate, cu miros de alterat, lichid
    tulbure in cavitate, urat mirositor.

    Prefectura citeaza si recomandarile Directiei de Sanatate Publica a
    Municipiului Bucuresti pentru cetateni:
    – sa consume numai carne care a fost cumparata din reteaua de
    magazine publice;
    – sa nu consume carne din taieri clandestine, ambulante;
    – sa nu consume carne insuficient tratata termic;
    – sa nu foloseasca oua de rata/gasca la prepararea cremelor, a
    prajiturilor, a maionezei;
    – sa nu uite sa se spele bine pe maini cu sapun inainte de a
    prepara alimentele;
    – sa pastreze la frigider alimentele usor alterabile: carnea,
    pestele, ouale, maioneza, cremele;
    – sa nu pastreze alimentele preparate langa cele nepreparate (carne
    cruda langa cea preparata, mezeluri, preparate traditionale din
    carne de miel);
    – sa nu cumpere bauturi alcoolice traditionale (vin, tuica) de la
    comerciantii ambulanti.

  • SUA amendeaza cu 30 de milioane de dolari un trader pentru manipularea pietei gazelor naturale

    Presedintele SUA, Barack Obama, a anuntat recent ca autoritatile
    organizeaza o echipa de specialisti pentru a analiza posbile fraude
    pe piata petrolului. Grupul urmeaza sa fie condus de procurorul
    general al SUA. Petrolul si gazele naturale sunt tranzactionate
    masiv pe pietele internationale ale materiilor prime, oferind
    posibilitati pentru speculatii foarte mari, noteaza BBC. Amenda
    este rezultatul unei investigatii incepute in iulie 2007 impotriva
    Amaranth si a doi traderi, Brian Hunter si Matthew Donohoe.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Barbut, dreptatea si fabricile

    In luna martie, Marcel Barbut, proprietarul producatorului de
    materiale de constructii AdePlast Oradea, a adresat o scrisoare
    deschisa principalelor institutii publice, in care isi exprima
    nemultumirea fata de practicile judiciare deficitare din Romania,
    iar lumina reflectoarelor a cazut, intr-un mod pozitiv, asupra sa.
    Ministerul Justitiei i-a dat dreptate, aratand ca intr-adevar
    exista o practica judiciara neunitara in Romania, iar procedurile
    penale din mediul economic au o durata prea mare. Asta nu i-a
    rezolvat nemultumirile omului de afaceri. Asa ca isi vede mai
    departe de treburile lui, care nu vor sa auda de criza: anul trecut
    afacerile i-au crescut cu 11,5%, la 126,7 milioane de lei
    (aproximativ 30 milioane de euro), iar in primele doua luni ale
    anului, AdePlast a inregistrat o crestere de circa 25% a vanzarilor
    comparativ cu aceeasi perioada a anului trecut.

    Cum si alti producatori din piata pe care activeaza Marcel
    Barbut au anuntat avansul afacerilor in primele luni ale acestui
    an, intrebarea care se pune este daca si-a revenit cu adevarat
    piata materialelor de constructii, dupa ce anul trecut a consemnat
    un declin de 15-20%? “Daca mai multi jucatori au anuntat avans,
    inseamna ca exista o crestere reala in piata. Mai exista si o serie
    de firme care au intrat in insolventa pe fondul crizei, astfel ca
    se poate vorbi mai mult de o redistribuire a vanzarilor. Poate fi o
    usoara crestere, dar nu atat de mare. Daca fratele mai mare s-a
    ingrasat un pic, mai lasa fratilor mai mici o haina, pe care ei o
    iau cu placere, cu alte cuvinte, are loc o redistribuire:
    cantitatea pe care o avea se reimparte la ceilalti jucatori”,
    apreciaza Marcel Barbut.

    Planurile lui Barbut merg insa mai departe de revenirea pietei
    romanesti de constructii: pentru 2011 obiectivul principal al
    companiei oradene este intrarea pe pietele din Ucraina si din
    Bulgaria, dupa ce a ajuns deja in Liban: “Am purtat deja discutii
    pentru Ucraina, unul dintre angajatii nostri a fost acolo, iar acum
    suntem in stadiul de negocieri”. In ceea ce priveste piata
    libaneza, un pas important fost facut in martie, cand AdePlast a
    livrat 80 de tone de produse speciale “albe”, destinate lucrarilor
    cu marmura si granit, prin intermediul diviziei AdePlast Orient,
    deschisa la Beirut. “Pentru Liban am primit comenzi de produse
    albe, care sunt cu circa 30% mai scumpe decat alte produse. Divizia
    e deschisa prin intermediul unui roman care face business acolo si
    ne-a cerut acceptul sa infiinteze o firma care sa poarte numele
    AdePlast.

