Tag: populatie

  • Blaga: Astăzi, Parlamentul şi partidele îşi împart ultimele locuri în încrederea populaţiei

     ”Este bine că ne amintim de momentele importante ale istoriei şi că le celebrăm aşa cum se cuvine”, a spus Vasile Blaga, precizând că actul de naştere al Senatului este un reper care nu trebuie uitat.

    El a spus că instituţiile au performat prin efortul membrilor săi şi a adăugat că omagiul său este pentru oamenii care de-a lungul vremii s-au străduit şi au făcut legi bune pentru România şi pentru români, instituţia Senatului dobândind de pe urma muncii acestor oameni respect şi încredere.

    ”Din păcate, însă, treptat, capitalul de încredere s-a risipit. Astăzi, Parlamentul şi partidele politice îşi împart ultimele locuri în ceea ce priveşte încrederea populaţiei în instituţiile publice”, a anunţat Vasile Blaga, mărturisind că a constatat acelaşi lucru şi în urmă cu 10 ani, când s-au sărbătorit 140 de ani de la înfiinţarea Senatului.

    Preşedintele PDL a mai declarat că lipsa de încredere a populaţiei în Senat ”pare un paradox, dacă ne gândim că această Cameră a Parlamentului a ratificat în aceşti zece ani actele de aderare la NATO şi Uniunea Europeană”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Tănăsescu: Un rol foarte important în adoptarea euro îl are strategia de comunicare către populaţie

     “Intrarea în zona euro este un exerciţiu care implică angajament şi determinare politică, coordonare instituţională şi o comunicare extraordinară a acestui exerciţiu. Strategia de comunicare în această evoluţie către zona euro joacă un rol foarte important”, a declarat Tănăsescu joi după o conferinţă de presă.

    El a dat ca exemplu strategia deficitară de comunicare din 2004-2005, când România a trecut la “leul greu”, prin tăierea a patru zerouri, spunând că mulţi gândesc încă în lei vechi.

    “Am fost în piaţă să fac nişte cumpărături şi cei de acolo tot în milioane (de lei vechi- n.r.) vorbesc. E clar că strategia de comunicare de acum zece ani a dat greş. De aceea pregătirea oamenilor ca să poate să accepte această nouă provocare ce se numeşte euro trebuie foarte bine comunicată”, a punctat Tănăsescu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Averea netă a populaţiei din SUA a atins nivelul record de 81.800 miliarde de dolari în primul trimestru

     Indicele S&P 500 al bursei americane a urcat cu 1,4% în primul trimestru, în timp ce Fed a continuat politica monetară de sprijinire a economiei prin dobânzi foarte scăzute, aproape de zero, şi achiziţii de obligaţiuni.

    Datoriile gospodăriilor americane au crescut, de asemenea, cu 2% în primele trei luni, excluzând cheltuielile cu plata creditelor ipotecare.

    Valoarea creditelor contractate de sectorul nefinanciar a scăzut cu 10% în perioada ianuarie-martie, la 2.320 miliarde de dolari, în timp ce creditarea ipotecară a rămas slabă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Numărul naşterilor din 2013 a scăzut sub 180.000, record negativ pentru ultimii 70 de ani

    “2013 a fost primul an în care numărul de născuţi vii este mai mic de 180.000. După revoluţie s-a înregistrat un trend descrescător, au mai existat şi mici perioade de creştere, dar 2013 a marcat acest minim. Din seriile de date, este evident că am atins minimul din 1960, dar e aproape sigur că reprezintă minimul de după al doilea război mondial”, a spus Tudorel Andrei.

    El a explicat că pe parcursul perioadei de tranziţie, scăderea populaţiei a fost cauzată în principal de imigraţie, dar anul trecut proporţia s-a inversat, iar principala cauză a scăderii populaţiei a fost sporul natural negativ.

    Altfel spus, anul trecut diferenţa negativă dintre noii-născuţi şi persoanele decedate a fost mai mare decât numărul românilor care au plecat în străinătate pentru perioade mai mari de 12 luni.

    Tudorel Andrei a precizat că reducerea populaţiei a fost cauzată anul trecut în proporţie de 95% de sporul negativ al populaţiei.

    “Avem aproape un echilibru între migraţie şi emigraţie, sub 10.000 de persoane”, a completat şeful INS.

    Directorul general al direcţiei generale de demografie şi statistică socială, Silvia Pisică, a explicat că scăderea natalităţii are două explicaţii, fiind rezultatul atât a emigraţiei, cât şi a modificărilor de comportament generaţionale.

    “Sunt peste 2,3 milioane de persoane care au emigrat. Majoritatea covârşitoare din categoria de vârstă 25-64 ani, cu accent extrem de mare pe 25-45 de ani, vârsta la care se fac copii. A crescut şi vârsta de căsătorie. Generaţia părinţilor noştri se căsătorea puţin după 20 de ani, iar astăzi căsătoriile şi naşterile se duc spre 30 de ani”, a explicat Pisică.

    Directorul din INS a arătat că şi numărul mediu de copii pe cuplu este în scădere, ceea ce afectează sporul natural.

