Samsung a trimis luna trecută invitaţii pentru un eveniment în San Diego, care ar fi inclus prezentarea unor funcţii noi ale sistemului de operare Android al Google, destinat telefoanelor mobile. Decizia de amânare a prezentării nu are legătură cu probleme tehnice, a declarat Kim Titus, purtător de cuvânt al Samsung Electronics. “Am decis că nu este momentul potrivit să anunţăm un nou produs când lumea îşi exprimă respectul pentru Steve Jobs. Industria de profil nu a mai pierdut o astfel de figură emblematică. Am decis că aşa este corect să procedăm”.
Tag: afaceri
-
Bijutierii testează piaţa românească
Cu afaceri care se apropie de un miliard de euro, cu magazine în 55 de ţări şi cu o istorie de aproape trei decenii, danezii de la Pandora sunt un exemplu mai mult decât concludent că bijuteriile – chiar mici şi delicate cum sunt ele – pot pune bazele unui business solid. Intrarea pe piaţa românească a danezilor a avut loc luna trecută în centrul comercial AFI Palace Cotroceni. Pandora devine astfel cel mai nou jucător pe piaţa retailului de bijuterii, evaluată la circa 100 de milioane de euro, potrivit estimărilor BUSINESS Magazin, şi împărţită între B&B Collection, Cellini, Helvetansa, Micri Gold sau Sabion. Ultimii care şi-au anunţat intenţia de a deschide un magazin propriu în România sunt israelienii de la Rafael & Sons. De când a intrat pe piaţa locală, Rafael & Sons a vândut produsele exclusiv în cele 14 magazine Cellini.
Acum planurile companiei se conturează într-o altă direcţie şi vizează pentru acest an un boutique Rafael & Sons doar pentru diamante, în zona Calea Victoriei – Banca Naţională. Reprezentanţii Pandora spun că se aşteaptă ca fiecare client al magazinului deschis în centrul comercial AFI Palace Cotroceni să lase în medie 400 de lei (100 de euro) la casă. “Clienţii pretenţioşi ştiu exact ceea ce caută. Ceilalţi sunt atraşi de designul bijuteriei, rezonanţa pietrei şi cumpără întotdeauna în funcţie de preţ, aceasta fiind principala caracteristică după care se ghidează. N-au cunoştinţe tehnice, sunt atraşi de modele, culori şi estetica pietrelor”, spun reprezentanţii Pandora, care au adus în România bijuterii cu preţuri între 14 şi 4.500 de euro, care se încadrează în categoria “affordable luxury jewelry” şi care ar putea mulţumi aproape orice client. “Preţul, deşi important în mixul de marketing, nu trebuie considerat principalul driver. Cunoaştem obiceiurile de consum din zona în care activăm, iar oferta de produse este adaptată acestora.”
Mai mult, oficialii Pandora spun că orice produs din magazin îşi poate găsi uşor cumpărător în Bucureşti, deoarece capitala este oraşul românesc cel mai deschis provocărilor din punctul de vedere al stilului şi culorilor de bijuterii care se poartă. Acest fapt explică şi motivul pentru care compania a optat să deschidă în Bucureşti primul său magazin din România: “AFI ne-a oferit spaţiul potrivit şi l-am luat. Suntem în discuţii cu încă un centru comercial din zona de Nord, însă ne dorim o anumită poziţionare şi suprafaţă. Rămâne de văzut dacă vom găsi ceea ce ne dorim acolo”, spun oficialii companiei. Magazinul din AFI Palace, care a necesitat o investiţie de circa 300.000 de euro, are o suprafaţă de 64 de metri pătraţi.
În ceea ce priveşte planurile de viitor pentru piaţa locală, reprezentanţii Pandora spun că sunt prudenţi, bine pregătiţi şi documentaţi şi au un plan de extindere stabilit pe următorii doi ani. “Vom deschide încă trei magazine în Bucureşti. De asemenea, vizăm să ne extindem în câteva oraşe din ţară printr-o reţea de magazine partenere şi proprii.”Compania caută în principal spaţii în centre comerciale, însă reprezentanţii acesteia nu exclud posibilitatea unor magazine stradale, dacă se vor ivi oportunităţi: “Urmează să deschidem până la sfârşitul anului o locaţie stradală în Bucureşti”.
