BusinessMagazin

Tag: pensii

  • Legea pensiilor speciale ale parlamentarilor, ADOPTATĂ de plen. Ce pensii vor avea senatorii şi deputaţii

    Legea va ajunge la preşedintele Klaus Iohannis, care este obligat acum, în termen de 10 zile, să promulge proiectul.

    Astfel, parlamentarii vor primi o pensie specială, calculată în funcţie de numărul de mandate încheiate, însă în limita a cel mult trei. Pentru a beneficia de pensie, ei vor trebui să fi încheiat cel puţin un mandat complet.

    Un parlamentar cu un mandat ar urma să primească o astfel de pensie de aproximativ 1.550 de lei, cel cu două mandate ar primi 3.100 de lei, iar cei cu minimum trei mandate ar câştiga, în plus, aproximativ 4.600 de lei.

    Adoptarea proiectului a fost marcată de dispute procedurale între PSD şi PNL. Parlamentarii au adoptat, în plen, raportul Comisiei pentru stat, prin care era modificată Legea pensiilor speciale, acceptând, parţial, criticile aduse de Klaus Iohannis.

    Ulterior, preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, a anunţat că legea a fost adoptată cu totul, însă PNL a solicitat un vot suplimentar, invocând regulamentul, pentru lege în ansamblu. Intenţia era astfel ca legea să fie respinsă la al doilea vot, după adoptarea modificărilor aduse de comisii. Valeriu Zgonea a anunţat că o lege reexaminată nu poate fi respinsă ulterior, ci doar aprobat sau respins raportul Comisiilor. Cum raportul a fost aprobat, legea se consideră adoptată, a explicat Valeriu Zgonea.

    În cele din urmă, Zgonea a acceptat acordarea unui nou vot, după ce şi preşedintele Comisiei de statut, social-democratul Bogdan Niculescu Duvăz, a transmis că un nou vot este obligatoriu.

    La doilea vot, legea a obţinut 287 de voturi “pentru” şi cinci abţineri şi un vot “împotrivă”, liberalii anunţând că nu vor vota în plen, pentru a se “delimita” de acest proiect.

    În cele din urmă, legea a fost anunţată ca fiind aprobată în integralitate, cu amendamentele aduse de Comisii.

    Legea pensiilor speciale ale parlamentarilor a fost adoptată în luna iunie, fiind trimisă spre reexaminare ulterior de către preşedintele Klaus Iohannis. Comisia pentru statut a modificat, în mai multe rânduri, proiectul, fiind apoi amânată dezbaterea în plen.

    În luna septembrie, comisia pentru Statut a modificat raportul la legea pensiilor parlamentarilor, stabilind că aleşii care au avut minimum un an de mandat – nu 6 luni cum era iniţial – vor primi pensii speciale şi că deputaţii şi senatorii au dreptul la aceste pensii la încetarea mandatului şi dacă nu sunt realeşi

    Ulterior, proiectul a mai trecut printr-o fază de modificări, stabilindu-se că de pensiile speciale nu vor putea beneficia cei care nu au încheiat cel puţin un mandat. Mai mult, vor avea dreptul, la încetarea mandatului, la indemnizaţie pentru limită de vârstă, dacă nu sunt realeşi pentru un nou mandat.

    Deputaţii şi senatorii beneficiază de indemnizaţia pentru limită de vârstă de la data la care li se acordă drepturile de pensie pentru limită de vârstă, dar nu mai devreme de data încetării mandatului aflat în derulare.

    Pentru mandate incomplete, indemnizaţia pentru limită de vârstă se calculează proporţional cu perioada de mandat efectiv exercitată, dar nu mai puţin de un mandat de activitate parlamentară.

    Pe perioada exercitării unui nou mandat, plata indemnizaţiei pentru limită de vârstă se suspendă, urmând a fi reluată, la încetarea acestuia, în cuantumul recalculat prin valorificarea perioadei de mandate exercitat după suspendare.