    “Dacă în generaţia anterioară, a părinţilor noştri, fiecare familie avea cel puţin doi copii, nu vorbim de bunicii noştri, acum cuplurile se limitează la un copil. Când a fost baby-boomul, după decretul din 66, au fost 575.000 de născuţi vii”, a completat Pisică.

    Tudorel Andrei a precizat că pentru a avea spor natural zero, fiecare româncă fertilă ar trebui să nască 2,1 copii, în timp ce rata actuală se găseşte în jur de 1,5.
     

  • Încălzirea globală şi o bacterie pun în pericol una dintre cele mai populare băuturi din lume

    În 24 de ore, întreaga populaţie consumă 1,6 miliarde de ceşti de cafea. Este cea mai populară băutură după apă şi ceai. Din punct de vedere financiar, cafeaua este al doilea cel mai tranzacţionat bun după petrol, iar businessul cafelei a atins, anul trecut, 28,6 miliarde de dolari.

    O bacterie numită Hemileia vastatrix face însă din ce în ce mai multe ravagii, iar în 2013 a produs pagube de jumătate de miliard de dolari în rândul fermierilor din America Centrală.

    Mai mult decât atât, încălzirea globală a început să joace un rol extrem de important, astfel încât seceta şi valurile de căldură excesivă distrug anual sute de tone de cafea. Aceşti factori, combinaţi, pot ajunge să distrugă aproape 40% din producţia de cafea a Americii Centrale, relatează Quartz.

    Având cel mai probabil origini în Africa de Est, bacteria infectează frunzele de cafea, lăsându-le cu pete galbene care distrug procesul de fotosinteză. Bacteria a ajuns pe continent în anii ’70, răspândindu-se pe cale aeriană şi pe hainele muncitorilor.

    Cercetătorii au reuşit, în timp, să producă un soi rezistent, însă bacteria dezvoltă noi tulpine anual. În 2013 aceasta a infectat trei sferturi din recolta din El Salvador şi două treimi din recoltele din Guatemala şi Costa Rica.

    Situaţia devine dramatică, în primul rând, pentru micii fermieri care depind de cafea pentru a supravieţui. Pentru restul lumii, ideea de dispariţia a cafelei nu pare încă a porni dezbateri.

  • De ţinut minte. Cifrele săptămânii

    3.372
    numărul de autorizaţii de construire pentru clădiri rezidenţiale eliberate în aprilie, în creştere cu 5,1% faţă de luna martie şi în scădere cu 6,2% faţă de aprilie 2013

    310 mil. euro
    valoarea finanţărilor noi acordate în T1 de companiile de leasing, cu 28% peste nivelul din aceeaşi perioadă a anului trecut

    0,28%
    ponderea în PIB a deficitului bugetar în perioada ianuarie-aprilie, faţă de 1,19% din PIB în acelaşi interval din 2013

    8,3%
    cu atât a crescut cuantumul pensiilor în Spania în perioada 2008-2012, în timp ce veniturile populaţiei din segmentul de vârstă 30-44 de ani au scăzut cu 2,8%, din cauza tăierilor de salarii şi a creşterii şomajului

    2,5 mld. euro
    deficitul comerţului cu mărfuri al UE în relaţia cu Japonia în UE în 2013, în timp ce în comerţul cu mărfuri UE a consemnat un excedent de 9,3 mld. euro
     

  • Creditarea a crescut în aprilie cu 0,2% faţă de martie, dar se plasează cu 0,8% sub aprilie 2013

     “Creditul în lei a crescut cu 0,8% (0,5% în termeni reali), în timp ce creditul în valută exprimat în lei s-a diminuat cu 0,2% (exprimat în euro, creditul în valută a scăzut cu 0,1%). La 30 aprilie 2014, creditul neguvernamental a înregistrat o reducere de 0,8% (-2% în termeni reali) faţă de 30 aprilie 2013, pe seama majorării cu 6,1% a componentei în lei (4,8% în termeni reali) şi a diminuării cu 5% a componentei în valută exprimată în lei (exprimat în euro, creditul în valută s-a redus cu 7,7%)”, se arată într-un comunicat al Băncii Naţionale a României (BNR).

    Depozitele s-au majorat cu 0,5% faţă de martie, la 215,03 miliarde lei.

    Economiile în lei ale gospodăriilor populaţiei au crescut cu 0,8%, la 81,77 miliarde lei. Faţă de aprilie 2013, plasamentele în bănci au fost cu 6,2% mai mari (4,9% creştere în termeni reali).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Banca centrală a Ungariei înăspreşte condiţiile pentru împrumuturile contractate de populaţie

     Banca Naţională a Ungariei vrea să introducă o limită superioară a raportului între valoarea împrumutului şi venituri pentru toate creditele de retail şi să impună reglementări mai stricte privind dovedirea venitului disponibil, potrivit raportului de stabilitate financiară al instituţiei publicat joi, scrie Bloomberg.

    Instituţia ar putea adopta reguli mai ferme în domeniul creditării şi să creeze o “bancă rea”, care să preia activele neperformante.