    Si anul trecut am avut comenzi, dar sporadice si mici, intr-un
    ritm de un tir pe luna”, spune proprietarul AdePlast. Si in
    Bulgaria a ajuns compania, insa tot sporadic: “Am trimis anul
    trecut si la sud de Dunare, dar accidental, nu mai mult de 5
    camioane, si asta in conditiile in care AdePlast a vandut anul
    trecut peste 13.000 de camioane in total, adica vreo 262.000 de
    tone”. Planul de dezvoltare a segmentului de export vizeaza asadar
    transformarea comenzilor sporadice in piete de desfacere stabile.
    Momentan, cele mai importante piete de export ale producatorului
    sunt Ungaria si Moldova. Anul trecut exporturile au contribuit cu
    circa 10% la cifra de afaceri, insa in 2011 Barbut vrea sa dubleze
    aceasta pondere. Se fereste insa sa spuna la cat se ridica piata
    mortarelor din Romania: “N-as vrea sa spun ceva care sa fie intors
    pe toate partile de concurenta mea”.

  • Piata de tablete va ajunge la 50 de milioane de dolari pana in 2015

    Tabletele sunt disponibile in tot mai multe tari si companii
    precum Samsung, Motorola, HP sau Dell inceraca sa “copieze” iPad-ul
    Apple. “Dispozitivele mobile se muta de la tastaturi catre ecrane
    tactile”, potrivit lui Neil Mawston, analist in cadrul Strategy
    Analytics, citat de BusinessWeek.com. “competitia este in crestere,
    cererea la fel, iar preturile ar trebui sa scada in timp”, a
    completat acesta.

  • Wizz Air devine agresiv sau cat te costa sa fii lider

    Wizz Air a vandut anul trecut bilete de avion in valoare de 110
    milioane de euro in Romania, iar compania s-a impus, pentru prima
    oara, in fruntea clasamentului companiilor aeriene dupa numarul de
    pasageri transportati. Cresterea de mai bine de 35% fata de 2009
    vine pe fondul extinderii agresive atat pe aeroporturile din
    provincie, cat si pe Baneasa, unde maghiarii au adus in decembrie a
    cincea aeronava, au crescut frecventele catre destinatiile europene
    si au lansat noi zboruri catre Larnaca si Malaga. Asta nu a fost
    insa de-ajuns. Oficialii Wizz Air au fost atenti la orice miscare
    din piata, iar, dupa problemele cu care s-au confruntat concurentii
    de la Blue Air anul trecut, au acoperite imediat destinatiile
    ramase neoperate. A fost vorba de momentul cand Blue Air a renuntat
    la jumatate din flota de aeronave, pe fondul optimizarii
    contractelor cu firmele de leasing.

    Wizz Air, care a transportat anul trecut in jur de o cincime din
    totalul de aproximativ 10 milioane de pasageri din Romania, isi
    explica fluxul crescut de pasageri prin preturile scazute si prin
    numarul mare de zboruri. Preturile scazute sunt insa rezultatul
    unor negocieri stranse cu oficialii aeroporturilor pe care zboara
    compania, in cele mai multe cazuri aeroporturi mici, secundare. “Ne
    plac aeroporturile secundare. Insa noi nu le numim secundare, ci
    eficiente”, glumeste Attila Dankovics, noul director de marketing,
    vanzari si comunicare al Wizz Air, care o inlocuieste din acest an
    pe Natasa Kazmer, cea care a coordonat acest departament al
    companiei din 2003 si care a pus bazele operatiunilor din Romania.
    Bazele din Romania sunt amplasate la Cluj, Bucuresti, Timisoara si,
    mai nou, Targu-Mures, ultima fiind deschisa la 1 martie.

    Cea mai recenta problema se refera la cea dintai baza, maghiarii
    acuzand divergente cu directorii aeroportului, odata cu deschiderea
    unei discutii despre contractul existent si, deci, introducerea
    unor noi taxe de aeroport, “aproape duble”. Dintre cei 859.000 de
    pasageri care au zburat la si de la Cluj in 2010, jumatate au fost
    transportati de avioanele maghiarilor. “E o decizie haotica.
    Operatiunile noastre de la Cluj mergeau foarte bine, insa din
    nefericire, oficialii de acolo au crescut recent taxele si nu mai
    putem continua. E o veste proasta”, spunea Dankovics, vizibil
    afectat, la conferinta de presa in care s-a anuntat decizia.
    Asadar, noile conditii impuse nu mai coincid cu parametrii
    afacerilor Wizz Air. “Nu e vorba de santaj, dar, daca acceptam noii
    termeni, pretul biletelor ar creste, iar numarul de pasageri va
    scadea inevitabil.” Primul pas al companiei este reducerea
    capacitatii de transport pe aeroportul din Cluj cu 26%, prin
    mutarea unui avion din cele trei la Targu-Mures. “Vom vedea ce este
    necesar sa facem pentru ca orasul sa devina cat mai atractiv pentru
    companie”, mai spune Dankovics.