    Nu beneficiază de indemnizaţia pentru limită de vârstă deputaţii şi senatorii care au fost condamnaţi definitiv pentru comiterea, în calitate de deputat sau senator, a unei infracţiuni de corupţie prevăzută la art. 289 – 291 din Legea Codului Penal.

    Comisia de Statut a introdus şi alte infrancţiuni pentru care deputaţii şi senatorii, dacă au fost condamnaţi, nu vor beneficia de pensii speciale, şi anume pentru infracţiunile prevăzute la art. 254 – 257, adică pentru ultraj, tulburarea de posesie, distrugere calificată, distrugere în culpă.

    Iniţial, Comisia de Statut a analizat cererea de reexaminare, fără a ţine cont de mare parte din recomandările şefului statului.

    Comisia a stabilit că parlamentarii vor încasa pensiile din momentul în care au decizii de pensionare în sistemul de stat, iar cuantumul a rămas acelaşi ca cel iniţial, respectiv 0,55% din indemnizaţia de parlamentar, de acesta urmând să beneficieze deputaţii şi senatorii care au avut mandate consecutive până la 3 mandate. De asemenea, contrar recomandărilor preşedintelui, comisia a decis că vor beneficia de pensii şi cei condamnaţi definitiv pentru incompatibilitate.

  • Proiectul privind pensiile speciale pentru aleşii locali, adoptat tacit de Camera Deputaţilor

    Propunerea legislativă, semnată de un grup de 30 de deputaţi şi senatori de la PSD, PNL, UDMR, prevede că primarii, viceprimarii, preşedinţii şi vicepreşedinţii de consilii judeţene care au vârsta standard de pensionare vor beneficia de pensii speciale, prevedere aplicându-se şi celor care au deţinut astfel de funcţii anterior intrării în vigoare a actului normativ.

    Cuantumul indemnizaţiei pentru limita de vârstă se acordă în limita a trei mandate şi de calculează că produs al numărului lunilor de mandat cu 0,55 din indemnizaţia brută lunară. Indemnizaţia se cumulează cu orice tip de pensie stabilită în sistemul public de pensie şi se suportă din bugetul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, se mai arată în proiect.

    Pentru mandatele incomplete, indemnizaţia se calculează proporţional cu perioada de mandat exercitată, care nu poate fi mai mică de doi ani.

    Termenul pentru votarea propunerii era 2 noiembrie, astfel încât, în absenţa unei decizii a plenului Camerei Deputaţilor, proiectul se consideră adoptat tacit şi va fi trimis Senatului spre dezbatere, în calitate de for decizional.

  • Dragnea, despre legea pensiilor parlamentarilor: Poate trebuie să regândim întregul sistem de pensii

    “Am discutat în coaliţie despre pensiile parlamentarilor. Eu cred că e bine să mai cântărim, că e bine să vină şi legea salarizării bugetarilor în Parlament, că poate ar fi bine să generăm o discuţie serioasă despre întregul sistem de pensii, poate regândim întregul sistem şi după ce continuăm aceste discuţii să luăm o decizie finală. Eu zic a treia oară că este bine să cântărim mult mai mult această decizie privind legea pensiilor pentru parlamentari”, a spus Dragnea.

    Întrebat în legătură cu faptul că acest lucru i-ar nemulţumi pe parlamentari ai PSD şi cum i-ar putea împăca, Dragnea a spus: “Nu este vorba de împăcat, nu-mi permit să-i numesc pe colegii mei nişte copii care trebuie împăcaţi, sunt oameni responsabili, oameni politici cu experienţă, care se gândesc la toată ţara, toţi pensionarii şi au capacitatea de a purta o discuţie în grupul parlamentar, nu o să o facem astăzi, ci în zilele următoare, este un subiect foarte important şi trebuie să punem în balanţă toate consecinţele şi să nu uităm că suntem sociali democraţi şi principiul solidarităţii trebuie să funcţioneze”.

