PIB a crescut în primul trimestru cu 2,5% în zona euro şi cu 2,4% în UE 28 faţă de T1 2017. Faţă de ultimul trimestru din 2017, PIB a crescut cu 0,7% în zona euro şi cu 0,6% în UE 28.
În Statele Unite PIB a crescut cu 0,6% faţă de trimestrul precedent şi cu 2,9% faţă de perioada similară a anului trecut.
Aura Oprea spune că exemplul ei este unul reprezentativ pentru generaţia din care face parte: a renunţat la visul unei ascensiuni ierarhice în multinaţională pentru a da frâu liber creativităţii antreprenoriale. Cum s-a concretizat aceasta într-o afacere de 500.000 de euro în doi ani povesteşte într-o ediţie a emisiunii smart business.
Smart Business este o emisiune în care dorim să vi-i aducem în faţă, în cadrul unui material video publicat pe site-urile şi paginile de Facebook ale Business Magazin şi Ziarului Financiar, pe reprezentanţii noii generaţii de antreprenori, cei care au avut curajul să dezvolte pe piaţa locală afaceri ieşite din tipar.
Brandul polonez de praline de ciocolată Chocolissimo a fost miza antreprenorială a Aurei Oprea încă din 2015, când a decis să aducă pe piaţa locală această marcă; în prezent, afacerea este formată din vânzarea pralinelor pe o platformă online şi, punctual, în funcţie de colaborările de pe parcursul anului, din comercializarea lor în diverse centre comerciale din Bucureşti. Printre produsele vândute se află pralinele belgiene şi figurinele din ciocolată; un concept propriu de ciocolată personalizată l-au numit telegrame de ciocolată. „Telegramele din ciocolată sunt vedetele noastre fiindcă există o tendinţă în consum ca oamenii să se implice în realizarea produsului, chiar şi la nivel conceptual; prin aceste produse asta oferim opţiunea de a fi implicat în realizarea lui. Textele acestora variază în funcţie de ocazia pentru care sunt oferite.
De pildă, unele dintre cele recurente sunt cereri în căsătorie”, explică antreprenoarea. Preţurile sunt cuprinse între 30 şi 150 de lei în cazul telegramelor, iar pentru praline, între 50 şi 200 de lei. Comenzile vin atât de la persoane fizice, cât şi de la clienţi companii; cea mai mare parte a afacerii este generată de segmentul companiilor.
Chocolissimo a avut anul trecut o cifră de afaceri de 2,3 milioane de lei. Antreprenoarea a observat că pe final de an comenzile cresc cu 200%. Aura Oprea spune că ideea dezvoltării acestei afaceri i-a venit după ce a observat cât de greu se găseşte în România ciocolata albă de calitate: „Ciocolata albă este cel mai uşor de reprodus, dar o ciocolată albă de calitate se găseşte foarte greu deoarece nu are cacao la bază şi de aceea este foarte greu de digerat, la propriu”. În căutările ei pentru acest tip de ciocolată a dat peste Chocolissimo, brand care nu exista atunci pe piaţa locală; spune că, mai mult decât produsul, i-a plăcut prezentarea, modul de prezentare a acestuia. „Nu sunt neapărat o consumatoare înrăită de ciocolată, dar sunt un om de marketing şi mi-a plăcut foarte mult modul de comunicare, în felul acesta m-am dus eu spre ei”, povesteşte ea. Conceptul Chocolissimo este dezvoltat în Polonia, dar pralinele sunt produse în Belgia.
După ce a identificat potenţialul conceptului şi pentru piaţa locală, Aura Oprea a decis să îşi înceapă propria afacere şi să renunţe ulterior la locul de muncă pe care îl avea atunci: „Este povestea clasică a generaţiei mele aceea de a lucra mult timp în corporaţie într-un domeniu pe care l-am studiat şi ulterior să ies şi să mă ocup de businessul meu”. Oprea a studiat marketingul în cadrul Academiei de Studii Economice din Bucureşti. După absolvire, a lucrat ca manager de evenimente la Holcim (2013-2014) şi ca specialist în marketing la Farmexpert (2014-2016).
La final de 2014 i-a venit ideea dezvoltării afacerii cu ciocolată, iar în 2015 a demarat proiectul. „După terminarea facultăţii, la fel ca majoritatea colegilor mei de generaţie, am avut idealuri măreţe de a face parte dintr-o corporaţie, de a ajunge cât mai sus pe scara ierarhică însă la momentul în care am fost la un pas de a atinge acest vis şi când am fost cât mai aproape de corporaţie, nu m-am regăsit în povestea de acolo.” Spune că, deşi nu este genul de persoană care să militeze împotriva corporaţiilor, recunoaşte că, uneori, creativitatea angajaţilor este limitată într-un astfel de mediu: „Într-un mediu corporatist, creativitatea îţi este de multe ori diminuată; acesta este motivul care m-a determinat pe mine să ies din corporaţie; sunt o persoană cu iniţiativă – am fost tot timpul genul acesta de iniţiatoare.”
De altfel, faptul că are spirit de iniţiativă se reflectă şi în modul în care a abordat discuţia cu producătorii polonezi de ciocolată: le-a trimis un e-mail în care le-a povestit despre dorinţa ei de a aduce brandul în România. Prima lor reacţie a fost să refuze: „Mi-au spus că nu erau interesaţi de piaţa din România în acel moment, fără să-mi dea explicaţii clare”. Acest răspuns nu a descurajat-o, ci a determinat-o să le facă o vizită în Polonia, reuşind astfel să îi convingă de potenţialul pieţei locale. „Suntem prost educaţi la acest capitol în sensul că suntem obişnuiţi să consumăm mult şi prost, în detrimentul consumului unui produs de calitate, dar într-o cantitate mai mică”, descrie ea comportamentul consumatorilor români.
Provocarea, spune ea, este de a îndrepta cât mai mulţi consumatori către ciocolata de calitate, la fel cum se întâmplă în vest. „Majoritatea cumpărăturilor pe site-ul nostru sunt pentru a fi făcute cadou. Comportamentul este diferit de cel din Germania, de exemplu, unde se cumpără pentru consumul propriu”, exemplifică ea. Tânăra descrie, în cadrul emisiunii Smart Business, şi o calitate esenţială pentru un antreprenor: „Cred foarte mult în curaj mi se pare că este o virtute care îţi permite să le dezvolţi pe toate celelalte, nici măcar constanţă nu poţi avea fără curaj. Cred că asta este important nu propovăduiesc curajul iraţional, dar cred că în momentul în care ai curaj şi perseverenţă poţi să îţi duci la îndeplinire planurile”.
Aura Oprea a mizat pe un domeniu în plină dezvoltare: potrivit unei analize a KeysFin publicate anul acesta, producătorii şi distribuitorii de ciocolată ar putea ajunge în 2018 la vânzări record, depăşind pragul de 5 miliarde lei (circa 1 miliard euro), după un avans de 20% anul trecut, pe fondul creşterii puterii de cumpărare a românilor. Potrivit studiului, care a analizat evoluţia pieţei din 2012 până în prezent, principalul indicator care susţine dinamica sectorului este profitabilitatea pieţei. Dacă în 2012 cele 786 de firme producătoare sau distribuitoare de produse din ciocolată raportau un profit net de 107,3 milioane lei, în 2017 se estimează că acesta a fost de 306,1 milioane lei, la un număr de 758 de firme.
Evoluţia pozitivă a pieţei a venit pe fondul creşterii economice, propulsată de avansul semnificativ al consumului. Pe fondul dezvoltării ofertelor şi mai ales a investiţiilor semnificative în marketing şi promovare, românii s-au arătat tot mai interesaţi de ciocolată. Astfel, chiar dacă potrivit Eurostat un român mănâncă anual mult mai puţină ciocolată decât vesticii – 2,2 kg/cap de locuitor prin comparaţie cu 3 kg per capita în Grecia, 11 kg pe cap de locuitor în cazul elveţienilor – consumul de ciocolată a crescut semnificativ în ultimii doi trei ani, potrivit specialiştilor de la KeysFin.
Principalul jucător din piaţa românească, pe segmentul de producţie, este Nestlé, cu o cifră de afaceri de 783,6 milioane lei, companie urmată, la mare distanţă, de Kandia Dulce SA, cu 161,4 milioane lei, Heidi Chocolat SA, cu 106,2 milioane lei, Mueller şi Prietenii (19,1 milioane de lei) şi Marco Polo (18 milioane de lei). Pe segmentul de distribuţie, SECA Distribution SA conduce clasamentul cu afaceri de 390,8 milioane de lei în 2016, urmată de Ferrero România SRL (398 milioane de lei), D.R.I.M Daniel SRL (268,7 milioane de lei), Wrigley România (133,7 milioane de lei) şi Almira Trade SRL (130,3 milioane de lei). „Există un studiu faimos în lumea ştiinţifică care face o legătură directă între consumul de ciocolată dintr-o ţară şi numărul premiilor Nobel. Elveţia conduce atât în clasamentul consumului de ciocolată, cât şi în cel al premiilor Nobel obţinute şi se spune că o contribuţie semnificativă o au flavonoidele care se găsesc în ciocolată, dar şi în vin şi care cresc semnificativ activitatea cerebrală, interesul pentru cunoaştere, intuiţia. Dincolo de teorii, cert este că ciocolata reprezintă un produs care şi în România devine semnificativ, iar investiţiile în domeniul sunt pe măsură. Piaţa are un potenţial de creştere semnificativ, iar 2018 va confirma, cu siguranţă, această tendinţă”, au spus experţii de la KeysFin în cadrul studiului.
Primele autobuze electrice care vor circula în România, pe străzile din Cluj-Napoca, aşteaptă ultima inspecţie pentru a fi livrate. Vehiculele Urbino 12 Electric sunt pregătite de plecare în fabrica Solaris din Polonia, compania care a câştigat licitaţia privind furnizarea autobuzelor.
„Mai este nevoie doar să vină cineva din România care să facă inspecţia, apoi pot pleca”, spune Maciej Sanikowski, expert în comunicare la Solaris.
În prima fază, vor fi livrate 11 autobuze, însă contractul prevede un total de 30 de autobuze electrice pentru transportul public. Acestea vor ajunge în România în luna mai. Preţul unui autobuz electric este de 500.000 de euro, astfel că primele 11 costă 5,5 milioane de euro. În iulie 2017, când a fost finalizată licitaţia, primarul din Cluj-Napoca, Emil Boc, spunea că finanţarea primelor 11 autobuze este asigurată din fonduri elveţiene.
„În Polonia, schimbarea de politică legată de fondurile de pensii a avut un impact neglijabil în piaţă. Fondurile lor de pensii sunt investitori masivi în acţiuni şi au naţionalizat doar partea de investiţii în titluri de stat. Oamenii au avut de optat ce fac mai departe. Dacă se va aplica şi la noi aceeaşi strategie, nu vor fi probleme“, a spus Mihai Purcărea la ZF Live.
El a atras atenţia că deocamdată nu este clar ce se va întâmpla cu fondurile de pensii private în România, fiind un grad mare de incertitudine pe această zonă. „Fondurile de pensii sunt investitori masivi în acţiuni, deci dacă ele dispar, companiile nu vor mai avea cui să vândă dacă vor să atragă finanţare pe bursă“.
+ Mitsubishi Electric Europe, prin divizia Mitsubishi Electric Living Environmental Systems, a deschis săptămâna aceasta prima sucursală a companiei din România, în scopul de a întări prezenţa brandului pe piaţa locală. Sediul situat în Capitală va fi condus de Andrea Veronese.
+ Steven Spielberg a devenit primul regizor ale cărui filme au generat încasări de peste 10 miliarde de dolari la box-office.
+ România va avea cea mai mare creştere economică din Europa în 2018, după Malta, se arată în raportul de primăvară emis de Fondul Monetar Internaţional. Noua proiecţie arată o creştere de 5,1% pentru România, faţă de cea estimată în raportul din octombrie 2017, de 4,4%.
+ Salariile românilor din multinaţionale vor creşte în 2018 peste media celor din Cehia, Polonia sau Ungaria. În sectorul IT, de exemplu, salariile angajaţilor din România vor creşte cu 4,5% anul acesta, în timp ce în Cehia majorarea va fi de 3%, în Polonia de 3,2%, iar în Ungaria de 3,4%, potrivit unui studiu Mercer. Cele mai mari creşteri salariale se vor înregistra anul acesta în domeniul auto, unde salariile vor bifa plusuri de 6,2%.
+ Coreea de Nord şi Coreea de Sud plănuiesc să anunţe încheierea războiului între state, în cadrul unui summit unde preşedinţii celor două state ar putea să afirme că doresc eliminarea tensiunilor miliatare.
+ Poliţia Română a recuperat peste 500 de monede şi 18 podoabe dacice din argint care aparţin României din oraşul Salzburg. Acestea au fost prezentate în cadrul unei conferinţe de presă.
DOWNS
– Ce scandal? Ce dieselgate? Volkswagen Group a vândut peste 1 milion de vehicule în martie, cea mai bună lună din istoria grupului.
– Bilanţul guvernului pe trimestrul I, plin de „realizări” care nici măcar n-au fost demarate. O serie de lucrări de investiţii şi măsuri economice aflate în faza de proiect în primele trei luni din 2018 şi care ar putea demara în perioadele următoare sunt trecute drept realizări în bilanţul guvernului pe trimestrul I, prezentat săptămâna trecută în şedinţa Comitetului Executiv
Naţional al PSD.
– Agenţia Europeană a Mediului informează că, anual, 28.000 de români mor din cauza problemelor provocate de aerul poluat. Cele mai frecvente afecţiuni sunt bronşitele, astmul sau bolile cardiovascule; aproximativ un milion de români suferă de afecţiuni respiratorii.
– România are cel mai mare cost al împrumuturilor din Uniunea Europeană, de 4,61%. Dobânzile la împrumutirle externe pe termen lung s-au dublat în ultimii doi ani.
– Codul fiscal a fost modificat în 120 de puncte în primele trei luni ale anului. Florin Jianu, preşedintele Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România, acuză că aceste modificări provoacă instabilitate.
– Trenurile CFR au contabilizat anul trecut peste 4,5 milioane de minute întârziere. Cu toate astea, despăgubiri au primit doar 70 de călători, dar nu pe rutele interne.
Posturile de radio, care au obţinut o cifră de afaceri de aproximativ 56 de milioane de euro în 2017, sunt cumpărate de grupul Czech Media Invest, lider pe piaţa media din Cehia, potrivit comunicatului transmis de Lagardere.
“Operaţiunea este prima dintr-o serie de cedări de active viitoare ale Lagardère Active, în cadrul procesului de reorganizare strategică anunţat de Arnaud Lagardère pe 8 martie 2018”, se precizează în comunicat.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Posturile de radio, care au obţinut o cifră de afaceri de aproximativ 56 de milioane de euro în 2017, sunt cumpărate de grupul Czech Media Invest, lider pe piaţa media din Cehia, potrivit comunicatului transmis de Lagardere.
“Operaţiunea este prima dintr-o serie de cedări de active viitoare ale Lagardère Active, în cadrul procesului de reorganizare strategică anunţat de Arnaud Lagardère pe 8 martie 2018”, se precizează în comunicat.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
„Imaginea este, în primul rând, efectul unui comportament de zi cu zi în relaţia cu partenerii, angajaţii, cu managementul companiei, al celui din viaţa personală totodată. Imaginea mai este, desigur, şi efectul acţiunilor şi prezenţei în societate şi în mediul de business”, spune Andreea Stănescu. Ea supervizează livrarea operaţiunilor de suport IT – service desk şi infrastructură – ale Stefanini în Europa, prin centrele de servicii ale companiei din România, Polonia, Belgia şi Republica Moldova, precum şi echipele de field support din regiune.
Compania şi-a continuat creşterea şi în 2017, la nivel regional cifra de afaceri majorându-se cu 12%. De asemenea, numărul de angajaţi din România s-a mărit cu 19%. În 2016, compania a avut o cifră de afaceri de peste 157 milioane de lei şi peste 1.330 de angajaţi pe plan local, potrivit informaţiilor Ministerului de Finanţe.
Despre contrucţia imaginii, Andreea Ştefănescu spune: „Strategia mea este de a fi eu însămi în ceea ce fac, de a fi autentică şi de a acţiona într-un mod care mă reprezintă. Desigur, asta presupune şi o aliniere între valorile personale şi cele ale organizaţiei pe care o reprezint, şi de aceea e o alegere personală de a reprezenta organizaţii sau grupuri în care cred cu adevărat”.
Un purtător de cuvânt a declarat că Timmermans se va întâlni cu premierul Mateusz Morawiecki, ministrul de Externe Jacek Czaputowicz, preşedintele Curţii Constituţionale, Julia Przyłębska şi preşedintele Curţii Supreme, Małgorzata Gersdorf.
Varşovia insistă că măsurile au scopul de a moderniza un sistem care are elemente ce datează încă din timpul regimului comunist.
La 20 decembrie 2017, Comisia Europeană a propus Consiliului Uniunii Europene să adopte o decizie în virtutea Articolului 7 al Tratatului UE, care prevede posibilitatea suspendării drepturilor de vot ale Poloniei, din cauza situaţiei sistemului judiciar polonez.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Un purtător de cuvânt a declarat că Timmermans se va întâlni cu premierul Mateusz Morawiecki, ministrul de Externe Jacek Czaputowicz, preşedintele Curţii Constituţionale, Julia Przyłębska şi preşedintele Curţii Supreme, Małgorzata Gersdorf.
Varşovia insistă că măsurile au scopul de a moderniza un sistem care are elemente ce datează încă din timpul regimului comunist.
La 20 decembrie 2017, Comisia Europeană a propus Consiliului Uniunii Europene să adopte o decizie în virtutea Articolului 7 al Tratatului UE, care prevede posibilitatea suspendării drepturilor de vot ale Poloniei, din cauza situaţiei sistemului judiciar polonez.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro