BusinessMagazin

Tag: rezultate

  • BRD a revenit pe profit anul trecut, de 43,2 milioane lei, ca urmare a scăderii costului net al riscului

    “Anul 2014 a marcat un punct de cotitură pentru BRD, în care banca a revenit pe profit reuşind în acelaşi timp să îşi îmbunătăţească profilul de risc şi eficienţa operaţională. În anul 2015, BRD va continua să se bazeze pe soliditatea modelului său de bancă universală şi pe capacitatea de a oferi soluţii inovatoare şi servicii personalizate unei baze largi de clienţi. Mai mult ca niciodată, BRD are ambiţia de a se poziţiona printre principalii actori economici care asigură condiţiile revenirii investiţiilor”, a declarat, într-un comunicat, Philippe Lhotte, preşedintele director general al BRD.

    Anul trecut, BRD a continuat să implementeze măsuri de optimizare a costurilor care au determinat o reducere a cheltuielilor operaţionale cu 2,9% comparativ cu 2013. Raportul cost/venit a fost de 50,2%.

    De asemenea, banca a reuşit să reducă rata creditelor neperfomante (de la 24,9% la sfârşitul anului 2013 la 20,3% la sfârşitul anului 2014) în principal datorită implementării unei politici active de ştergere şi vânzare de creanţe, în acelaşi timp îmbunătăţind gradul de acoperire cu provizioane a creditelor neperformante (de la 69% la sfârşitul anului 2013 la 71% la sfârşitul anului 2014). Costul net al riscului a scăzut cu 43% faţă de anul 2013 cu evoluţii favorabile pe ambele segmente, companii şi persoane fizice.

    Soldul creditelor nete acordate de BRD persoanelor fizice a atins 16,2 miliarde lei, în creştere cu 0,3% faţă de luna decembrie 2013, susţinut de dezvoltarea continuă a portofoliului de credite pentru locuinţe. De asemenea, banca a înregistrat o performanţă solidă în ceea ce priveşte creditele nou-acordate (+85% faţă de anul 2013).

    Împrumuturile acordate companiilor, cererea slabă şi concurenţa puternică au dus la un declin de 11,6% al soldului net, până la 10,2 miliarde lei.

    “În anul 2014, sectorul bancar românesc a continuat să se confrunte cu o cerere slabă de credite în pofida nivelului scăzut al dobânzilor. Piaţa a înregistrat un declin al soldului creditelor brute (-3,1%) în ultimele 12 luni, determinat însă şi de operaţiunile de ştergere de creanţe, iar depozitele au crescut (+7,9%), în special pe segmentul companiilor (+10,7%)”, notează banca.

    În ceea ce priveşte depozitele, BRD a continuat să îşi consolideze acest segment, care s-a stabilizat la 36 miliarde lei, prin favorizarea atragerii de depozite de la persoane fizice, reprezentând cele mai stabile surse de finanţare. Economiile persoanelor fizice au crescut cu 8% în anul 2014, avans care se situează peste nivelul pieţei.

    Astfel, la sfârşitul anului trecut, banca avea o rată credite nete/depozite de 73,4% (-3,4 pp faţă de sfârşitul anului 2013), menţionând că are capacitatea de a-şi extinde semnificativ portofoliul de credite atunci când cererea se va redresa.

    Venitul net bancar s-a redus cu 8,4% comparativ cu anul 2013, influenţat în principal de contracţia marjei nete de dobândă. Potrivit BRD, această evoluţie a fost cauzată în special de soldul mai scăzut al creditelor pentru companii.

    Susţinute de venituri în creştere din activităţi de investment banking şi servicii de custodie şi depozitare, veniturile din comisioane au rămas stabile, în ciuda activităţii mai slabe de creditare. Veniturile din alte activităţi bancare au fost mai mici ca urmare a unor venituri nerecurente înregistrate în anul 2013 (câştiguri mai mari din evaluarea portofoliului de swap-uri valutare).

    Prin menţinerea unui nivel solid al rezervelor de capital, BRD are un indicator confortabil de solvabilitate de 17% (Basel III) faţă de 14,2% in anul 2013 (Basel II), semnificativ superior cerinţelor reglementare.