    Legea pensiilor pentru parlamentari se află în faza de reexaminare la Camera Deputaţilor, după ce preşedintele Iohannis a respins promulgarea ei. Comisia de statut a analizat săptămâna trecută cererea de reexaminare, fără a ţine cont de mare parte din recomandările şefului statului.

    Comisia a stabilit că parlamentarii vor încasa pensiile din momentul în care au decizii de pensionare în sistemul de stat, iar cuantumul a rămas acelaşi ca cel iniţial, respectiv 0,55% din indemnizaţia de parlamentar, de acesta urmând să beneficieze deputaţii şi senatorii care au avut mandate de la 6 luni consecutive până la 3 mandate. De asemenea, contrar recomandărilor preşedintelui, comisia a decis că vor beneficia de pensii şi cei condamnaţi definitiv pentru incompatibilitate.

    Plenul Camerei a amânat o decizie pe această temă, cererea de reexaminare fiind retrimisă comisiei.

  • La finalul primului semestru, activele NN România depăşeau peste 11 miliarde de lei

    Pe segmentul asigurărilor de viaţă, NN a înregistrat prime brute subscrise până la finalul lunii iunie 2015 în valoare de 308,6 milioane de lei, volum în creştere cu peste 4% faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior. Evoluţia are la bază tendinţele observate în comportamentul clienţilor pe parcursul anului trecut şi reconfirmate în prima jumătate a acestui an: clienţii aleg un nivel mai ridicat de protecţie financiară şi îşi reorientează preferinţele spre asigurările unit-linked. Astfel, sumele asigurate medii aferente contractelor încheiate în prima jumătate din 2015 au fost cu 9% mai mari decât în aceeaşi perioadă a anului anterior, în timp ce ponderea contractelor de tip unit-linked în totalul contractelor noi vândute în prima jumătate a anului a crescut cu 7 puncte procentuale faţă de primul semestru din 2014. Dacă la nivelul portofoliului total de contracte există un echilibru între cele de tip tradiţional şi cele cu componentă de investiţie, la nivelul portofoliului de contracte nou-încheiate, asigurările de tip unit-linked au reprezentat 37% din total la finalul lunii iunie a acestui an. 

    NN Asigurări de Viaţă a plătit asiguraţilor un volum al indemnizaţiilor pentru evenimente asigurate de 15,8 milioane de lei în primele şase luni din 2015, cu 19% mai mult faţă de perioada similară a anului precedent. În plus, pentru poliţele ajunse la finalul perioadei contractuale, NN a plătit clienţilor 50,7 milioane de lei, valoare cu 4,8% mai mare decât în primul semestru din 2014. Numărul total de contracte răscumpărate şi reziliate a scăzut cu 14% în perioada analizată, dinamica fiind dublată de scăderea cu acelaşi procent a cuantumului răscumpărărilor plătite. Totodată, numărul celor care au ales să-şi repună în vigoare un contract a crescut cu 8% în primele şase luni din 2015 faţă de perioada similară a anului trecut.

    Cifre cheie:

    •           Active financiare în administrare: 2,9 miliarde de lei în primul semestru din 2015 (plus 8,8% faţă de S1 2014)

    •           Volumul de prime brute subscrise: 308,6 milioane de lei în perioada ianuarie-iunie (plus 4% faţă de S1 2014)

    •           Prima brută medie pentru contractele subscrise în perioada ianuarie–iunie 2015: 1.786 de lei (plus 5% faţă de S1 2014)

    •           Beneficii plătite pentru pentru evenimente asigurate şi contracte ajunse la maturitate: 66,5 milioane de lei

