BusinessMagazin

Tag: Manager

  • Managerul unui hotel de lux din Dubai: ”România este una dintre cele mai frumoase ţări europene în care am fost, dar nu ştiţi să o promovaţi”

    ”Am avut mai multe vacanţe în România –de fiecare dată când mă duc acolo, le spun spun prietenilor mei români că sunteţi un pic în urmă în ce priveşte modul în care vorbiţi despre ţara voastră şi în ce priveşte promovarea turistică. România este una dintre cele mai frumoase ţări europene în care am fost”, a declarat pentru Business Magazin Khalid Saeed, managerul Habtoor Grand Beach Resort&Spa, un hotel de cinci stele din Dubai.

    Saeed spune că preferă România ca destinaţie de vacanţă datorită staţiunilor montane şi litoralului, pe care le-a vizitat. ”Am mâncat în restaurante frumoase în munţi, în unul dintre acestea am mâncat pentru prima oară carne de căprioară, vânată chiar în aceeaşi zi de personalul localului.”

    Saeed are şi câteva reproşuri faţă de modul în care românii îşi promovează ţara. ”De fiecare dată când ieşiţi în străinătate şi vorbiţi despre ţara voastră, nu descrieţi lucrurile astfel încât să ajute industria turismului”, este unul dintre lucrurile remarcate de Saeed.  

    Un alt aspect pe care l-a observat se referă la numărul mic al hotelurilor de pe piaţa locală.  ”Aveţi nevoie de mai multe hoteluri – aceasta este recomandarea mea numărul 1. Dacă cele câteva hoteluri de cinci stele la care vreau să stau sunt pline, atunci nu voi avea unde să stau, aşa că îmi voi schimba planurile. Hotelurile de patru stele ar trebui să fie mai bune, sunt mult sub standardele la care ar trebui să fie”. Managerul a spus că hotelurile sale preferate din Bucureşti sunt Marriott Grand Hotel, din punct de vedere al aspectului hotelului, Athenee Palace Hilton, ca poziţionare.”

    Khalif Saeed observă şi o creştere a numărului de turişti români în Emiratele Arabe Unite, iar aşteptările dinspre piaţa locală sunt în continuare mari. ”Numărul de vizitatori români a crescut, nu am statistica exactă, dar nu cred că greşesc dacă spun că a crescut cu mai mult de 70% de când s-a permis intrarea în Dubai fără viză, în martie anul trecut.”

    Pachetele turistice pentru Dubai au un preţ care porneşte de la 495 de euro, iar cheltuiala medie pentru o vacanţă în acest oraş al luxului este de 700 de euro de persoană pentru un sejur de o săptămână, potrivit reprezentanţilor agenţiei de turism Christian Tour. Cererea pentru vacanţe în Dubai a explodat în ultimii doi ani, în 2014 înregistrându-se creşteri de 200% faţă de anul anterior, potrivit aceleiaşi surse.

    Creşterea numărului de turişti români în Dubai şi celelalte emirate este legată mai ales de strategia guvernului, care lucrează îndeaproape cu mediul privat. ”Directiva guvernului şi a departamentului de turism este să atragem pe toată lumea, vrem ca toţi să vină în Dubai. În urmă cu trei ani, a existat o directivă de creştere a numărului de hoteluri de patru, trei stele pentru a aduce aici nu doar oameni cu venituri mari”, explică managerul. Potrivit lui, pentru a creşte numărul hoteluri şi, implicit turişti, guvernul a implementat legi prin care hotelierii îi scutesc de plata în primul an a unei taxe, dacă deschid un hotel de trei sau patru stele.