    Băncile din Ungaria, care plătesc cea mai mare taxă specială impusă instituţiilor financiare din Europa, fac eforturi să ţină sub control creşterea împrumuturilor neperformante, care au reprezentat la sfârşitul anului trecut 18% din totalul creditelor corporatiste şi 18,6% din împrumuturile pentru populaţie.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Bani pentru lupta cu sărăcia

    În ultimul deceniu însă, cheltuielile pentru protecţia socială în Europa de Est şi Asia Centrală au crescut în medie cu 15% pe an, ajungând de la o medie de 0,9% din PIB în 2000 la 1,3% din PIB în 2005 şi cca 2% din PIB în 2010.

    În perioada 2005-2012, România a redus inegalitatea socială cu 14%, urmată ca performanţă de Belarus, Polonia, Serbia şi Muntenegru (conform calculelor BM, inegalitatea socială este în medie cu 3% mai mare în absenţa unor programe de protecţie socială).

  • Care este prima “victimă” a taxei pe stâlp. “Nicio ţară normală nu impozitează investiţiile”

    Centrale hidro, termo şi nuclearoelectrice, sonde de ţiţei sau gaze, baraje, stâlpi, cabluri, iazuri sau canale de irigaţii – toate companiile care deţin şi astfel de active sunt nevoite să plătească începând din mai 2014  un impozit de 1,5%, denumit generic taxa pe stâlp.

    Acest nou impozit, care se aplică la valoarea de inventar a construcţiilor, a dat peste cap planurile de afaceri ale marilor jucători din piaţa de energie, agricultură sau telecomunicaţii (şi nu numai), care au estimat că vor fi nevoite să plătească fiecare câteva milioane sau chiar zeci de milioane de euro.

    Taxa pe stâlp, care a intrat în vigoare la începutul acestui an şi care va putea fi plătită în două rate egale, pe 25 mai, respectiv 25 septembrie, a stârnit şi o serie de controverse şi interpretări, în contextul în care statul nu publicase nici la mijlocul săptămânii trecute, deci cu mai puţin de trei săptămâni înainte de plata primei rate, normele metodologice privind modul de aplicare a acestui nou impozit.

    Cu alte cuvinte, modul de calcul al taxei pe stâlp este reglementat foarte succint şi există încă incertitudini cu privire la impozitarea sau nu a anumitor categorii de construcţii.

    Chiar şi în acest context, statul ştie cât are de colectat de la companii. Guvernul a estimat că va încasa circa 480 de milioane de lei (110 milioane de euro) din taxa pe stâlp, însă de fapt suma ar putea fi mult mai mare. Din unele calcule, bugetul de stat va înghiţi din această nouă taxă peste 1,1 miliarde de lei (250 de milioane de euro) doar de la 38 de mari plătitori, estimează Gabriel Biriş, partener al casei de avocatură Biriş Goran.

    Printre companiile care ar urma să plătească cel mai mult la bugetul de stat pentru impozitul pe construcţii speciale se numără Petrom, cea mai mare firmă din România, cu afaceri de 5,5 miliarde de euro şi profit de un miliard de euro anul trecut. Petrom a estimat că va plăti pe taxa de stâlp între 70 şi 100 de milioane de dolari (50-72 de milioane de euro) anul acesta.

    Şi compania de stat Nuclearelectrica, care administrează singura centrală nuclearelectrică din România, a prognozat că impozitul pe care îl va plăti către bugetul de stat pentru construcţiile speciale se apropie de 100 de milioane de lei (23 de milioane de euro). „În mod evident, plata acestor taxe va avea un impact asupra profitului şi rezultatului financiar în sensul scăderii acestora, (…) într-o perioadă când eforturile companiei sunt direcţionate către o creştere susţinută a indicatorilor financiari, în conformitate cu strategia de creştere financiară asumată„, spune Daniela Lulache, director general al Nuclearelectrica.

    În acest context, compania spune că intenţionează să-şi adapteze strategia în sensul absorbirii cel puţin parţiale a acestui impact. Nuclearelectrica a încheiat anul precedent cu un profit net de aproape 96 de milioane de euro.
    „Este o nenorocire. Este un impozit pe investiţii într-o ţară în care investiţiile sunt oricum la un nivel nepermis de redus şi care ar trebui să creeze condiţii pentru investiţii, nu să le inhibe„, este de părere avocatul Gabriel Biriş. El exemplifică printr-o investiţie de 1 milion de euro care se încadrează în categoria de construcţii speciale, pentru care proprietarul va trebui să plătească anual un impozit de 15.000 de euro, indiferent că aceasta este profitabilă sau nu.

    „Denumirea de «taxă pe stâlp» a fost adoptată pentru a limita impactul acestui impozit în mintea oamenilor. În realitate, acest impozit nu afectează doar companiile de electricitate care deţin stâlpi„, spune Biriş. El adaugă că printre cele mai sever afectate sectoare vor fi agricultura, logistica şi distribuţia, precum şi tot ce înseamnă energie regenerabilă.