Pe stradal a mizat şi Helvetansa, care a intrat pe piaţă în urmă cu circa doi ani şi între timp a ajuns la trei magazine în România, toate stradale. Magazinele Helvetansa au vândut anul trecut bijuterii, ceasuri şi accesorii Piaget, Cartier sau Dior în valoare de 13,5 milioane de lei (3,2 milioane de euro). Cel mai mare vânzător român de bijuterii rămâne B&B Collection, care reuneşte peste 100 de unităţi şi afaceri de 153 milioane de lei (36,4 milioane de euro). Cele peste 100 de magazine Kultho, Be in Time, Splend’or, B&B Collection sau Kendra se adresează fiecare unui alt tip de client – conservator, tânăr, elegant sau care caută preţuri atrăgătoare. Spre deosebire de toate celelalte lanţuri, care oferă bijuterii Rosato, Versace, Breil sau Giorgio Visconti, magazinele Kendra vând doar produse de machiaj.
În liga celor mari joacă şi lanţul Cellini-Swarowski, cu 18 magazine, dintre care patru Swarowski şi restul Cellini. Pentru a confirma crezul celor de la Pandora, că bucureştenii au apetit crescut pentru cumpărături, cei de la Sodo Miglori, care operează magazinele Cellini şi Swarowki, au mizat pe capitală, cu un total de 13 magazine. Restul magazinelor sunt în Constanţa, Ploieşti, Piteşti şi Cluj Napoca. Numelor cunoscute de pe piaţă li se adaugă bijutierii fără nume, dar cu tradiţie, la care românii mergeau înainte de apariţia noii generaţii. Clienţi pentru aceştia există în continuare. Clienţi există în România pentru aproape orice fel de bijuterie, ca în orice piaţă care încă se educă.
-
Cum găseşti finanţare pentru antreprenoriat online
Mediul online pare mai uşor şi mai prietenos pentru pornirea unei afaceri. Nu e neapărat şi mai ieftin, iar experienţa dură a ultimilor ani, când s-au lansat multe afaceri după ureche, a arătat că antreprenorii sunt mai dispuşi acum să ceară sfaturi şi să caute un partener pentru a lansa afacerea. VentureConnect, o platformă prin care potenţialii antreprenori online pot atrage investiţii pentru ideile lor, a fost lansată de casa de avocatură Biriş Goran şi a pornit tocmai de la problema că ideile bune de business pe zona de tehnologie nu aveau resursa de capital de început pentru demararea unei afaceri. VentureConnect se află la a treia ediţie şi mai mulţi investitori s-au asociat cu proiectul, dorind să descopere astfel idei pe care să le finanţeze. De fapt, proiectul aduce laolaltă investitorii care au capacitatea să finanţeze un proiect şi antreprenorii care dovedesc că pot să genereze venituri. Cei care intermediază relaţia văd o piedică în apropierea celor două părţi sau, după cum spun chiar ei, o barieră culturală de înţelegere a fenomenului.
Dacă în statele occidentale e normal ca antreprenorul să prezinte ideea investitorului, în România discuţia e privită cu suspiciune – “se tem să nu li se fure ideea”. “Un potenţial investitor se alătură antreprenorului în momentul când există transparenţă totală şi are un control asupra modului cum se cheltuiesc banii”, spune Peter Barta, directorul executiv al Fundaţiei Post-Privatizare şi unul dintre liderii proiectului, adăugând că mulţi antreprenori cred că îşi primesc integral finanţarea şi ulterior “se descurcă”.
De cealaltă parte, cum banii investitorilor sunt mai puţini decât înaintea crizei, încrederea nu se mai dobândeşte la fel de uşor. Ca antreprenor, trebuie să dovedeşti că ideea produce venituri, nu substanţiale, dar că are deja efecte palpabile. “Antreprenorii nu au noţiuni şi abilităţi de conducere a unui business, dar situaţia e firească dată fiind lipsa unei istorii antreprenoriale relevante”, spune şi Ana Maria Andronic, senior associate la Biriş Goran. Partea bună este că potenţialii antreprenori sunt mai atenţi acum şi se orientează după punctele lor tari: “În zona de tehnologie, efervescenţa este mai mare – fie că vorbim de aplicaţii web şi mobile, fie de serviciile cloud”, mai spune Peter Barta. În viziunea directorului FPP, internetul poate fi benefic pentru idei legate de magazine online şi aplicaţii, principalul avantaj fiind că afacerea poate trece rapid peste graniţă: “Dacă gândeşti businessul doar în context românesc, va avea limitările sale. Cei care vor o creştere constantă trebuie să privească înspre internaţionalizare”.
Potenţialul de dezvoltare internaţională este important şi pentru investitorii care s-au asociat cu proiectul: “Vor intra în atenţia noastră acele proiecte sau companii cu focus pe software, tehnologii web şi eCommerce, cu un concept de business sustenabil, un produs sau un serviciu inovator aflat măcar în stadiul de pilot, nelegat geografic de ţara – mamă, cu potenţial de dezvoltare internaţională”, precizează Radu Georgescu, preşedintele GECAD Group, companie care va aloca pentru fiecare dintre cele două evenimente bianuale majore organizate sub umbrela VentureConnect în următorii trei ani câte o investiţie de tip “seed money” (finanţarea unor afaceri aflate la început) de 50.000 de euro.
-
Baconschi: IMM-uri “perfecţionate şi performante” din Germania doresc să intre pe piaţa din România
Ministrul Teodor Baconschi face o vizită de două zile în Germania, la invitaţia omologului său, Guido Westerwelle. “În prima zi a vizitei am avut o serie de întâlniri politice”, a spus Baconschi. El a menţionat în acest context întrevederea cu Peter Hinze, secretar de stat în ministerul Economiei şi Tehnologiei şi, totodată, copreşedinte al Consiliului economic româno-german, cu care a trecut în revistă dezvoltarea “foarte promiţătoare” a relaţiilor comerciale bilaterale.
-
Reţeta britanică de ieşire din criză
Dacă actualele tendinţe se menţin, până la jumătatea actualului secol principalele naţiuni europene ar putea ieşi din topul celor mai puternice 10 economii la nivel mondial; acum ratele de creştere în Europa sunt la jumătatea celor dinainte de criză, iar fără reforme, Europa va rămâne şi mai mult în urma competitorilor săi şi nu va mai reuşi să compenseze veniturile pierdute în perioada crizei. Avertismentul e conţinut în materialul asumat de cabinetul prim-ministrului britanic şi distribuit participanţilor la întâlnirea de săptămâna trecută de la sediul BNR cu Vince Cable, ministrul britanic pentru afaceri şi inovaţie.
Cu un discurs destul de agresiv, în care a insistat că “în cazul celui mai negru scenariu, întregul proiect al Uniunii Europene ar putea eşua, cu consecinţe dezastruoase pentru noi toţi”, Vince Cable a reluat avertismentul guvernului său, rostind la Bucureşti una dintre cele mai puternice pledoarii pro-europene de după declanşarea crizei din 2008, pornind de la o perspectivă total diferită de termenii în care au loc discuţiile de acum despre viitorul Europei.
În loc de separarea obişnuită dintre zona euro şi statele europene fără moneda unică, Cable, emisar al unei ţări care şi-a păstrat moneda proprie, a vorbit despre Uniunea Europeană ca piaţă comună comercială, a muncii, a inovaţiei, a energiei, a educaţiei şi ca subiect de drept în negocierile comerciale cu restul lumii; în loc de criza datoriilor suverane şi de evenimentele de pe pieţele financiare ca determinant al politicii statelor europene şi al conflictelor dintre ele, demnitarul britanic a vorbit despre avantajele economice ale UE ca bloc unitar în competiţia cu celelalte puteri globale; în fine, în loc de bănci şi multinaţionale migratoare (întâlnirea de la BNR avea loc exact în ziua când Nokia a anunţat că renunţă la investiţia din România), Cable a vorbit despre forţa de muncă educată şi IMM-urile inovatoare ca atuuri ale Europei pentru relansarea post-criză.
Eventualilor eurosceptici din public, Cable le-a reamintit că numai graţie pieţei unice, “cea mai mare realizare economică a Uniunii Europene şi cea mai mare piaţă de desfacere din lume”, cu peste 500 de milioane de consumatori care generează 12 trilioane de euro anual, a reuşit Europa să devină un actor global alături de SUA şi China şi că nu trebuie să piardă acest statut.
Pe de altă parte, birocraţia europeană şi o legislaţie rigidă fac ca numai 12% din comerţul online al UE să fie transfrontalier, iar beneficiile rezultate din liberalizarea industriei aeriene n-au fost extinse şi pentru căile ferate sau alte căi de comunicaţii. Estimările citate de Vince Cable susţin că o liberalizare suplimentară a serviciilor şi crearea unei pieţe digitale unice ar putea aduce economiei europene venituri în plus de 800 de miliarde de euro pe an, adică echivalentul unei creşteri medii anuale cu circa 4.200 de euro a veniturilor dintr-o familie europeană obişnuită.