    BRD este a doua banca din România după totalul activelor şi are cea de-a patra capitalizare bursieră la Bursa de Valori Bucureşti, fiind controlată de grupul financiar francez Societe Generale, care deţine 60,17%.

  • Suprafaţa mall-ului Promenada va fi extinsă cu 60%

    “Pentru a lărgi vadul comercial al centrului (Promenada, n.r.), grupul intenţionează să îl extindă cu aproximativ 25.000 metri pătraţi închiriabili de spaţii comerciale de modă şi zone de entertainment, scop pentru care a achiziţionat 1,2 hectare de teren, având în prezent autorizaţie pentru dezvoltarea a 50.000 metri pătraţi de birouri. Grupul intenţionează să solicite aprobarea de re-zonare a terenului achiziţionat, pentru a dezvolta o extensie cu întrebuinţare mixtă, în care să fie integrate birouri de clasa A”, se arată în raportul financiar al fondului remis Bursei de Valori Bucureşti.

    NEPI a achiziţionat Promenada Mall, cu 40.300 metri pătraţi suprafaţă închiriabilă, în zona Floreasca-Barbu Văcărescu din Bucureşti, unde deţine şi două clădiri de birouri. Centrul a fost deschis în 2013 şi este amplasat într-o zonă care s-a dezvoltat considerabil în ultimii ani, inclusiv birouri de clasa A şi infrastructură.

    “Un număr de 385.000 de persoane locuiesc la 15 minute distanţă de mers cu maşina şi se estimează că 24.000 de angajaţi lucrează în birourile din apropiere, la zece minute de mers pe jos, iar alţi 135.000 rezidenţi locuiesc la 20 de minute de mers”, se menţionează în raport.

    În ultimii ani NEPI şi-a crescut constant investiţiile în dezvoltări în România, fiind cel mai activ investitor pe piaţa imobiliară locală.

    “Dezvoltările şi reconfigurările realizate în ultimii patru ani au contribuit substanţial la profitul distribuibil periodic pe acţiune. Dezvoltările NEPI aflate în curs, inclusiv reconfigurări şi extensii ale achiziţiilor efectuate, au crescut la 547 milioane euro (estimat la costuri), din care 176 milioane euro s-au cheltuit până în decembrie 2014. Aceasta reprezintă o creştere de 161 milioane euro în comparaţie cu anul anterior”, se afirmă în raport.

    NEPI are în dezvoltare centrul comercial Mega Mall de lângă Arena Naţională din Bucureşti, cu o suprafaţă de 72.100 de metri pătraţi şi care urmează să fie deschis în al doilea trimestru al anului 2015. Investiţia este estimată la 165 de milioane de euro.

    O altă investiţie importantă este extensia centrului comercual City Park din Constanţa, achiziţionat în luna ianuarie a anului trecut. Grupul a înregistrat progrese cu privire la extensia de 20.200 metri pătraţi suprafaţă închiriabilă, pe lângă cei 29.284 metri pătraţi deja existenţi. Fondul a obţinut autorizaţia de construcţie pentru un cinematograf de zece ecrane Cinema City, care va deţine cea de-a doua sală 4DX din ţară (prima va fi în Mega Mall).

    Procesele de autorizări şi închirieri pentru cei 19.000 metri pătraţi pentru faza a doua a extensiei sunt în curs, faza I fiind începută deja, cu deschiderea programată până în iunie 2015.

    În funcţie de autorizări, restul extensiei trebuie să se deschidă în noiembrie 2015.

    NEPI a obţinut de asemnea, autorizaţiile necesare pentru extinderea şi reconfigurarea cu 10.600 metri pătraţi a Deva Shopping Centre, în urma căreia vor fi construite zone comerciale de modă şi de entertainment, inclusiv un cinematograf cu şase ecrane. Deschiderea este preconizată pentru septembrie 2015.

    Lucrări similare sunt prevăzute şi pentru Severin Shopping Center din Drobeta-Turnu Severin, proiectul de extindere în primă fază prevăzând 9.700 metri pătraţi, inclusiv un cinematograf cu şase ecrane. Şi acest proiect va fi finalizat în septembrie 2015.