    •           Marja de solvabilitate disponibilă a NN Asigurări de Viaţă: 1,35

    •           Coeficientul de lichiditate: 4,7

    Pe piata pensiilor facultative, cele două fonduri administrate de NN Asigurări de Viaţă – Activ şi Optim, deţineau o cotă de piaţă calculată în funcţie de active de 49,06% la finalul lunii iunie a acestui an. Astfel, volumul activelor administrate de NN în beneficiul celor 156.431 de participanţi a ajuns, la sfârşitul primului semestru din 2015, la valoarea de 558,19 milioane de lei, în creştere cu aproximativ 25% faţă de perioada similară din 2014. Peste jumătate (51,3%) dintre angajaţii români care au decis în primul semestru al acestui an să economisească pe termen lung prin intermediul pensiilor facultative au ales unul dintre cele două fonduri administrate de NN. Nivelul contribuţiilor brute medii lunare alocate de cei care au ales fondul de pensii facultative cu grad de risc dinamic (Activ) a fost de aproximativ 109 lei în perioada analizată, cu 9% mai mult decât în primul semestru al anului anterior, în timp ce pentru fondul de pensii facultative cu grad de risc echilibrat (Optim), suma medie economisită lunar a fost de 115 lei (+5% mai mult decât media lunară a sumelor economisite până la finalul lunii iunie 2014). Din 2007, când a fost înfiinţat, şi până la finalul lunii iunie 2015, fondul din categoria celor cu grad de risc dinamic administrat de NN a obţinut o performanţă anualizată de 8,42%, iar fondul din categoria celor cu grad de risc echilibrat o performanţă anualizată de 8,97%, faţă de o medie anualizată a tuturor fondurilor din piaţă de 7,79%. (Sursa: calcule NN/APAPR pe baza statisticilor ASF).

    Cifre cheie:

    •           Active nete administrate de fondurile NN din Pilonul 3: 558,19 milioane de lei (plus 28,6% faţă de S1 2014), din care 23,4% pe fondul Activ

    •           Numărul cumulat de participanţi: 156.431 de persoane (plus 12,2% faţă de S1 2014)

    •           Contribuţia medie brută: Activ – 109.47 de lei în S1 2015 (plus 9% faţă de S1 2014); Optim – 115.37 de lei în S1 2015 (plus 5% faţă de S1 2014).

    În primul semestru din 2015, profitul brut al NN Asigurări de Viaţă s-a cifrat la peste 7 milioane de lei, incluzând cheltuielile excepţionale generate de procesul de rebranding. Profitul obţinut din activitatea curentă a atins nivelul de 18,5 milioane de lei, fiind cu 25% mai mare decât cel înregistrat în aceeaşi perioadă a anului anterior, şi a susţinut cheltuiala excepţională de 11,5 milioane de lei necesară realizării acţiunilor incluse în procesul de rebranding.

    Pe segmentul de pensii private obligatorii, fondul de pensii administrat privat de NN în beneficiul celor peste 1,85 milioane de participanţi avea în administrare active nete de peste 8 miliarde de lei la finalul lunii iunie 2015, majorându-se cu aproximativ 30% faţă de perioada similară a anului trecut. Susţinând acumularea veniturilor participanţilor pentru perioada pensionării, fondul de pensii administrat privat de NN a realizat de la lansare, în mai 2008, şi până la finalul lunii iunie 2015 o performanţă anualizată  de 10,97%, media anualizată a tuturor fondurilor din piaţă fiind de 10,49% (Sursa: calcule NN/APAPR, pe baza statisticilor ASF).

    Cifre cheie:

    •           Cota de piaţă a NN Pensii în funcţie de active: 37,11%

    •           Active nete administrate: 8,04 miliarde de lei (plus 30% faţă de S1 2014)

    •           Număr de participanţi: 1.853.753

    •           Contribuţia medie brută: 117,56 de lei (faţă de 95,5 de lei în S12014)

    Administrator fond: NN Pensii SAFPAP –www.nn.ro

    Depozitar: BRD Groupe Societe Generale S.A.

  • CRIZA DIN GRECIA: Acord între Atena şi creditori pentru aplicarea reformei pensiilor începând din iulie. Vârsta de pensionare va creşte la 67 de ani

    Atunci când creditorii au acceptat, în iulie, să negocieze un acord de asistenţă financiară în valoare de 86 de miliarde de euro care să permită Greciei să revină pe linia de plutire şi să rămână în zona euro, Guvernul grec s-a angajat să pună în aplicare reforme de amploare până la sfârşitul lui octombrie.