La fel, dacă s-ar reduce obstacolele comerciale între UE şi alte pieţe (Japonia, Mercosur), Europa ar câştiga 5,2 milioane de locuri de muncă, adică mai mult decât a pierdut în perioada de recesiune, iar dacă ar reuşi să termine toate negocierile comerciale în curs de desfăşurare, PIB european ar putea creşte cu 60 de miliarde de euro. Cât despre birocraţia la nivelul afacerilor, înfiinţarea unei firme costă 2.285 de euro în UE, faţă de 644 de euro în SUA sau 593 în Brazilia, iar costurile de conformare la reglementările europene şi de obţinere a patentelor îi sufocă mai ales pe micii întreprinzători, cei care concentrează două treimi din locurile de muncă în Europa şi realizează mai mult de jumătate din PIB.
“România şi Marea Britanie au interesul comun de a elimina aceste bariere structurale în calea creşterii economice, care dacă nu vor fi abordate, ne vor trage pe toţi înapoi”, a insistat Cable, într-unul dintre multele puncte ale discursului în care şi-a luat România ca aliat. Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a adăugat chiar că “o combinaţie între birocraţia de la Bruxelles şi birocraţia de la Bucureşti poate fi fatală dezvoltării României”, că România susţine reforma instituţională europeană pentru eliminarea poverii birocratice şi că aceasta trebuie să fie o urgenţă pentru toate statele membre.
Dincolo de politeţea de a-şi declara puncte de vedere comune cu cele al gazdelor (în cazul de faţă BNR), Cable a adus un argument raţional, exprimat la fel de diplomatic: “România este un stat mare al Uniunii şi are o contribuţie mare de adus la o direcţie sănătoasă a politicilor europene, având o perspectivă proaspătă asupra lor”. La nivel practic, britanicii vor stimula prospeţimea respectivă, având în vedere anunţul lui Vince Cable că experţi ai guvernului român vor merge la Londra ca să se inspire din experienţa englezească a autorităţilor de reglementare, ca şi remarca aceluiaşi Cable că “printre conducătorii şi inovatorii României în viitor” se vor afla şi unii dintre numeroşii tineri români care studiază la Oxford sau Cambridge.
Cât despre investiţii, Cable a spus că firmele britanice sunt interesate să investească în special în sectorul energetic, punctele de atracţie fiind planurile României de a liberaliza sectorul energetic şi de a stimula producţia pe bază de resurse regenerabile – hidro, eoliană, solară, geotermală, biomasă. La ora actuală, numărul firmelor britanice cu afaceri în România depăşeşte 4.000, care numai anul acesta au creat câteva sute de noi locuri de muncă; exemplul dat de Cable a fost cel al companiei de servicii IT Endava, care până în iunie 2012 vrea să angajeze în total 1.000 de specialişti români.
Asemănarea dintre România şi Marea Britanie se opreşte însă într-un punct important: dacă Vince Cable a lăudat planul guvernului român de a stimula cu credite subvenţionate IMM-urile (programul Kogălniceanu), plan pe care l-a asemănat cu cel promovat de el însuşi la Londra pentru a susţine micii întreprinzători, resursele disponibile pentru cele două state sunt cum nu se poate mai diferite. Cable, alături de oficiali ai Băncii Angliei, promovează o nouă rundă de relaxare monetară cantitativă (cumpărare de obligaţiuni de către banca centrală spre a injecta lichiditate în piaţă), după model american, după cel lansat în 2009 de Banca Angliei şi încheiat după un an şi 200 de miliarde de lire cheltuite, iar estimările actuale vorbesc de circa 50-100 de miliarde de lire care ar urma să fie necesare pentru stimularea economiei.
Susţinerea de către Cable a noii iniţiative i-a atras critici din partea comentatorilor atenţi la inflaţie şi sceptici în privinţa eficienţei unor astfel de stimulente: economia britanică a crescut cu numai 0,2% în trimestrul al doilea, iar estimările curente pentru 2011% sunt inferioare previziunii de 1,7% din martie a guvernului Cameron. În mod excepţional însă, temându-se de o întoarcere a recesiunii globale, FMI recomandă acum ţărilor dezvoltate să amâne cel puţin o parte din programele de austeritate bugetară până după revenirea la o creştere economică durabilă.