    Pe de altă parte, rămâne încertă data de deschidere a centrului comercial pe care NEPI vrea să-l dezvolte în Timişoara pe un teren de 18 de hectare cumpărat în 2013. Intenţia investitorului este să dezvolte pe faze un mall regional cu 80.000 metri pătraţi închiriabili, din care pentru prima fază de 55.700 de metri pătraţi, inclusiv un hipermarket Carrefour a fost începută construcţia în decembrie 2014.

    “Data deschiderii nu a fost încă decisă”, se arată în raport.

    NEPI este în curs de obţinere a autorizaţiilor de construcţie şi pentru un centrul comercial la Piatra Neamţ de 29.300 de metri pătraţi pe un teren de 7,4, preconizată că va fi deschis pe parcursul anului 2016.

    Pe segmentul de birouri, compania dezvoltă la Cluj-Napoca, a doua fază a a complexului The Office, de 19.400 metri pătraţi şi se estimează că amenajările chiriaşilor vor putea începe din noiembrie 2015. De asemenea, NEPI a obţinut autorizaţie de construcţie pentru vila Oromolu din zona istorică Piaţa Victoriei din Bucureşti. Lucrările la dezvoltarea clădirii de birouri, cu 8.400 metri pătraţi, inclusiv renovarea vilei, au început, iar birourile vor fi disponibile pentru amenajările chiriaşilor până în decembrie 2015.

    NEPI a achiziţionat şi dezvoltat şapte centre comerciale pe parcursul exerciţiului financiar, astfel, grupul deţine 18 centre comerciale în România.

    În aceste condiţii NEPI a raportat pentru anul trecut un profit atribuibil acţionarilor de 99,2 milioane de euro, cu 72,8% mai mare faţă de câştigul din anul precedent, de 57,4 milioane euro.

    Încasările din chirii şi alte venituri din exploatare au crescut cu 57,2%, la 87 milioane de euro de la 55,32 milioane euro în 2013.

    La finele lunii decembrie, NEPI avea datorii de 302 milioane de euro faţă de 328,97 milioane euro în 2013.

    Activele fondului erau estimate la sfârşitul lunii decembrie la 1,54 miliarde euro, în urcare cu peste 500 milioane de euro faţă de finalul anului 2013.

    În prezent, NEPI gestionează, printre altele în România, Promenada Mall Brăila, Ploieşti Shopping City, Retail Park Auchan Piteşti, Deva Shopping Centre, Severin Shopping Center, dar şi clădirile de birouri Floreasca Business Park, The Lakeview în Bucureşti şi City Business Centre Timişoara.

    NEPI este primul fond de investiţii imobiliare listat la Bursa de Valori Bucureşti, pe segmentul de piaţă creat pentru Real Estate Investment Trusts (REITs). Fondul mai este listat la bursele de valori de la Johannesburg (Africa de Sud) şi de la Londra, pe segmentul AIM.

  • Raiffeisen anunţă pierderi de 493 milioane de euro în 2014 şi ieşirea de pe pieţele din Slovenia şi Polonia

    Profitul înainte de taxe a scăzut la 23 de milioane de euro în 2014, de la 835 de milioane de euro în anul precedent, potrivit datelor preliminare publicate de banca austriacă.

    Veniturile nete din dobânzi au urcat uşor, de la 3,729 de miliarde de euro la 3,789 miliarde de euro, în timp ce veniturile din comisioane au coborât de la 1,62 de miliarde de euro la 1,58 miliarde de euro.

    Provizioanele pentru credite neperformante sau problematice au crescut anul trecut la 1,716 miliarde de euro, de la 1,149 miliarde de euro în 2013, în timp ce cheltuielile administrative generale au scăzut la 3,024 miliarde de euro, de la 3,34 miliarde de euro.

    Soldul creditelor şi avansurilor către clienţi s-a situat la 78,272 miliarde euro, în coborâre comparativ cu 2013, de la 80,635 miliarde de euro, iar depozitele atrase de la clienţi au scăzut la 66,094 miliarde de euro, de la 66,437 miliarde euro.