    Creditorii – FMI, BCE, UE şi Mecanismul European de Stabilitate (MES) – reclamă, de exemplu, abandonarea regimului de prepensionare şi creşterea vârstei de pensionare la 67 de ani.

    Cele două părţi urmează să se pună de acord asupra unui plan de ajutorare până la 20 august, dacă Grecia vrea să fie în măsură să ramburseze 35 miliarde de euro BCE, scadente la această dată.

    “S-a convenit, iar acest lucru nu este contestat, ca toate drepturile la pensionare stabilite înainte de 30 iunie să nu fie afectate”, a declarat un funcţionar de rang înalt de la Ministerul grec al Muncii.

    El a adăugat că Atena va elabora în detaliu reforma pensiilor până în octombrie şi va prezenta propuneri cu privire la probleme în domeniul muncii până la sfârşitul anului.

    Moscovici se declară încurajat

    “În ceea ce ce priveşte problemele legate de muncă, Grecia vrea să definească şi să adopte practici mai bune, pe baza modelului social european, şi să revină asupra dereglementării practicate în cei cinci de asistenţă”, a declarat la rândul său ministrul Muncii George Katrougalos pentru agenţia Ana.

    În contextul în care vizitele din trecut ale fostelor misiuni ale Troicăi (FMI, UE, BCE) la ministere au fost denunţate drept o încălcare a suveranităţii naţionale, George Katrougalos i-a invitat pe negociatori să discute la minister, ca o dovadă de bunăvoinţă.

    Guvernul continuă cea mai mare parte a negocierilor la nivel înalt cu creditorii într-un hotel din centrul Atenei.

    Echipe tehnice s-au întâlnit, de asemenea, penttru a evoca probleme legate de fiscalitate, justiţie şi corupţie. Ele urmează să discute despre crearea unui fond de privatizare şi pentru credite neperformante, potrivit unui reprezentant guvernamental.

    Într-un interviu pentru ziarul Ethnos, comisarul european însărcinat cu Afaceri Economice Pierre Moscovici se declară încurajat de progresele de până acum.

    “Contez pe partenerii noştri greci să adopte o ordine de zi ambiţioasă pentru ca să putem să respectăm un calendar ambiţios”, spune el. “Dacă toate părţile îşi respectă angajamentele de la 12 iulie, atunci se poate ajunge la un acord”, adaugă comisarul.

    Pentru a putea deschide negocieri în vederea unui nou plan de ajutorare, Guvernul de extremă stânga al premierului Alexis Tsipras, aflat la putere din ianuarie, a fost nevoit să accepte la jumătatea lui iulie condiţiile stabilite de căttre creditori şi să legifereze atât cu privire la impozite, cât şi cu privire la modalităţile de susţinere a băncilor şi la sistemul judiciar.

  • Jumătate dintre pensionari, aproximativ 2,3 milioane de persoane, cu pensii mai mici de 800 de lei

    Din datele transmise de Casa Naţională de Pensii Publice (CNPP) la Ministerul Muncii rezultă că, la sfârşitul primului trimestru, erau 5.162.421 de pensionari, în scădere cu 40.827 faţă de perioada similară a anului trecut şi cu 21.634 faţă de sfârşitul lunii decembrie 2014.

    “Astfel, având în vedere efectivul salariaţilor de 4.508.200 de persoane la 31 martie 2015, comunicat de Institutul Naţional de Statistică, s-au înregistrat 1,14 pensionari la un salariat. Din total, 90,74 la sută erau pensionari de asigurări sociale de stat (4.684.610 persoane) şi 9,26 la sută pensionari agricultori (477.811 persoane)”, arată CNPP, în situaţia transmisă Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice (MMFPSPV).

    Potrivit CNPP, la sfârşitul lunii martie, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, numărul pensionarilor de asigurări sociale de stat a fost mai mare cu 8.462 de persoane, iar pensia medie a fost mai mare cu 41 de lei.