Nu acesta e cazul României şi al economiilor europene din Est; de o astfel de schimbare de politică am putea profita doar indirect, prin faptul că România depinde vital de o relansare a economiei UE. “Vorbim de o încetinire a economiei româneşti la anul, din motivul singular, dar foarte important, că UE va avea doar o creştere mică”, a spus Mugur Isărescu. Sau altfel spus în cuvintele lui Vince Cable: “Este esenţial pentru România ca UE să atingă şi să menţină o creştere sustenabilă”.
-
Nemţii de la SAP vând soft ERP de 12,5 mil. euro anul acesta
|n 2010, aplicaţiile ERP ale SAP au fost cele mai vândute în piaţa locală, conform unui studiu realizat de compania Pierre Audoin Consultants, compania generând vânzări de 10,5 milioane de euro. Pentru 2011, reprezentanţii SAP estimează un avans de peste 20% al vânzărilor de soluţii ERP până la peste 12,5 milioane de euro, în timp ce cota de piaţă a companiei va depăşi nivelul de 25%.
“Anul trecut, vânzările de soluţii ERP au urcat cu peste 11% faţă de 2009, iar pentru acest an estimăm o dublare a creşterii pe acest segment”, a explicat Valentin Tomşa, CEO SAP România. Peste 80% din vânzările de soluţii ERP ale SAP au fost generate de clienţii cu peste 250 de utilizatori. Ponderea se menţine la nivelul pieţei în ansamblu, această categorie de clienţi achiziţionând anul trecut licenţe şi mentenanţă software de tip ERP de aproape 30 de milioane de euro dintr-un total de 44,1 de milioane de euro, cât a fost acest segment în 2010.
Piaţa totală de ERP (software şi servicii) a scăzut anul trecut faţă de 2009 cu 3,2%, până la valoarea de 95.8 milioane euro. Din acest volum, vânzările de software (licenţe şi mentenanţă), au atins pragul de 44,1 de milioane euro, în timp ce serviciile de implementare şi training au generat furnizorilor venituri de 51,7 milioane euro.
Faţă de 2009, segmentul de software a avut o creştere uşoară de 2,5%, în timp ce serviciile au scăzut cu 7,5%.Pentru 2011, Pierre Audoin Consultants prognozează o creştere similară a vânzărilor de soft ERP, alături de o revenire a creşterii pe zona de servicii. Per ansamblu, piaţa va depăşi pragul de 100 de milioane de euro, conform companiei de analiză.
“Potenţialul de creştere al pieţei locale de soluţii ERP este departe de a fi ajuns la un nivel de saturaţie. În urmatorii 5 ani ar putea ajunge la o valoare de 3-400 de milioane de euro”, a concluzionat Eugen Schwab-Chesaru, Managing Director Eastern Europe în cadrul Pierre Audoin Consultants.
-
De la ferma de râme la afacerea de peste 1 miliard
Cartea sa, “Delivering Happiness”, a izbutit să rămână pe locul întâi în New York Times Bestseller List timp de 27 de săptămâni. Este o istorie trăită a unui mare succes antreprenorial, împărţită în trei secţiuni: Profituri; Profituri şi pasiune; Profituri, pasiune şi scop. Scrisă într-o formă narativă accesibilă şi plină de umor, ea urmăreşte aventurile antreprenoriale ale lui Hsieh şi ne împărtăşeşte lecţiile pe care acesta le-a învăţat în viaţă şi în afaceri.
Povestea începe cu vremea când avea nouă ani şi visa să facă avere vânzând râme, ajunge la momentul LinkExchange, companie printre ai cărei membri fondatori se număra şi pe care a vândut-o către Microsoft, contra sumei de 265 de milioane de dolari, iar în cele din urmă insistă asupra episodului în care s-a alăturat celor de la Zappos, în calitate de consultant şi investitor, sfârşind prin a deveni CEO al acestei companii.
A reuşit să crească Zappos de la aproape nimic la vânzări brute de mărfuri anuale de peste 1 miliard de dolari, făcând-o astfel să ajungă în topul revistei Fortune al “Celor mai bune companii pentru care să lucrezi”. Trebuie menţionat şi faptul că, în 2009, Zappos (o afacere de vânzări online de pantofi) a fost cedată către Amazon, printr-o tranzacţie evaluată la peste 1,2 miliarde de dolari.