    Valoarea totală a activelor RBI se situa la 121,89 de miliarde de euro la sfârşitul anului trecut, în scădere faţă de nivelul consemnat la finalul lui 2013, de 130,64 miliarde de euro.

    În aceste condiţii, RBI a anunţat că nu va plăti dividende pentru anul fiscal 2014.

    De asemenea, grupul austriac a anunţat că va vinde operaţiunile deţinute în Slovenia şi Polonia, pentru a-şi consolida capitalul şi pentru a creşte capitalul comun de rangul 1 (CET 1) la 12% până la jumătatea anului 2017. La finalul anului 2014, indicatorul se situa la 10%.

    În acelaşi timp, RBI îşi va reduce expunerea în Rusia, unde intenţionează să renunţe la 20% dintre activele considerate riscante până la finalul lui 2017. Aceste active erau evaluate la 8,4 miliarde de euro la sfârşitul lui 2014.

    Grupul austriac va renunţa la 30% dintre activele considerate riscante în Ucraina (în sumă totală de 3 miliarde de euro) şi va continua optimizarea operaţiunilor din Ungaria, se arată într-un comunicat al RBI.

    Valoarea totală a activelor evaluate ca riscante se situa la 68,721 de miliarde de euro, în coborâre faţă de 79,897 miliarde de euro în 2013.

    RBI estimează că implementarea acestor măsuri va duce la reducerea cu 16 miliarde de euro a activelor considerate riscante în pieţele avute în vedere, până la finalul anului 2017.

    RBI va publica raportul anual în data de 25 martie, când va prezenta cifrele finale pentru anul 2014 şi estimările pentru acest an.

    La finalul lunii septembrie a anului trecut, Raiffeisen Bank International avea 530 sucursale în România, în urcare de la 529 sucursale în aceeaşi perioadă a anului trecut.

    În România, Raiffeisen Bank International a raportat, pentru primele nouă luni ale anului trecut un profit după taxe de 81 milioane euro, în stagnare faţă de perioada corespunzătoare din 2013.

  • Veniturile Twitter s-au dublat anul trecut, la 1,4 miliarde de dolari

    În 2013, Twitter a înregistrat venituri în valoare de 664,9 milioane de dolari şi o pierdere netă de 645 milioane de dolari, se arată într-un raport publicat de compania americană.

    Acţiunile Twitter au urcat cu până la 13% în şedinţa extinsă de tranzacţionare, în condiţiile în care anul trecut titlurile companiei au scăzut cu 44%, potrivit Bloomberg.

    Veniturile Twitter au crescut cu 97% în trimestrul al patrulea din 2014 faţă de acelaşi interviu din 2013, de la 242 de milioane de dolari la 479 de milioane de dolari, în timp ce pierderea netă a scăzut la 125 de milioane de dolari de la 511 milioane de dolari în perioada analizată.

    Veniturile din publicitate pe platforme mobile au reprezentat 88% din încasările totale din publicitate înregistrate de Twitter în perioada octombire-decembrie a anului trecut.

    Numărul vizualizărilor efectuate de utilizatori pe Twitter a crescut cu 23%, la 182 de miliarde în ultimul trimestru al anului trecut faţă de aceeaşi perioadă din 2013.

    Numărul utilizatorilor a crescut cu 20% în trimestrul al patrulea al anului trecut în comparaţie cu acelaşi interval din 2013, la 288 de milioane. Faţă de trimestrul al treilea, avansul numărului de utilizatori a fost de 1,4%, marcând cel mai lent ritm de creştere din istoria companiei.

    În acest sens, Twitter a anunţat că a pierdut 4 milioane de utilizatori din cauza unei probleme la sistemul de operare iOS 8 lansat de Apple în luna septembrie a anului trecut.

    Pentru primul trimestru din 2015, Twitter estimează că numărul de utilizatori va creşte cu 4,5% faţă trimestrul al patrulea, cu 13-16 milioane, în timp ce veniturile se vor situa între 440 şi 450 de milioane de dolari.

  • Profitul Chevron, la minimul ultimilor cinci ani în trimestrul patru, din cauza preţului petrolului

    Rezultatul este totuşi peste aşteptările analiştilor intervievaţi de MarketWatch.