    La sfârşitul primului trimestru, 49,71 la sută dintre pensionarii de asigurări sociale de stat aveau pensii sub 800 lei, pensia medie fiind de 886 de lei.

    “Salariul minim brut pe economie era la nivelul lunii martie 2015 de 975 lei şi câştigul salarial mediu brut 2.529 lei, pensia medie asigurări sociale de stat reprezentând 35,03 la sută din câştigul salarial mediu brut şi 48,44 la sută din câştigul salarial mediu net (1.829 lei)”, conform datelor transmise Ministerului Muncii.

    Proporţia cea mai mare din cadrul pensionarilor de asigurări sociale de stat o aveau cei pentru limită de vârstă – 71,83 la sută, corespunzătoare unui număr de 3.365.009 persoane.

    “Din totalul pensionarilor de asigurări sociale de stat cu pensie anticipată şi pensie anticipată parţială, femeile reprezentau 56,31 la sută, iar din totalul pensionarilor de asigurări sociale de stat cu pensie pentru limită de vârstă, femeile reprezentau 54,68 la sută”, potrivit statisticilor furnizate de CNPP.

    La sfârşitul lunii martie erau înregistraţi şi 477.811 de pensionarii proveniţi din fostul sistem de asigurări sociale pentru agricultori, iar 90,54 la sută primeau pensii pentru limită de vârstă, 0,77 la sută pensii de invaliditate şi 8,69 la sută pensii de urmaş.

    “Pensia medie era de 361 lei, cu 19 lei mai mare decât în luna martie 2014. Pensionarii cu limita de vârstă aveau o pensie medie de 381 lei, cu 20 lei mai mare decât în luna martie 2014”, a mai arătat CNPP.

    De asemenea, la sfârşitul primului trimestru se aflau în plată 600 de beneficiari de ajutor social tip pensie, cu 117 persoane mai puţin decât în perioada corespunzătoare a anului trecut, ajutorul social mediu pe care l-au primit fiind în cuantum de 218 lei.

    În ceea ce priveşte evoluţia pensiilor private – Pilonul II, tendinţa manifestată de la începutul funcţionării sistemului este în trend ascendent constant.

    La sfârşitul lunii martie, 6.386.888 de persoane participau la fondurile de pensii administrate privat Pilonul II, cu 724.315 (11,34 la sută) persoane mai mult decât în aceeaşi perioadă a anului trecut. Cei mai mulţi participanţi la sistemul pensiilor private sunt cei cu vârste de peste 35 de ani, respectiv 3.091.092 de persoane.

  • La 35 de ani administrează active de aproape 6 miliarde de lei

    Este absolvent al Facultăţii de Finanţe, Asigurări, Bănci şi Burse de Valori din cadrul ASE şi a unui master de Management Financiar şi de Investiţii la ASE. A devenit, în 2006, analist financiar certificat de CFA Institute.

    Răzvan Szilagyi şi-a început cariera profesională în timpul facultăţii, în 1999, când s-a angajat la compania de comunicaţii mobile Connex/Mobifon. Acolo a învăţat ce înseamnă responsabilitatea, punctualitatea, importanţa fiecărui client, spiritul de echipă şi rolul fiecărui membu al acesteia. În 2003 s-a alăturat echipei Raiffeisen ca analist financiar la Managementul Activelor şi Pasivelor (ALM), devenind ulterior managerul departamentului; a fost o perioadă în care a reuşit să înţeleagă dinamica băncii şi imaginea ei de ansamblu. În 2007 a preluat conducerea echipei de Vânzări Pieţe de Capital. „Probabil că a fost dorinţa mea de a vedea mai clar legătura între ceea ce facem şi rezultatele băncii. Cred cu tărie în importanţa echipelor de vânzări, a celor care stau faţă în faţă cu clientul.“