    Schimbarea inseamna mai exact anularea zborurilor de la Cluj la
    Dortmund, Roma, Düsseldorf si reducerea frecventelor catre Milano
    si Londra. “Daca un aeroport va creste taxele pentru orice motive,
    noi vom reactiona. E greu de inteles de ce aeroportul ar creste
    taxele in mijlocul crizei economice, pierzand sute de locuri de
    munca in regiune”, spune John Stephenson, vicepresedintele Wizz
    Air. In replica, David Ciceo, directorul general al Aeroportului
    International din Cluj-Napoca, declara ca aeroportul trebuie sa
    practice tarife “nediscriminatorii”, care sa acopere costurile de
    functionare. “Unele companii low-cost fac presiuni pentru asemenea
    tarife, iar noi si Consiliul Judetean nu suntem dispusi sa le
    acceptam”, a declarat Ciceo pentru BUSINESS Magazin.

  • Piata neagra a tigarilor a scazut sub 15% din totalul pietei

    “Suntem convinsi ca limitarea contrabandei ramane o prioritate
    pentru institutiile competente. (…) Este necesar ca mijlocul de
    transport folosit pentru contrabanda sa poata fi confiscat, chiar
    daca nu a fost modificat din punct de vedere tehnic pentru stocarea
    produselor aduse in tara ilegal”, a declarat Gilda Lazar, Director
    Corporate Affairs & Communications, JTI Romania.

    “De zece ani incoace, tigaretele confiscate se predau
    producatorilor si sunt distruse pe cheltuiala acestora, sub
    supravegherea comisiei fiscale. In nicio tara membra a Uniunii
    Europene nu sunt valorificate tigaretele confiscate”, a declarat
    Adrian Popa, Director CORA, BAT Romania.

    “Pentru a mentine actualul nivel si a accelera pe mai departe
    trendul descrescator, este absolut necesar ca lupta impotriva
    comertului ilicit sa ramana o prioritate, autoritatile sa continue
    eforturile de combatere a comertului ilicit cu tigarete, iar
    legislatia privind contrabanda, contrafacerea si evaziunea sa fie
    mbunatatita.”, a adaugat Andrei Vasilescu, Director Corporate
    Affairs Philip Morris Romania.

    Industria tutunului este unul din cei mai mari contribuabili la
    bugetul de stat. In 2010, cele trei companii au contribuit la
    bugetul general consolidat cu circa 2,5 miliarde de euro,
    reprezentând accize, TVA si alte taxe si impozite.

  • “Tarancuta odihnindu-se” de Grigorescu a devenit cel mai scump tablou vandut pe piata romaneasca de arta

    Lucrarea a fost scoasa la vanzare in cadrul Licitatiei Artmark
    de Romantism si Art Nouveau. Recordul anterior era detinut tot de
    Grigorescu, prin vanzarea lucrarii “Carciuma la Rucar”, pentru
    230.000 de euro, pe 23 martie, la Licitatia de Primavara Artmark.
    In cadrul aceleiasi licitatii, o alta lucrare a artistului – “La
    marginea padurii” – a fost adjudecata pentru 200.000 de euro. De
    altfel, pretul de vanzare pentru tablourile lui Grigorescu a
    crescut din septembrie 2010, cand celebrul “Car cu boi” a atins
    suma de 155.000 de euro, iar ulterior, in decembrie anul trecut,
    lucrarea “Pastorita” a fost adjudecata pentru suma de 175.000 de
    euro, la licitatiile Artmark.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Monaco ramane orasul cu cele mai scumpe locuinte de lux din lume

    Costul mediu al unei case sau apartament din Monaco a fost anul
    trecut de 65.600 de dolari metrul patrat, potrivit unui indice
    mondial al preturilor locuintelor calculat de compania londoneza de
    brokeraj Knight Frank. Pe locul al doilea se afla Londra, cu un
    pret de 56.300 de dolari metrul patrat, in timp ce Parisul a ocupat
    pozitia a cincea, cu 40.500 de dolari. Intre cele mai scumpe piete
    imobiliare din lume se mai afla alte trei orase din Franta.


    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro