Tag: medicamente

  • Cum a reinviat businessul de distributie de medicamente Tamisa Trading dupa patru ani de pierderi

    Dupa patru ani consecutivi de pierderi, anul trecut Tamisa a
    obtinut un profit de aproximativ 240.000 lei, recuperand din
    pierderile anului precedent, 2009.

    Oficialii companiei spun ca acesta este doar inceputul, dar si
    ca toate resursele financiare disponibile vor fi reinvestite
    intr-un proiect nou. “Suntem inca un jucator destul de mic, dar
    aceasta nu inseamna ca trebuie neaparat sa ducem trena celor mari
    si nu putem avea propriile initiative. Pregatim o surpriza placuta
    pentru piata, pentru consumatorii romani”, spune administratorul
    Tamisa Trading, Dan Boboescu, care este si unul din actionarii
    firmei.

    In 2010 cifra de afaceri a companiei a crescut cu 18% fata de
    aproape 32 de milioane de lei in anul 2009.

    Mai mult, intr-un an de criza grea Tamisa a creat peste 100 de
    noi locuri de munca fata de o medie de circa 40 de angajati in
    2009.

    Schimbarea actionariatului a fost astfel de bun augur pentru
    Tamisa. Compania care a inventat distributia moderna de medicamente
    in Romania, cu o prezenta neintrerupta de 20 de ani pe piata, a
    fost preluata integral anul trecut de catre Angela Atanasiu si Dan
    Boboescu de la un alt distribuitor de medicamente, Montero.

  • Cum primesc medicii bani cash si vacante ca sa prescrie “cele mai eficiente” medicamente

    De-a lungul timpului, articolele legate de eventuale acuzatii
    potrivit carora sistemul de promovare a medicamentelor nu ar fi
    transparent au fost contestate de companiile farmaceutice. In ciuda
    datelor de vanzari, care avantajau, in majoritatea cazurilor,
    doctoriile mai scumpe, lipsa dovezilor clare facea ca partile
    implicate sa vorbeasca despre coduri etice, responsabilitate
    sociala, acces largit la tratament si deontologie. Vidul
    reglementarilor legale a permis prescrierea medicamentelor mai
    costisitoare in dauna celor cu efect similar, dar chiar de cateva
    ori mai ieftine, cat timp statul le deconta, indiferent de
    valoare.

    De ce recomanda doctorii varianta mai scumpa banuieste toata
    lumea, insa pana acum nu a fost oficial. Dar tocmai s-a creat un
    precedent. Compania farmaceutica Johnson & Johnson va plati o
    amenda de 70 de milioane de dolari dupa intelegerea cu autoritatea
    de reglementare a pietei de capital din SUA pentru platile
    “improprii” facute doctorilor din Grecia, Polonia si Romania.
    Potrivit unui raport al The Securities and Exchange Commission,
    angajati ai unei subsidiare romanesti au mituit medicii salariati
    in sistemul de stat si farmacisti pentru a prescrie produsele
    farmaceutice promovate activ de catre companie. Profitul obtinut de
    J&J a fost de 3,5 milioane de dolari in perioada 2000-2007, mai
    arata raportul. Vanzarile din Romania ale J&J din 2010 au fost
    de 46 milioane de euro, cu o cota de piata de 2%, clasandu-se pe
    locul 15 intre cele mai mari companii din industria de medicamente
    locala, potrivit unui clasament al firmei de cercetare si analiza
    de piata Cegedim Romania. Compania vinde medicamente pentru
    sistemul nervos central, imunologie, virologie si oncologie, iar
    cel mai vandut produs este destinat tratamentului
    schizofreniei.

    “Investigatia a fost solicitata de conducerea responsabila a
    companiei in momentul in care anumite informatii au fost aduse la
    cunostinta acesteia si a luat toate masurile necesare pentru
    consolidarea implementarii politicilor interne de conformitate
    imediat dupa aparitia semnelor de intrebare si inainte de
    raportarea rezultatului investigatiei interne”, au raspuns
    oficialii Johnson & Johnson la solicitarea BUSINESS Magazin, cu
    mentiunea ca practicile au incetat imediat dupa initierea
    investigatiei interne.


    Practicile din Romania sunt asadar amendate in Statele Unite,
    dar nu au fost niciodata pedepsite oficial la Bucuresti. Consiliul
    Concurentei a prezentat de curand un raport care analizeaza,
    printre altele, modul de promovare a medicamentelor din piata
    farmaceutica. Sanctiunile insa intarzie sa apara. “Nu dorim sa
    comentam cu privire la nicio potentiala investigatie suplimentara
    pe care vreo autoritate, alta decat Departamentul de Justitie si
    SEC, ar putea sa o intreprinda”, spune Makis Papataxiarchis,
    directorul executiv al J&J Romania, care precizeaza ca
    niciodata conducerea companiei nu a stiut ce se intampla pe teren.
    Oficialii J&J spun ca investigatiile, daca exista, sunt
    confidentiale, iar efectuarea lor va ramane in intregime la
    discretia autoritatilor locale.

    Dincolo de demersurile Consiliului Concurentei, legea le permite
    si medicilor sa primeasca atentii si, in consecinta, sa prescrie
    ceea ce sunt rugati de catre reprezentantii medicali. Dupa actuala
    legislatie, medicii romani pot primi bani sau cadouri, cu valoare
    simbolica sau necostisitoare. Conform actului normativ care
    reglementeaza stimularea prescrierii medicamentelor, “cand
    publicitatea pentru medicamente se adreseaza persoanelor calificate
    sa prescrie sau sa elibereze astfel de produse, nu trebuie sa li se
    ofere, sa li se acorde sau sa li se promita cadouri, avantaje in
    bani sau natura, cu exceptia acelora care nu sunt costisitoare si
    care sunt relevante pentru practica medicala sau farmaceutica”
    (art. 805 alin. (1) din Legea nr. 95/2006).

    Potrivit oficialilor Consiliului Concurentei, atat timp cat
    publicitatea adresata medicului prescriptor se realizeaza prin
    oferirea de avantaje in bani, nedefinirea sintagmelor “simbolic” si
    “costisitoare” conduce la situatia in care sumele de bani
    influenteaza medicul prescriptor. Nu se mentioneaza asadar in lege
    daca 1.000 de euro si o vacanta in Elvetia au sau nu valoare
    simbolica sau daca sunt costisitoare. Asadar, ramane la latitudinea
    reprezentantilor medicali. In Franta si Spania, de exemplu, un
    doctor nu ar trebui sa accepte cadouri in numerar sau in alt mod,
    cu exceptia micilor cadouri a caror valoare nu depaseste 30 de
    euro. Marea Britanie foloseste constructia “materiale cu valoare
    neglijabila”, insa o defineste ca avand o valoare mai mica de sase
    lire sterline, fara TVA. Medicii olandezi pot primi anual daruri de
    cel mult 150 de euro, iar, peste ocean, sunt permise cadourile a
    caror valoare este mai mica de o suta de dolari si “sunt in
    beneficiul pacientilor”.

  • J&J, acuzata de mituirea unor medici inclusiv romani, accepta o amenda de 70 de milioane de dolari

    J&J a acceptat o reglementare amiabila cu Comisia pentru
    operatiuni bursiere (SEC), platind peste 48,6 milioane de dolari,
    carora li se adauga o amenda de 21,4 milioane de dolari pentru
    reglementarea unei plangeri penale anuntate in paralel. Intr-un
    comunicat publicat vineri de Departamentul Justitiei, SEC arata ca
    J&J est acuzata de incalcarea legii privind coruptia in
    strainatate (Foreign Corrupt Practices Act) platind mita unor
    medici din mai multe tari europene si comisioane ascunse in Irak
    pentru obtinerea unor contracte ilegale. Potrivit SEC, o filiala a
    grupului a platit cel putin din 1998 comisioane ascunse unor medici
    greci pentru a alege implanturile chirurgicale ale J&J, unor
    medici si administratori de spitale din Polonia, care au acordat
    contracte grupului si unor medici romani care au prescris produse
    J&J.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Companiile, preturile si promovarea medicamentelor, analizate de Concurenta