    În ianuarie 2015 a preluat conducerea Raiffeisen Asset Management. „Cred că una dintre misiunile noastre este să ajutăm clienţii pentru a lua cele mai bune decizii în ceea ce priveşte invesiţiile lor financiare, fie că e vorba de a pune bani deoparte pe termen scurt sau de a-şi asigura pensia.“

    Răzvan îi sfătuieşte pe toţi cei care sunt la început de drum în domeniul bancar să fie pregătiţi din punct de vedere teoretic, să vină cu o bază solidă de cunoştinţe pentru a putea înţelege ce au de facut la slujbă şi să creeze uşor conexiuni. „Am avut şansa să aleg o meserie pe care să o fac cu pasiune, care să aducă beneficii oamenilor. Am o familie care îmi dă echilibru şi sens în viaţă. Am lucrat în echipe care mi-au fost a doua familie, în care ne-am susţinut, provocat şi motivat.“ 

  • Parlamentarii şi-au MĂRIT pensiile. Proiectul pensiilor speciale, votat de peste 300 de parlamentari

    PNL a propus vot nominal, dar această propunere a fost respinsă, procedându-se la vot deschis prin ridicare de mână.

    Reprezentanţii PNL au susţinut respingerea acestui proiect, în timp ce aleşii PSD, UDMR, ai minorităţilor şi PC au susţinut aprobarea sa.

    Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.96/2006 privind Statutul deputaţilor şi senatorilor prevede pensiile speciale ale parlamentarilor şi a fost semnată de 255 de deputaţi şi senatori, ulterior parlamenatarii PNL retrăgându-şi semnăturile.

    Proiectul prevede că parlamentarii beneficiază de pensii speciale, care ar putea ajunge la peste 4.000 de lei pentru un ales cu trei mandate.


     

  • Participanţii la fondurile de pensii obligatorii au câştigat în conturi 1 miliard euro în 7 ani

    În cei şapte ani de funcţionare, fondurile de Pilon II au încasat de la Casă Naţională de Pensii Publice (CNPP) şi Casă de Pensii Sectorială a Armatei (CPS MApN) contribuţii brute în valoare totală de 16,72 miliarde lei, ajungând la active nete administrate în valoare de 21,2 miliarde lei, se arată într-un comunicat al Asociaţiei pentru Pensiile Administrate Privat din România.

    Pilonul II, lansat la 20 mai 2008, a realizat un câştig din investiţii de 4,48 miliarde lei, rezultatul net după perceperea comisioanelor de administrare.

    Circa 93% din toate plasamentele fondurilor de pensii sunt realizate în România, în active locale, profilul de risc fiind menţinut redus. Totodată, au investit aproape 20% din activele aflate în administrare în acţiuni listate la bursă, deţinerile la BVB depăşind 850 milioane de euro în prezent.

    În prezent, fondurile de pensii reprezintă circa 10-15% din lichiditatea Bursei de la Bucureşti, iar pe piaţa de acţiuni (privatizări parţiale prin listare: Electrica, Romgaz, Nuclearelectrica) şi pe cea de obligaţiuni (emisiuni precum Transelectrica şi Primăria Municipiului Bucureşti) fondurile de pensii private au cumpărat între 15% şi 25% din ofertele lansate pe piaţă.

    “Potrivit numeroaselor studii recente, fondurile de pensii de Pilon II sunt singura resursă de economisire financiară pentru o pondere consistentă a populaţiei, în special în rândul celor cu venituri mici şi fără soluţii de economisire-învestire în alte instrumente. Potrivit aceloraşi studii, fondurile de pensii private vor fi în măsură să asigure o completare semnificativă a ratei de înlocuire (a salariului prin pensie) la vârstă retragerii din activitate, rată de înlocuire suplimentară ajungând până la 20%”, se spune în comunicatul APAPR.

  • Pensiile private facultative devin o ţintă pe termen lung

    Creşterea salarială de mici dimensiuni şi stagnarea bugetelor alocate pentru beneficiile extrasalariale pot fi explicate de contextul economic fragil din ultimii ani“, explică Marius Popescu, directorul general al NN Asigurări de Viaţă, referindu-se la modul în care angajatorii din România distribuie beneficiile propriilor angajaţi. Dacă salariile din mediul privat au crescut anul trecut cu 4,1%, toate tipurile de beneficii extrasalariale au scăzut, arată studiul PayWell realizat de firma de audit şi consultanţă fiscală PwC România la finalul anului trecut.

    Astfel, venitul fix, reprezentat de salariul de bază şi de bonusurile fixe, reprezenta 92% din totalul pachetului total de remunerare (în comparaţie cu 69% în 2008), în timp ce bonusurile de performanţă au scăzut la 5% din totalul remuneraţiei, iar beneficiile extrasalariale la 3%. Spre comparaţie, în Germania, ponderea salariului în totalul pachetului salarial este de doar 75%.

    „Pentru industria pe care o reprezint, este mai impor-tantă dublarea numărului de companii care oferă angajaţilor pensii facultative în perioada 2010 – 2014 şi faptul că, dintr-o paletă largă de beneficii – de la tichete de masă şi până la servicii medicale – , pensiile facultative sunt beneficiul ex-trasalarial cel mai puţin accesat de companii pentru a-şi motiva, răsplăti şi loializa angajaţii. Astfel, există un potenţial mare ca pensiile facultative să urce în clasamentul beneficiilor oferite de către angajatori angajaţilor lor“, argumentează Popescu referindu-se la potenţialul de creştere al pieţei, pe seama creşterii numărului de participanţi înscrişi la fondurile de pensii facultative (Pilon III). În 2011, contribuţiile pentru pensia facultativă erau plătite de angajator pentru 40% dintre noii partici-panţi, în 2012 procentul a crescut la 41%, iar în 2014 ponderea a fost de 49%.

    În acelaşi timp, în 2014 au fost înregistrate 10% contracte cu contribuţie mixtă a angajatorului şi angajatului, procent relativ similar cu cel înregistrat în 2011. Un argu-ment în plus pentru creşterea pieţei este măsura reducerii CAS cu cinci puncte procentuale implementată la finalul anului trecut, ce ar putea să impulsioneze companiile din România să utilizeze acest tip de beneficii.

    Preferinţele angajaţilor în materie de beneficii extrasalariale sunt în continuare dominate de tichetele de masă, urmate de vacanţe, de servicii de transport (carduri de combustibil şi abonamente la Metrorex/RATB), de pensii private, de cursuri de dezvoltare profesională sau de limbi străine şi de asigurările de sănătate, potrivit unui studiu realizat prin platforma de beneficii personalizate Benefit Systems, după un an de activitate pe piaţa locală. Alegerea unei pensii facultative ca benefi-ciu a fost desemnată de 12,9% dintre respondenţi, fiind aleasă pentru utilitatea ei în planificarea viitorului financiar, pentru salariaţii care au posibilitatea de a opta.

    „Între beneficiile oferite de angajatori angajaţilor lor nu ar trebui să existe concurenţă, iar soluţia ar fi un pachet de benefi-cii extrasalariale echilibrat, care să răspundă nevoilor imediate ale acestora, dar care să le ofere şi siguranţă pe termen lung, fiind incluse astfel şi pensiile facultative“, descrie Marius Popescu modul ideal în care ar trebui să funcţioneze schemele de beneficii extrasalariale. 11% dintre respondenţii unui studiu realizat la iniţiativa NN Asigurări de Viaţă consideră angajatorul drept principalul responsabil pentru asigurarea veniturilor proprii după momentul pensionării. „Există încă un decalaj în privinţa gradului de cunoaştere a beneficiilor pensiilor facultative şi a modului în care funcţionează sistemul, atât în rândul angajatorilor, cât şi la nivel individual. Lucrurile se schimbă însă treptat, un rol extrem de important în acest sens avându-l demersurile de informare pe care administratorii fondurilor de pensii facultative le-au intensificat în ultimii ani“, explică Popescu.