    ”Provocările sunt legate mereu de cum să câştigi mai mult business şi să faci profit mai mare, în special aici, în Dubai, unde competiţia este foarte ridicată şi nu ai doar trei-patru hoteluri de lux”, descrie managerul provocările cu care se confruntă pe această piaţă. ”Iniţial, în zona care lucram noi, existau doar trei hoteluri, iar în şase ani, sunt mai mult de 10 hoteluri. Avem susţinerea totală a guvernului şi a departamentului de turism, lucrează mereu cu noi pentru a stabili cum putem face lucrurile mai bine, se consultă cu noi, dacă au informaţii despre anumite pieţe, ni le comunică, ne întâlnim din când în când pe parcursul anului, astfel se nasc noi idei care ajută industria”, explică Saeed.

    Khalid Saeed lucrează în turism de mai bine de 16 ani, în cadrul grupului Al Habtoor. Acesta are activităţi în industria hotelieră, construcţiilor, automotive, imobiliară, a educaţiei şi de publishing. Printre proiectele derulate de Al Habtoor se numără aeroportul internaţional din Dubai şi hotelul de lux, considerat de 7 stele, Burj al Arab.

    Cu 11,6 milioane de vizitatori în 2014, turismul a ajuns principala industrie din Dubai. Guvernul şi-a propus să ajungă la 20 de milioane de vizitatori anual până în 2020, când va găzdui expoziţia Expo 2020i. Un studiu al Forumului Economic Mondial estimează ca valoarea absolută a industriei turismului în Emiratele Arabe Unite a fost anul trecut de 15, 38 de miliarde de dolari.
     

     

     

     

     

  • Managerul Spitalul Floreasca a demisionat în octombrie, dar a rămas să trateze răniţii în incendiu

    Managerul Spitalului de Urgenţă Floreasca, Radu Macovei, a declarat pentru MEDIAFAX că şi-a dat demisia încă de la începutul lunii octombrie, din motive personale, dar este în spital pentru tratarea tuturor cazurilor grave din accidentul din clubul Colectiv.

    “Mi-am dat demisia, la începutul lunii octombrie, din funcţia de manager al Spitalului Floreasca, nu are nicio legătură cu accidentul de acum. Nu are cum să aibă vreo legătură cu accidentul de acum, dovadă fiind faptul că mi-am dat demisia cu mult timp înainte de incendiul din clubul Colectiv”, a precizat profesor dr. Radu Macovei.

    Nicolae Bănicioiu, ministrul Sănătăţii în Guvernul demisionar, a declarat, pentru MEDIAFAX că profesorul Radu Macovei şi-a înaintat demisia în octombrie, fără nicio legătură cu cazul clubul Colectiv, dar l-a rugat să mai rămână pe durata internării în Spitalul de Urgenţă Floreasca a pacienţilor răniţi în incendiu.

    “Este adevărat că şi-a înaintat demisia în octombrie, l-am rugat să rămână pe toată această perioadă a accidentului. Are în secţie o pacientă în şoc toxicoseptic pe care o îngrijeşte şi l-aţi văzut continuu făcând parte din echipa de conducere de câte ori am ieşit la declaraţii la Spitalul Floreasca”, a precizat Bănicioiu.

    Ministrul a mai spus că, în prezent, în Spitalul Floreasca sunt doi pacienţi în stare gravă, prognosticul evoluţiei stării acestora fiind rezervat.

    În urma incendiului care a avut loc, în 30 octombrie, în clubul Colectiv, 32 de persoane şi-au pierdut viaţa şi alte aproape 200 au fost rănite.

    În spitalele din Capitală sunt internate 130 de persoane rănite în urma incendiului din clubul Colectiv, dintre care 83 sunt în stare critică şi gravă, potrivit ultimei situaţii transmise, joi, de Ministerul Sănătăţii.

    Conform datelor centralizate la Ministerul Sănătăţii, dintre cei 130 de răniţi în urma incendiului, la Spitalul de Arşi sunt internaţi 25, la Spitalul “Bagdasar-Arseni” – 21, la Spitalul “Grigore Alexandrescu” – 7, la Spitalul “Sfântul Ioan” – 7, la Spitalul Elias – 14, la Spitalul Militar Central – 12, la Spitalul “Sfântul Pantelimon” – 4, la Spitalul de Urgenţă Floreasca – 14, la Spitalul Universitar – 18, la Spitalul “Dimitrie Gerota” – 2 şi la Spitalul “Agrippa Ionescu” – 6 pacienţi.