    La nivelul anului 2014, Chevron a obţinut un profit net de 19,2 miliarde de dolari, în scădere cu 10,3% faţă de 21,4 miliarde de dolari în 2013.

    Grupul a obţinut în trimestrul patru venituri totale în valoare de 46,1 miliarde de dolari, cu 17,2% mai mici faţă de 56,1 miliarde de dolari în intervalul simular al anului anterior. În 2014, veniturile Chevron au scăzut cu 7,4%, la 211,9 miliarde de dolari, de la 228,8 miliarde de dolari în 2013.

    Cursul valutar a avut o contribuţie de 432 de milioane de dolari la profitul Chevron în trimestru patru, faţă de 202 milioane de dolari cu un an în urmă.

    Investiţiile de capital al Chevron vor fi în acest an de 35 de miliarde de dolari, cu 13% mai mici faţă de 2014.

    Chevron a extins investiţiile în proiecte marine de mare adâncime, în condiţiile în care preţurile ţiţeiului au scăzut cu aproape 60% din iunie 2014.

    În decembrie, Chevron a inaugurat producţia la exploatarea Jack/St. Malo din Golful Mexic, proiect de 7,5 miliarde de dolari care, potrivit estimărilor, va produce petrol şi gaze timp de patru decenii. La începutul acestei săptămâni, Chevron a convenit să cumpere participaţii la două perimetre din Golful Mexic, de la grupul BP.

    Preşedintele şi directorul general al Chevron, John Watson, a declarat că vrea ca producţia mondială a grupului să crească cu peste 20% până la sfârşitul anului 2017.

    În România, Chevron a finalizat în iulie 2014 activităţile de explorare la prima sondă din România, în localitatea Siliştea-Pungeşti, judeţul Vaslui, după două luni de foraj la adâncimi de 3.000 de metri.

    Compania americană mai deţine alte trei acorduri de mediu în judeţul Vaslui pentru explorarea gazelor de şist în localităţile Păltiniş – Băceşti, Popeni – Găgeşti şi Puieşti. De asemenea, compania a mai obţinut anul trecut şi cea de-a doua autorizaţie de construire pentru amplasarea unei noi sonde de explorare, în perimetrul deţinut la Puieşti.

    După ce Chevron a obţinut, în 3 octombrie 2013, autorizaţie de construire pentru amplasarea în judeţul Vaslui a primei sonde de explorare a gazelor de şist în România, la Pungeşti au avut loc mai multe proteste violente ale localnicilor.

  • Profitul Chevron, la minimul ultimilor cinci ani în trimestrul patru, din cauza preţului petrolului

    Rezultatul este totuşi peste aşteptările analiştilor intervievaţi de MarketWatch.

    La nivelul anului 2014, Chevron a obţinut un profit net de 19,2 miliarde de dolari, în scădere cu 10,3% faţă de 21,4 miliarde de dolari în 2013.

    Grupul a obţinut în trimestrul patru venituri totale în valoare de 46,1 miliarde de dolari, cu 17,2% mai mici faţă de 56,1 miliarde de dolari în intervalul simular al anului anterior. În 2014, veniturile Chevron au scăzut cu 7,4%, la 211,9 miliarde de dolari, de la 228,8 miliarde de dolari în 2013.

    Cursul valutar a avut o contribuţie de 432 de milioane de dolari la profitul Chevron în trimestru patru, faţă de 202 milioane de dolari cu un an în urmă.

    Investiţiile de capital al Chevron vor fi în acest an de 35 de miliarde de dolari, cu 13% mai mici faţă de 2014.

    Chevron a extins investiţiile în proiecte marine de mare adâncime, în condiţiile în care preţurile ţiţeiului au scăzut cu aproape 60% din iunie 2014.

    În decembrie, Chevron a inaugurat producţia la exploatarea Jack/St. Malo din Golful Mexic, proiect de 7,5 miliarde de dolari care, potrivit estimărilor, va produce petrol şi gaze timp de patru decenii. La începutul acestei săptămâni, Chevron a convenit să cumpere participaţii la două perimetre din Golful Mexic, de la grupul BP.

    Preşedintele şi directorul general al Chevron, John Watson, a declarat că vrea ca producţia mondială a grupului să crească cu peste 20% până la sfârşitul anului 2017.