    De asemenea, raportul cuprinde analize comparative ale
    preturilor medicamentelor din Romania si mai multe state europene,
    precum si recomandari in ceea ce priveste promovarea in domeniul
    farmaceutic. “Desi pe piata romaneasca activeaza un numar important
    de actori, tendinta acestei piete in ultimii ani a fost una de
    concentrare, primele 20 de companii controland aproximativ 78% din
    piata. Aceasta concentrare s-a datorat in principal operatiunilor
    de fuziuni si achizitii realizate la nivel international de
    companiile care activeaza pe piata farmaceutica, dintre care cele
    mai importante au fost achizitia Zentiva de catre Sanofi- Aventis,
    achizitia Wyeth de catre Pfizer si achizitia Solvay de catre grupul
    Abbott”, se arata in raportul publicat pe site-ul CC.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Presedintele CNAS: In lipsa controlului la consumul de medicamente exista riscul ca in 2-3 ani sa dam faliment

    “Cred ca principala functie a Casei Nationale de Asigurari de
    Sanatate este aceea de a asigura accesul pacientilor la tratament
    si la servicii medicale pe termen lung. Asa cum stau lucrurile
    tehnic, nu exista control asupra consumului de medicamente. In
    aceste conditii, exista riscul ca in doi-trei ani CNAS sa dea
    faliment. Acest lucru ar insemna ca Romania sa nu mai poata asigura
    tratament”, a declarat, luni, pentru MEDIAFAX presedintele Casei
    Nationale de Asigurari de Sanatate (CNAS), Lucian Duta. El a mai
    spus ca una dintre preocuparile de baza ale conducerii CNAS vizeaza
    grija fata de banii pacientilor si asigurarea parghiilor pentru
    “sustenabilitatea” sistemului sanitar. “Faptul ca incercam sa avem
    grija de banii pacientilor este o dovada a interesului maxim pe
    care il avem fata de sustenabilitatea sistemului sanitar”, a
    adaugat Lucian Duta.


    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Concurs de motiuni contra Guvernului: trei de la PNL, una de la PSD

    La randul sau, PSD va depune acesta saptamana la Senat o motiune
    simpla la adresa ministrului educatiei, Daniel Funeriu, in semn de
    protest fata de situatia cadrelor didactice din judetele Suceava si
    Botosani, care nu si-au primit majorarile salariale castigate in
    instanta.

    Data fiind firava majoritate pe care se poate baza Guvernul in
    camera superioara, e posibil ca demersul PSD sa reuseasca, desi
    motiunile simple nu au caracter imperativ pentru membrii
    Executivului.

  • Roche achizitioneaza cu 65 de milioane de euro PVT pentru consolidarea solutiilor automatizate de laborator

    PVT este lider de piata, la nivel mondial, in furnizarea de
    solutii de automatizare personalizate pentru diagnosticarea in
    vitro, destinate atat laboratoarelor private cat si celor din
    spitale.

    In conformitate cu termenii acordului, Roche va plati
    actionarilor PVT suma de 65 milioane de euro, si, ulterior, pana la
    20 milioane de euro, in cazul atingerii standardelor de
    performanta. PVT va deveni astfel unul dintre centrele de expertiza
    ale Roche, in dezvoltarea si comercializarea de solutii de
    automatizare.

    Prin aceasta achizitie, Roche va avea acces la portofoliul de
    produse al PVT destinate automatizarii sarcinilor pre si
    post-analitice, cum sunt centrifugarea, pipetarea, sortarea si
    arhivarea unei varietati largi de tipuri de probe. Datorita
    optimizarii fluxului de lucru, ratei de raspuns imbunatatite si
    cresterii calitatii si sigurantei in ceea ce priveste manipularea
    probelor, produsele PVT permit laboratoarelor clinice gestionarea
    fiabila a volumelor mici sau mari de probe, precum si o mai mare
    flexibilitate in amenajarea spatiului de laborator.

    “Consolidarea laboratoarelor astfel incat sa poata gestiona zeci
    de mii de probe pe zi cere un nivel tot mai ridicat de
    automatizare”, a declarat Daniel O’Day, COO al Roche Diagnostics.
    “Cu tehnologia PVT vom putea oferi solutii de automatizare
    integrate si foarte eficiente pentru a satisface nevoile in
    schimbare ale clientilor nostri si pentru a ne intari pozitia
    noastra de lider pe piata de diagnostic clinic”.

    Piata diagnosticelor de laborator, este estimata, la nivel
    global in anul 2009, la 15,3 miliarde de dolari. Parteneriatul
    dintre PVT si Roche dureaza de peste 15 ani, timp in care Roche a
    distribuit produse PVT (RSA Pro si sistemul RSD Pro) in Europa,
    Asia si America Latina.

  • Vanzari in crestere cu 10% pentru Roche Romania Diagnostics Division

    “2010 a fost primul an complet de activitate a Diviziei de
    Diagnostice pe piata din Romania. A fost un an in care ne-am
    consolidat echipa si portofoliul si ne bucuram ca am reusit sa
    stabilim relatii de colaborare solide cu partenerii nostri. Speram
    ca si pe viitor sa pastram trendul initial si sa avem o evolutie
    pozitiva”, a declarat cu privire la rezultatele dDiviziei in anul
    2010, Harald Wolf, Country Manager al Roche Romania.

    Toate cele cinci domenii de activitate ale diviziei au
    contribuit la cresterea vanzarilor, dar s-au remarcat in mod
    special arii precum Imunologia, Coagularea, Chimia clinica si
    Biologia Moleculara (Cercetare), care au adus o crestere a
    vanzarilor de 14%.

    In anul 2010, au fost lansate teste si aparatura de diagnostic
    pentru boli infectioase, coagulare, boli cardiovasculare, diabet,
    precum si instrumente pentru institutele de cercetare. De asemenea,
    au fost incheiate parteneriate cu o serie de spitale si clinici
    private, ce au inclus dotarea a doua laboratoare complet
    automatizate, de mare capacitate, cu echipamente de inalta calitate
    si un concept inovator de ansamblu.

    Pentru anul 2011, Roche Romania Diagnostics Division estimeaza o
    cifra de afaceri in jurul a 90 milioane lei, pe fondul lansarii de
    noi produse, dezvoltarii sistemului privat de sanatate si ca urmare
    a programelor de screening ce vor fi derulate de Ministerul
    Sanatatii.

  • Peste 2000 de medicamente generice risca sa dispara de pe piata prin prelungirea termenelor de plata

    Confruntate cu scaderea contributiilor la fondul unic de
    asigurari sociale de sanatate si nevoia de a face economii,
    autoritatile pregatesc prelungirea termenelor de plata de la 210
    zile, cat este in prezent, la peste 300.

    In realitate, termenele de plata cumuleaza deja peste 300 de
    zile la producator, pe seama caruia se transfera practic cea mai
    mare parte din eforul financiar al finantarii pietei farmaceutice.
    Celor 210 zile stipulate de lege li se adauga intre 30 si 60 de
    zile – perioada in care se accepta documentele justificative ale
    farmaciilor, respectiv alte 30 de zile – necesare decontarilor pe
    lantul de distributie; in plus, multe dintre documentele
    justificative ale farmaciilor nu sunt primite la plata, fiind
    reportate pentru o data ulterioara incerta. “Daca proiectul pe care
    il are in plan Casa Nationala de Asigurari de Sanatate (CNAS) va fi
    implementat, atunci producatorii ar putea primi banii cuveniti
    pentru medicamentele livrate, dupa mai mult de un an”, spune Dragos
    Damian, presedintele APMGR.

    Producatorii romani de medicamente generice sunt cei mai
    afectati, intrucat au preturile cele mai mici si evident adaosurile
    semnificativ mai reduse decat in cazul medicamentelor originale.
    Fapt ce ii face sa fie principala resursa de sustinere a accesului
    larg la tratament dar, totodata, ii face sa fie si extrem de
    vulnerabili la orice noua presiune financiara. In conditiile in
    care acopera aproximativ doua treimi din piata, in volum,
    dezechilibrul lor se transmite pe intreg lantul de distributie si,
    in aceeasi masura, catre pacienti. Doua treimi din tratamente sunt
    puse sub semnul intrebarii, pentru ca nu vor mai putea fi sustinute
    de companiile producatoare. Disparitia acestora face ca finantarea
    sa fie transferata in mod ocult, absolut netransparent, in
    buzunarul pacientului. Desi este asigurat, acesta va trebui sa
    plateasca in plus pentru unele solutii terapeutice mai costisitoare
    din cauza modului de compensare impus de catre reglementator, ce
    face referire la o grupa de medicamente accesibile, dar
    inexistenta.

    Sumele nedecontate in acest moment cumuleaza peste 1,5
    miliardede lei, din care mai mult de jumatate reprezinta datorii
    catre producatorii de medicamente generice. Nu au fost onorate
    facturile catre farmacii din luna martie-aprilie a anului trecut in
    valoare de peste un miliard ron. Fapt care a condus deja la
    intrarea in insolventa a numeroase farmacii independente percum si,
    pentru prima data in istoria recenta a Romaniei, a doua companii
    mari de distributie. La acestea se adauga in prezent valoarea
    facturilor la care CNAS tergiverseaza inregistrarea si a caror
    valoare se ridica la aproape 500 milioane ron.

  • Medicamente made in Romania. Cine sunt marii producatori?

    “Acum 20-30 de ani, Elena Ceausescu impartea fabricile, ce sa
    produca si unde: fostul Sicomed se ocupa de injectabile si
    perfuzabile, despre Antibiotice e clar, iar Terapia medicamente
    solide orale din zona cardiovascular, Biofarm se ocupa de
    brandurile cunoscute.” Am ajuns in 2011, iar configuratia
    producatorilor de medicamente din Romania s-a schimbat. Ce amintea
    mai sus Dragos Damian, seful Terapia-Ranbaxy, a fost dat uitarii,
    cat timp multinationalele au achizitionat vechile fabrici
    romanesti, le-au modernizat si, fireste, au diversificat
    portofoliul de medicamente produse.
    Branduri precum Ciocolax sau Rinofug au disparut complet, in timp
    ce altele continua sa ramana in mintea pacientilor, cu succes
    pentru producatorii autohtoni. “In trusa de prim ajutor a
    sovieticilor era batrana folie de plastic de Faringosept. A ramas
    traditia si de aceea cea mai mare parte a exportului companiei,
    circa 13 milioane de euro din totalul de 15, au plecat in 2010
    inspre Rusia si Ucraina”, sustine CEO-ul Terapia-Ranbaxy, parte a
    grupului Daiichi-Sankyo.

    Producatorii de medicamente generice sunt in majoritatea lor
    companii internationale cu importante facilitati de productie in
    Romania. In tarile Uniunii Europene, in special in cele ale Europei
    Centrale si de Est care se confrunta cu acelasi tip de probleme
    financiare, producatorii de generice sunt parteneri strategici ai
    sistemelor publice de sanatate si ai economiei nationale.
    Schimbarea cadrului de reglementare din 2010 pune bazele unui
    parteneriat intre autoritati si mediul de afaceri specific, pentru
    prima data si in Romania, dupa ce mecanismul de compensare
    avantajeaza medicamentele generice pentru economisirea de bani la
    bugetul de stat.

    “Pana in 2012 se asteapta intrarea in uz a inca cel putin 15
    molecule generice, la preturi accesibile, ce vizeaza cele mai
    importante arii terapeutice din sfera aparatului cardio-vascular, a
    sistemului nervos central, a bolilor reumatice, ale tractului
    digestiv, precum si a cancerului”, spune Dragos Damian, care este
    si presedintele Asociatiei Producatorilor de Medicamente Generice
    din Romania. El estimeaza ca in 2011 valoarea cumulata a
    economiilor realizate la bugetul alocat cheltuielilor cu
    medicamente va totaliza un miliard de lei. Investitiile
    producatorilor romani de generice, cifrate pana acum la peste doua
    miliarde de euro, vor continua si in 2011. Introducerea in
    fabricatie a moleculelor originale a caror perioada de protectie
    sub patent a expirat, dezvoltarea facilitatilor de productie
    autohtone sau investitiile in forta de munca sunt chestiuni ce se
    vor afla in continuare pe agenda companiilor farmaceutice
    locale.

    In total, investitii care vor cumula cel putin 50 milioane de
    lei la nivelul membrilor APMGR, care inglobeaza companii precum
    Actavis, Antibiotice, Biofarm, Gedeon-Richter, Labormed, Sandoz,
    Terapia-Ranbaxy si Zentiva, cu o cifra de afaceri cumulata de 1,5
    miliarde de lei in 2009. Cele opt companii creeaza peste 7.500 de
    locuri de munca. Daca in 2009 la nivelul asociatiei au fost
    disponibilizati aproximativ 500 de angajati si s-au inregistrat
    peste o mie de ore de somaj tehnic, in 2011 se anticipeaza ca la
    nivelul APMGR se vor infiinta cel putin 250 noi locuri de munca,
    iar numarul angajatilor din industriile conexe se va majora cu un
    factor de multiplicare de opt ori.