  • Din cei 16 ani de activitate profesională, Andrei Ionescu a petrecut aproape 9 în Deloitte, unde s-a angajat ca manager şi a promovat treptat până la funcţia de director

    De cinci ani Andrei Ionescu coordonează departamentul de servicii de evaluare a riscurilor, şi, spune el, „dacă la început aveam o echipă formată din 10 oameni, ea a crescut astfel încât astăzi numără 30 de specialişti“. Anul trecut, departamentul de care este responsabil a înregistrat venituri în creştere cu 20%, iar echipa s-a mărit cu încă şase membri; în ultimii ani, businessul a crescut constant, cu 15-20%, afirmă Andrei Ionescu. Pentru anul în curs, previziunile se referă la un plus de 20% pentru departamentul serviciilor de evaluare a riscurilor, care se ocupă de programe de anticorupţie, guvernanţă corporativă, securitate cibernetică, evaluări de proiecte finanţate prin fonduri europene şamd.

    Din cei 16 ani de activitate profesională, Andrei Ionescu a petrecut aproape nouă în Deloitte, unde s-a angajat ca manager şi a promovat treptat până la funcţia de director. „Am traversat perioade pline de reuşite, dar şi de învăţăminte, în special pe fondul crizei financiar-bancare care a debutat acum şapte ani“. În urma acestor experienţe, povesteşte el, a învăţat că e nevoie de multă perseverenţă şi o viziune clară pentru a ajunge acolo unde ţi-ai propus. Însă lecţia cea mai importantă pe care a învăţat-o a fost că în consultanţă „nu poţi realiza mare lucru de unul singur, ci ai nevoie de o echipă, pentru că orice persoană are o limită care nu poate fi depăşită decât prin completarea cu ajutorul unui grup“.

    Înainte de Deloitte, Andrei Ionescu a lucrat în industria telecom, în domenii ca antifraudă şi revenue assurance, precum şi audit intern, în Cosmorom (actualul Telekom Mobile) şi Romtelecom în România. A avut însă parte şi de o experienţă rar întâlnită, „aceea de a-mi continua dezvoltarea profesională în Arabia Saudită, unde nu numai că am luat contact cu o altă cultură, dar am dobândit şi cunoştinţe profesionale specifice domeniului de consultanţă, în cadrul operatorului naţional de telecomunicaţii“.

    Consideră esenţială pentru evoluţia profesională decizia de a se angaja într-o companie de consultanţă multinaţională de nivelul Big 4. „Nu a fost neapărat un moment dificil, dar cu siguranţă a însemnat o schimbare majoră în cariera mea, care s-a dovedit a fi o decizie oportună. În dinamica actuală a pieţei, 10 ani este o perioadă lungă de timp. Anticipez că voi fi tot în Deloitte, dar ca partener.“

  • CEO-ul MasterCard are în plan creşteri de două cifre pentru plăţile electronice efectuate din România

    “Obiectivul meu la MasterCard este să înlocuiesc cât mai mult plăţile în numerar, iar un rezultat bun ar fi o creştere de 15-20% pe an. Nu este o schimbare pe termen scurt, ci determinarea unei schimbări comportamentale, care va veni în timp.“ Aşa poate fi rezumat discursul lui Cosmin Vladimirescu, general manager pentru România în cadrul MasterCard, din cadrul evenimentului Meet the CEO.

    Cosmin Vladimirescu a intrat în echipa MasterCard Europe în aprilie 2007, în poziţia de account manager pentru România. Principala sa responsabilitate, la acea vreme, consta în lansarea, alături de partenerii MasterCard, de produse şi programe noi de carduri. Astăzi conduce o echipă de 15 oameni şi spune că principalul său inamic este numerarul.

    Relaţia lui Cosmin Vladimirescu cu cardurile a început de timpuriu, în familie: „Mama lucra într-o bancă, aşa că acasă auzeam destul de mult despre ce se întâmplă pe piaţa financiară. Cred că un moment definitoriu a fost când ea mi-a pus un card în mână şi m-a lăsat să îmi gestionez singur bugetul“, povesteşte zâmbind Cosmin Vladimirescu: „A fost un exerciţiu dureros, pentru care relaţia mea cu ea încă suferă, dar a fost foarte bine pentru mine. În 1996, când se întâmpla asta, n-aveam ce să fac cu cardul. Era un singur bancomat pe care îl ştiam, instalat la McDonald’s la Unirii, înăuntru. Mergeam cu un prieten cu maşina şi scoteam de acolo bani“.

    Spre sfârşitul facultăţii, când avea deja câţiva ani de experienţă în utilizarea cardurilor, a aflat că cei de la Romcard recrutează: „Am ajuns să am şi un interviu cu domnul Marin Mitroi, care, trecând de primele două minute în care evident a fost într-o stare de şoc, pentru că eram destul de nonconformist, mi-a spus: «Băi băiatule, eu te-aş angaja pentru că am nevoie de unul ca tine, dar nu poţi să vii aşa la muncă. Trebuie să te tunzi şi să-ţi scoţi cerceii, altfel nu se poate.» Şi n-am vrut atunci să renunţ la cercei, aşa că n-a fost să fie la Romcard“.

    După terminarea facultăţii, Vladimirescu şi-a încercat norocul în zona antreprenoriatului, dar aventura sa a durat doar câteva luni. „Mica aventură antreprenorială a constat în faptul că am cumpărat cu un prieten vreo 50 de modemuri dial-up şi ne-am făcut un ISP (Internet Service Provider – n.red.). Ne-am distrat bine cam două luni, după care am mâncat covrigi şi am renunţat, pentru că am primit o ofertă de la Bancpost şi am acceptat fără să stau pe gânduri.“

    Oferta de la Bancpost, venită la jumătatea anului 2000,  a reprezentat începutul carierei sale în sistemul bancar, iar jobul de la Bancpost a fost un avanpost pentru viitoarea sa traiectorie profesională. „Cred că a fost ca efectul bulgărelui de zăpadă: am avut o oportunitate când mi s-a oferit primul meu job adevărat, imediat după terminarea facultăţii, ca ofiţer de fraudă la Bancpost. Am avut două oferte atunci, dar nu pot să spun la ce am renunţat. Jobul pe care l-am acceptat avea legătură cu cardurile, ştiam că în perioada aceea se întâmplau şi evenimente mai neplăcute, fraude, iar eu foloseam deja carduri de câţiva ani.“

    În anii 2000, povesteşte Cosmin Vladimirescu, frauda se făcea prin acceptare: erau nişte magazine care acceptau carduri „care nu erau chiar în regulă. Dacă îşi dădeau sau nu seama de chestia asta e discutabil; bine că tehnologia a avansat şi verificările acestea nu mai rămân la latitudinea casierului“. Experienţa în Bancpost a fost de învăţare accelerată. „Primul meu salariu, de 300 de lei, nu însemna mai nimic, dar, pe de altă parte, oricât mi-ar fi dat, cel mai mare avantaj îl aveam din faptul că eram expus informaţiilor. Eram în mijlocul evenimentelor, înţelegeam ce se întâmplă. La acea vreme, salariile stăteau pe card doar câteva secunde“, îşi aminteşte managerul de la MasterCard. Comportamentul românilor era să scoată toţi banii de pe card, unul dintre motive fiind faptul că acceptarea cardurilor la plată era foarte redusă, dar motivul principal fiind lipsa de experienţă a românilor în folosirea cardurilor. „E firesc, aşa am început cu toţii. Diferenţa e că alţii au început să dezvolte plăţile cu cardul cu 50 de ani în urmă. Acum ne-am apropiat, nu le suflăm în ceafă, dar suntem la vreo 20 de ani în spate.“