    În România, Chevron a finalizat în iulie 2014 activităţile de explorare la prima sondă din România, în localitatea Siliştea-Pungeşti, judeţul Vaslui, după două luni de foraj la adâncimi de 3.000 de metri.

    Compania americană mai deţine alte trei acorduri de mediu în judeţul Vaslui pentru explorarea gazelor de şist în localităţile Păltiniş – Băceşti, Popeni – Găgeşti şi Puieşti. De asemenea, compania a mai obţinut anul trecut şi cea de-a doua autorizaţie de construire pentru amplasarea unei noi sonde de explorare, în perimetrul deţinut la Puieşti.

    După ce Chevron a obţinut, în 3 octombrie 2013, autorizaţie de construire pentru amplasarea în judeţul Vaslui a primei sonde de explorare a gazelor de şist în România, la Pungeşti au avut loc mai multe proteste violente ale localnicilor.

  • Profitul Google a urcat cu 11,6% anul trecut, la 14,4 miliarde de dolari

    Veniturile totale au crescut cu 18,9% în 2014, la 66 de miliarde de dolari faţă de 55,5 miliarde de dolari în 2013, în condiţiile în care cea mai mare parte a acestora a fost reprezentată de publicitate. Anul trecut, publicitatea a generat 59 de miliarde de dolari, în urcare faţă de 50,5 miliarde de dolari în 2013.

    În acelaşi timp, cheltuielile au avansat de la 40,1 miliarde de dolari în 2013 la 49,5 miliarde de dolari anul trecut, în condiţiile în care Google investeşte în domenii precum furnizarea de servicii de Internet, sisteme digitale de plată sau dezvoltarea automobilelor fără şofer.

    La nivelul trimestrului al patrulea, profitul a crescut cu 41%, la 4,8 miliarde de dolari de la 3,4 miliarde de dolari în perioada corespunzătoare din 2013. Excluzând unele cheltuieli, Google a raportat un câştig mediu pe acţiune de 6,88 de dolari, sub estimările analiştilor, care au anticipat un câştig de 7,12 dolari pe acţiune, conform FactSet, potrivit The Wall Street Journal.

    Google a înregistrat venituri în urcare cu 15% în trimestrul al patrulea, de la 15,7 miliarde de dolari la 18,1 miliarde de dolari.

    Patrick Pichette, directorul financiar al Google, a declarat că aprecierea dolarului a condus la reducerea veniturilor din perioada octombrie-decembrie cu peste 400 de milioane de dolari.

    Titlurile Google au crescut cu 2% în şedinţa extinsă de tranzacţionare, în urma publicării rezultatelor financiare. Acţiunile companiei americane au scăzut cu 9% anul trecut.

    Google a avut anul trecut o cotă de 40,5% din piaţa de publicitate pe platformele mobile, în scpdere de la 46,6% în 2013, potrivit firmei de cercetare eMarketer. Piaţa de publicitate pe platformele mobile este evaluată la 40 de miliarde de dolari.

  • CEO-ul McDonald’s plăteşte cu funcţia pentru rezultatele catastrofale ale companiei

    McDonald’s a avut în 2014, în Statele Unite, cele mai proaste rezultate din ultimii 12 ani, iar acest lucru a dus la demiterea CEO-ului Don Thompson.

    Acesta preluase mandatul în 2012, însă nu a reuşit să rezolve numeroasele probleme cu care se confruntă lanţul de restaurante. Trimestrul patru din 2014 a fost al cincilea consecutiv în care McDonald’s a înregistrat scăderi în Statele Unite.

    Locul lui Thompson va fi luat de Steve Easterbrook, actualul chief brand officer al companiei. “Cu astfel de rezultate, era evidentă nevoia de schimbare”, a declarat Will Slabaugh, analist la Stephens Inc., citat de Bloomberg.

    Acţiunile McDonald’s au înregistrat o creştere de 3,5% ca urmare a anunţului. Compania, care deţine peste 36.000 de locaţii la nivel global, nu a mai înregistrat creşteri pe piaţa din SUA din octombrie 2013.

    Vânzările lanţului de restaurante McDonald’s din Japonia au scăzut în decembrie 2014, aceasta fiind a 11-a lună consecutivă în care lanţul american înregistrează pierderi.

    Scăderea s-a datorat, printre altele, faptului că McDonald’s a trebuit să raţionalizeze porţiile de cartofi prăjiţi ca urmare a unei greve în sistemul naval ce nu a permis aducerea materiei prime necesară. Compania a renunţat să mai vândă porţii medii şi mari de cartofi prăjiţi. În urma unor clipuri video difuzate de mai multe televiziuni, care ilustrau ideea că anumite produse ar fi expirate, McDonald’s a retras de la comercializare şi chiftelele de pui (nuggets).

    Numărul clienţilor a scăzut cu 14% în ultima lună a anului trecut, în vreme ce valoarea medie a cumpărăturilor a scăzut cu 8%, notează Bloomberg. “În ciuda numeroaselor măsuri pe care le-am luat pentru a minimaliza efectele grevei, înlocuirea anumitor produse ne-a afectat vânzările în decembrie”, au declarat reprezentanţii lanţului de restaurante.

    Imaginea McDonald’s în Japonia a fost afectată în 2014 de mai multe scandaluri şi plângeri înaintate de clienţi, care au declarat că au găsit bucăţi de plastic în nuggets şi îngheţată, precum şi un dinte de om într-o pungă de cartofi prăjiţi.

    McDonald’s Corp., cel mai mare lanţ de restaurante la nivel mondiale, a anunţat la începutul lunii decembrie 2014 cea mai abruptă scădere a vânzărilor din istoria recentă. Vânzările din restaurantele din Statele Unite ale Americii deschise în ultimul an au scăzut cu aproape 5%, potrivit informaţiilor transmise de companie.

    Mark Stevens, CEO al companiei de marketing MSCO Inc. şi autor al bestsellerului Your Marketing Sucks, descrie, într-o postare pe blogul personal, motivele pentru care lanţul de restaurante McDonald’s înregistrează cele mai slabe vânzări din ultimul deceniu.

     “McDonald’s era cândva un concept simplu şi uşor de abordat: un vânzător internaţional de burgeri unde poţi mânca vită, cartofi prăjiţi şi bea cola. Simplitatea era tulburătoare, iar fondatorul Ray Kroc a menţinut-o aşa, iar o forţă teribiliă l-a răspândit pe toata planeta”, îşi aminteşte Mark Stevens.

    Specialistul observă principalele motive pentru care brandul sub care operează lanţul de restaurante a devenit unul “de nerecunoscut”.

  • Yahoo va transfera participaţia la Alibaba, evaluată la 40 miliarde de dolari, către o firmă nou creată

    Acţionarii Yahoo vor primi toate titlurile noii entităţi denumite SpinCo, iar tranzacţia nu va presupune achitarea vreunei taxe. Compania americană apreciază că această mutare se va încheia în trimestrul al patrulea din acest an, relatează Financial Times.

    Decizia luată de Yahoo creşte semnificativ şansele ca Alibaba să răscumpere acţiunile, potrivit unor surse.

    “Există un risc serios ca titlurile noii entităţi să fie tranzacţionate la un preţ mai mic, iar Alibaba nu are de ce să se bucure pentru asta. Aş fi surprins dacă nu ar încerca că răscumpere acţiunile”, a afirmat o persoană apropiată situaţiei.

    Acţiunile Yahoo au urcat cu până la 7% pe bursa din New York în urma anunţării deciziei referitoare la participaţia la Alibaba.

    Valoarea de piaţă a Yahoo se ridică la aproximativ 47 de miliarde de dolari, astfel că acţiunile deţinute la Alibaba, evaluate la 40 de miliarde de dolari, au fost în atenţia investitorilor încă dinainte de listarea pe bursă a grupului chinez.

    În luna septembrie a anului trecut, Alibaba a fost listată pe bursa din New York, acţiunile grupului crescând cu 38% în prima şedinţă de tranzacţionare, cel mai mare avans obţinut vreodată de o companie de peste 10 miliarde de dolari la finalul primei zile de tranzacţionare.

    Suma obţinută de grupul chinez de comerţ electronic în urma listării s-a situat la nivelul record de 25 de miliarde de dolari, după ce bancherii au folosit opţiunea de creştere cu 15% a tranzacţiei, pe fondul cererii mari.

    Yahoo a cumpărat o participaţie de 40% la Alibaba în 2004, pentru un miliard de dolari. Ulterior, grupul chinez a răscumpărat o parte dintre acţiuni, astfel că, înainte de listarea pe bursă a Alibaba, Yahoo mai deţine o participaţie de 24%.

    În luna septembrie, Yahoo a vândut 140 de milioane de acţiuni Alibaba în cadrul ofertei publice şi a obţinut un câştig brut de 9,5 miliarde de dolari.

    Yahoo a prezentat, totodată, şi rezultatele financiare pentru anul trecut. Veniturile s-au situat la 4,61 miliarde de dolari, în scădere uşoară faţă de 4,68 miliarde de dolari în 2013, peste aşteptările analiştilor, care au estimat venituri în valoare de 4,4 miliarde de dolari pentru 2014.

    Profitul EBITDA (înainte de dobânzi, taxe, deprecieri şi aprecieri) a coborât la 1,36 miliarde de dolari anul trecut comparativ cu 1,56 miliarde de dolari în 2013, în timp ce câştigul net pe acţiune a fost de 1,57 de dolari, în urcare faţă de 1,52 de dolari în 2013.

    Yahoo estimează că profitul EBITDA din primul trimestru din acest an se va situa între 100 şi 140 de milioane de dolari, iar veniturile se vor ridica la aproximativ 1,1 miliarde de dolari.

  • Apple a avut profit record, de 18 miliarde de dolari, în perioada octombrie-decembrie

    Veniturile Apple au urcat cu 30% în primul trimestru al anului fiscal 2015 (perioada octombrie-decembrie 2014), la 74,6 miliarde de dolari faţă de 57,6 miliarde de dolari în aceeaşi perioadă din 2013. Aceasta este cea mai bună creştere trimestrială a veniturilor înregistrată de compania americană, după cea din trimestrul al doilea fiscal din 2012, când s-a situat la 59%, relatează Bloomberg.

    Vânzările de iPhone-uri din perioada octombrie-decembrie au avansat cu 46% comparativ cu acelaşi interval din 2013, la numărul record de 74,5 milioane de unităţi, peste aşteptările analiştilor, care estimau că Apple va livra 64,9 milioane de unităţi. De asemenea, cifra este mai mare decât volumul de vânzări de iPhone-uri din întregul an fiscal 2011, când Apple a livrat 72,3 milioane de unităţi.

    În luna septermbrie a anului trecut, Apple a lansat două noi modele de smartphone-uri, iPhone 6 şi iPhone 6 Plus. În primul weekend de la debutul pe piaţă al celor două iPhone-uri, Apple a vândut un număr record de peste 10 milioane de unităţi, cumpărătorii luând cu asalt magazinele clasice şi virtuale pentru a cumpăra telefoanele cu ecrane mari ale companiei.

    Vânzările de iPad-uri au scăzut cu 18%, la 21,4 milioane în octombrie-decembrie 2014 faţă de perioada corespunzătoare din 2013. De altfel, Apple vrea să crească vânzările tabletelor prin încheierea unui parteneriat cu International Business Machines (IBM), alături de care să creeze programe noi pentru iPad-uri şi iPhone-uri. De asemenea, producătorul american pregăteşte lansarea unei tablete cu ecran mai mare în acest an.

    Apple estimează că veniturile vor avansa cu cel puţin 14% în trimestrul al doilea fiscal, iar creşterea ar putea să continue pe parcursul anului, în condiţiile în care directorul general Tim Cook a anunţat că livrările de smartwatch-uri Apple vor începe în luna aprilie. Apple Watch va avea un preţ de porninre de 349 de dolari.

    Acţiunile Apple au crescut cu până la 6,7% în şedinţa extinsă de tranzacţionare. În luna noiembrie, pe fondul entuziasmului investitorilor legat de noile produse lansate de Apple, valoarea de piaţă a companiei a depăşit 700 de miliarde de dolari.