Mai mult însă decât o autobiografie a unui om împlinit (dar care a cunoscut şi eşecuri usturătoare), această carte ne descrie modelul unei culturi organizaţionale profund diferite de cele tradiţionale, care explică felul cum efortul de a-i face fericiţi pe cei din jurul tău ne poate face mai fericiţi şi pe noi înşine.
Tony Hsieh, “Cum să livrezi fericire”, Editura Publica, Bucureşti, 2011
-
Petrom neagă posibila vânzare a 139 de benzinării către NIS, dar “evaluează în mod constant reţeaua în vederea optimizării”
Petrom a precizat însă că evaluează în mod constant performanţa benzinăriilor din reţeaua proprie în vederea optimizării acesteia. Declaraţiile Petrom vin în contextul în care în ediţia de ieri ZF a publicat un material în care mai multe surse din piaţă susţin că producătorul de petrol şi gaze analizează varianta vânzării a circa 130 de benzinării, aproape un sfert din întreaga reţea de distribuţie a carburanţilor controlată de companie. Potrivit acestor surse, Petrom ar fi chiar într-un proces de due diligence cu sârbii de la NIS, grup petrolier controlat de ruşii de la Gazprom, dar nu se ştie dacă acest proces va rezulta şi într-o tranzacţie concretă. Informaţiile au venit în contextul în care săptămâna trecută noul şef al OMV Gerhard Roiss a declarat că strategia până în 2014 prevede ca grupul petrolier austriac să renunţe la active în valoare de un miliard de euro din segmentul de rafinare şi marketing. Roiss nu a precizat însă în ce ţări urmează să se facă aceste restructurări, spunând doar că investiţiile în rafinăria Petrobrazi, singura unitate din portofoliul Petrom care mai funcţionează după închiderea Arpechim, vor continua şi că firma vrea să-şi păstreze poziţia de lider pe piaţa locală a carburanţilor.
-
Magazinele Say, în insolvenţă
Retailerul GSM a fost nevoit să intre în reorganizare judiciară pe baza unui backgound financiar defectuos, moştenire a unui management anterior deficitar. Astfel, reţeaua de magazine a făcut parte din grupul Globalicom-Trade LTD, companie israeliană cotată la bursa din Tel-Aviv, care s-a dizolvat în luna iulie 2011, brandul Say rămânând practic fără finanţator.
Reţeaua de magazine Say a început deja procesul de restructurare a activităţii, după ce la începutul anului 2011 şi-a schimbat managementul, în funcţia de CEO fiind numit Petruţ Stoica, fost CEO Avenir Telecom.
Reorganizarea companiei vizează şi cooptarea unui nou acţionariat solid, în acest sens existând deja un investitor interesat în preluarea reţelei şi sustinerea dezvoltării viitoare a acesteia. “Există deja un investitor care şi-a manifestat intenţia de a prelua cele 68 de magazine care fac parte în prezent din reţea. Mai mult, până la sfârşitul anului avem în plan deschiderea a 19 magazine noi iar pe baza finanţării noului acţionariat estimăm că până la finele anului 2012 numărul magazinelor va ajunge la 100,” a declarat Petruţ Stoica.
Magazinele Say au avut anul trecut venituri de 41 de milioane de lei, cifră estimată să crescă anul acesta până la 43 de milioane de lei, urmând ca anul 2012 să fie încheiat cu afaceri de 50 de milioane de lei. Say distribuia exclusiv serviciile Orange România.
-
Facebook va avea noi aplicaţii: Site-ul va reflecta mult mai precis ce citesc, privesc, ascultă sau mănâncă utilizatorii săi
Noile aplicaţii ale reţelei de socializare vor furniza fiecărui utilizator informaţii legate de ce fac prietenii săi online, potrivit New York Times. Dacă Frank urmăreşte “The Hangover”, Jane ascultă Jay-Z, iar Mark foloseşte adidaşi Nike, miza Facebook şi a companiilor sale partenere este ca preferinţele acestor utilizatori să influenţeze obiceiurile de consum ale prietenilor lor din reţea. Pe scurt, Facebook ţinteşte în prezent să devină un site pe care utilizatorii să petreacă mult timp, dar şi unul care să îi orienteze online şi să-i influenţeze, din ce în ce mai mult, când sunt offline. “Credem că un pas important în continuare este să ajutăm utilizatorii să îşi spună povestea”, a spus cofondatorul şi directorul general Facebook, Mark Zuckerberg.