    Oportunitatea de a lucra pentru MasterCard a venit ca o surpriză, mai ales pentru că noul job description nu se potrivea cu ceea ce lucrase, pentru o bună vreme de timp, la Bancpost. Cu toate acestea, a decis să încerce. „Când eram la Bancpost nu îndrăzneam să sper la ce fac acum, dar îmi doream să mă dezvolt în direcţia asta. Am fost foarte plăcut surprins când mi s-a oferit postul prin care am intrat la MasterCard, în 2007. Atunci era şefă Denisa Mateescu, şi ea mi-a zis «Cosmin, am nevoie de un om de vânzări». Eu i-am spus că nu mai făcusem asta, că eram un om de fraudă, de cealaltă parte a baricadei. Munca de convingere nu a fost prea lungă şi am acceptat propunerea ei.“

    Denisa Mateescu a preluat funcţia de conducere a MasterCard România în 2001 şi a ocupat acest post până în 2010, atunci când Cosmin Vladimirescu a devenit country manager al companiei. Imediat după ce a absolvit facultatea, Denisa Mateescu a lucrat doi ani la Institutul de Calculatoare şi Informatică, pentru ca, în 1994, să se îndrepte spre publicitate. Pe vremea aceea, era un domeniu nou, fără istorie, iar jucătorii erau, aşa cum îşi dorise, companii internaţionale. Aşa că a lucrat aproape opt ani pe piaţa de media, la început la Saatchi & Saatchi şi apoi la D’Arcy. La Saatchi a intrat în departamentul de media ca junior media executive şi apoi a fost promovată media executive. După doi ani, a fost numită senior media executive. Ulterior, între 1998 si 2001, a fost media director la D’Arcy. Experienţa din publicitate a apropiat-o de marketing şi de mărci, „iar de la un punct încolo, când am simţit că învăţasem suficient şi că media, în structura în care era în 2001, nu-mi mai oferea mari perspective de evoluţie profesională, am decis că e cazul să încep un nou capitol“, spunea Mateescu.

  • Loredana Costantin, marketing manager Auto Italia Impex

    De peste trei ani, Loredana Costantin ocupă poziţia de marketing manager pentru mărcile Fiat, Alfa Romeo, Lancia şi Jeep. Ea a absolvit Politehnica bucureşteană şi, pentru că pe piaţa locurilor de muncă nu prea exista cerere pentru femei inginer, a decis să intre în presă; a ajuns astfel în redacţia ziarului Adevărul.

    Spune că s-a îndrăgostit de presă şi, drept urmare, a rămas timp de zece ani la Adevărul, ulterior la Gândul, ultima poziţie ocupată fiind cea de brand manager. Înainte de aceasta, a lucrat în departamentul de grafică, dar şi la coordonarea evenimentelor organizate de publicaţie, precum şi în marketing. În această perioadă şi-a completat studiile cu un master în media şi comunicare.

    În vara anului 2008 a schimbat domeniul şi a optat pentru Auto Italia, într-o perioadă în care industria auto traversa o perioadă nu tocmai uşoară. Iniţial a coordonat comunicarea pentru Fiat, Alfa Romeo, Lancia şi Jeep. Spune că o carieră se sprijină pe seriozitate, implicare şi mai ales pasiune

  • Alexandru Voicu este manager de logistică al IKEA România încă din 2008

    Alexandru Voicu este manager de logistică al companiei IKEA România încă din 2008, când, la 23 de ani, a primit în responsabilitate toate activităţile ce ţin de atingerea obiectivelor operaţionale ale firmei Maoro Trading, firma care a deţinut până în 2010 franciza IKEA pe piaţa din România.

    Retailerul de mobilă, parte a grupului suedez IKEA Group în prezent, a înregistrat în anul de catalog 2014 vânzări în valoare de 468,4 milioane de lei şi a ajuns la un număr de 496 de angajaţi. Voicu şi-a început cariera la în cadrul francizei Moaro Trading, ca responsabil de controlul stocurilor, în 2006, an în care era încă student la Facultatea de Ştiinţe Economice în Limbi Străine, parte a Academiei de Studii Economice din Bucureşti, pe care a absolvit-o în 2007.

    În acelaşi an cu obţinerea licenţei a evoluat spre funcţia de responsabil pentru operaţiunile logistice din interiorul magazinului IKEA, de unde a urcat un an mai târziu în funcţia sa actuală. Potrivit managerului, printre cele mai importante realizări ale sale se numără recrutarea, dezvoltarea şi menţinerea echipei logistice ce se ocupă de operarea magazinului IKEA din Bucureşti, migrarea tehnică şi operaţională de la modul de lucru dintr-un magazin operat în franciză la un magazin deţinut de compania IKEA Global, în 2011, cât şi  participarea la dezvoltarea şi implementrea serviciului de comenzi online al IKEA.

    Spune că proiectele în care se implică îi oferă posibilitatea de a-şi dezvola abilităţile antreprenoriale, aspect ce îi aduce satisfacţia profesională de care are nevoie pentru a-şi păstra statutul de angajat al acestei companii şi a nu începe o afacere pe cont propriu

  • A creat un magazin online din care angajaţii marilor companii să îşi aleagă singuri beneficiile extrasalariale

    Stelian Bogza a creat alături de Adrian Sârbu platforma BenefitOnline.ro de beneficii opţionale pentru angajaţi, lansată pe piaţă în 2014 şi prin intermediul căreia angajaţii au acces la o gamă variată de beneficii, în limita unui buget oferit de angajator.

    Bogza are o experienţă de peste nouă ani în domeniul bancar şi financiar în segmentul relaţiilor business-to-business, marketing şi vânzări. Şi-a început cariera în banking în 2005, în cadrul companiei elene EFG Retail Services. În 2007 a devenit senior relashionship manager la Credit Europe Bank, dezvoltând relaţia cu retaileri importanţi din piaţă pentru implementarea şi acceptarea serviciilor de POS ale băncii. La scurt timp după preluarea ABN AMRO de către Royal Bank of Scotland, a fost recrutat pentru poziţia de merchant manager pentru divizia de carduri a bancii, funcţie prin care a devenit responsabil direct pentru strategiile de vânzare şi promovare, totodată şi de relaţia cu principalii clienţi ai băncii pentru segmentul carduri.

    În august 2009 şi-a început activitatea în cadrul Citibank, din funcţia de business development & cards partnerships manager, concentrându-se exclusiv pe divizia B2B, strategii de marketing şi vânzări de carduri bancare. În cei patru ani în care a avut această poziţie, a implementat şi gestionat cea mai mare reţea de reduceri din sistemul bancar local: 450 de retaileri cu peste 2.000 de puncte de vânzare. După aproximativ patru ani petrecuţi în Citibank, în iunie 2013, a fost recrutat de Western Union pentru funcţia de senior manager în dezvoltarea serviciilor de transfer de bani cu băncile pentru 12 ţări din regiunea Europei Centrale şi de Est

  • Cristina Şerban, Deputy Head of departament eAgriculture Siveco România

    Cristina Şerban s-a alăturat echipei Siveco România în aprilie 2011, ocupând poziţia de program manager în cadrul departamentului Project Management Office, cu responsabilităţi de coordonare a proiectelor implementate de companie. „La început, totul mi s-a părut extrem de complex, începând cu multitudinea de sisteme şi aplicaţii informatice care susţineau operaţiunile companiei, până la portofoliul diversificat de produse, clienţi, industrii pentru care Siveco lucra“, îşi aminteşte Cristina Şerban.

    Absolventa a Facultăţii de Relaţii Economice Internaţionale, managerul şi-a dorit tot timpul să lucreze în companii mari, capabile să genereze un impact asupra mediului economic şi social în care trăim. „În toată cariera am lucrat cu oameni care au fost o sursă de inspiraţie pentru mine, care m-au ajutat să mă dezvolt profesional, dar care au avut o contribuţie şi la definirea personalităţii mele.

    Nu îmi amintesc să fi fost înconjurată de oameni care să nu mă fi motivat. Îmi doresc ca acum, la rândul meu, să reuşesc să transmit acelaşi lucru echipelor de tineri entuziaşti cu care lucrez.“ Pentru buna coordonare a proiectelor şi profesionalism, Cristina Şerban a primit în 2012 titlul de angajat al anului în companie. Din 2014, Cristina Şerban a fost numită deputy head of unit la Departamentul eAgriculture din Siveco, o linie de business care dezvoltă şi implementează soluţii informatice complexe dedicate sectorului agricol. 

  • Cristina Şerban, Deputy Head of departament eAgriculture Siveco România

    Cristina Şerban s-a alăturat echipei Siveco România în aprilie 2011, ocupând poziţia de program manager în cadrul departamentului Project Management Office, cu responsabilităţi de coordonare a proiectelor implementate de companie. „La început, totul mi s-a părut extrem de complex, începând cu multitudinea de sisteme şi aplicaţii informatice care susţineau operaţiunile companiei, până la portofoliul diversificat de produse, clienţi, industrii pentru care Siveco lucra“, îşi aminteşte Cristina Şerban.

    Absolventa a Facultăţii de Relaţii Economice Internaţionale, managerul şi-a dorit tot timpul să lucreze în companii mari, capabile să genereze un impact asupra mediului economic şi social în care trăim. „În toată cariera am lucrat cu oameni care au fost o sursă de inspiraţie pentru mine, care m-au ajutat să mă dezvolt profesional, dar care au avut o contribuţie şi la definirea personalităţii mele.

    Nu îmi amintesc să fi fost înconjurată de oameni care să nu mă fi motivat. Îmi doresc ca acum, la rândul meu, să reuşesc să transmit acelaşi lucru echipelor de tineri entuziaşti cu care lucrez.“ Pentru buna coordonare a proiectelor şi profesionalism, Cristina Şerban a primit în 2012 titlul de angajat al anului în companie. Din 2014, Cristina Şerban a fost numită deputy head of unit la Departamentul eAgriculture din Siveco, o linie de business care dezvoltă şi implementează soluţii informatice complexe dedicate sectorului agricol. 

  • Alin Avîrvări este managerul echipei responsabile de concepţia şi validarea organelor şi sistemelor şasiu pentru vehiculele gamei M0

    Alin Avîrvări este managerul echipei responsabile de concepţia şi validarea organelor şi sistemelor şasiu pentru vehiculele gamei M0, în dezvoltare şi viaţă serie, din iulie 2014, şi conduce o echipă formată din 80 de angajaţi. Lucrează pentru Automobile Dacia din 2001, când s-a angajat pe poziţia de conceptor simulare numerică în cadrul Serviciului Legătură la Sol a Biroului de Studii Dacia, unde a participat la proiectele Dacia Solenza, Logan MCV, Logan Van şi ulterior toate proiectele gamei X90.

    În perioada 2002-2003 a fost timp de zece luni în misiune la Technocentre pentru  formare simulare numerică mecanică multicorp. Ulterior, a fost promovat ca şef de echipă Calcul Organe Şasiu în cadrul Sectorului Calcul-Încercări şi apoi ca şef de echipă şi şef al serviciului Calcul Sisteme Şasiu în cadrul Direcţiei Inginerie Echipamente şi Sisteme Şasiu. Botoşăneanul Alin Avîrvări a absolvit Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi“ Iaşi – Facultatea de Mecanică – Autovehicule Rutiere