Tag: locuri de munca

  • Cum a reuşit o moldoveancă de 33 de ani să vândă plăcinte de 600.000 de euro anul trecut

    „Sunt moldoveancă de la Soroca, de pe malul Nistrului”, se prezintă tânăra antreprenoare. „Lucrez la o transformare treptată din «moldoveancă», aşa cum mi se spunea în 2012, la «moldoveanca de la Cuptorul Moldovencei», aşa cum încep oamenii să-mi spună.”

    Nicoleta Hriţcu este absolventă a două facultăţi, respectiv Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor din cadrul Universităţii „Al.I. Cuza” şi Facultatea de Teatru, la Universitatea de Arte „George Enescu”, ambele în Iaşi. Ea îşi aminteşte momentul în care a ales calea antreprenoriatului: „Aveam 30 de ani, un copil, avusesem câteva joburi la care nu făcusem performanţă şi ştampila cu minimul pe economie, pe care mi-o puneau pe masă toţi potenţialii angajatori. Cu toate astea, nu mă descurajasem, aveam o părere bună despre mine”, povesteşte ea. „Rezultatele tot întârziau să apară, experienţele mele ca angajat de până atunci s-au dovedit a fi controversate. Fiecare colaborare începea extraordinar. Angajatorii mei aveau adesea aşteptări mari în ceea ce mă priveşte, iar eu, de asemenea, porneam la drum cu un entuziasm debordant şi multe, multe idei, la care se adăuga dorinţa de a schimba lumea. Până la final însă, nu reuşeam să conving pe nimeni, lumea rămânea neschimbată, iar eu sfârşeam prin a arăta, probabil, precum Don Quijote.”

    Prin urmare, a decis să rişte şi să investească propriile resurse financiare într-un nou business. „Am muncit, însă nu oricum, ci respectând regulile jocului în care mă aventuram. La momentul respectiv aveam o idee care prindea din ce în ce mai mult viaţă. Îmi doream să fac ceva mai bine decât vedeam că se face deja, altfel decât o făceau companiile care aveau să fie viitorii mei competitori. Aşa am ajuns să mă poziţionez în piaţă cu un criteriu concret: gustul”, povesteşte Nicoleta Hriţcu. A făcut un plan, fiind în primă fază sprijinită financiar de familie, iar apoi a făcut rost şi de finanţare externă.

    Antreprenoarea spune că în 2012, când a început businessul, concurenţa în domeniu nu era atât de serioasă ca acum. „Între timp, piaţa s-a mai aglomerat. Chiar şi aşa, sunt câţiva jucători importanţi care îşi fac bine treaba, gândesc lucrurile pe termen lung, au viziune şi e o reală plăcere să-i urmăreşti. Însă eu sunt de părere că încă mai este loc de surprize.” Odată cu creşterea puterii de cumpărare în România, crede ea, s-a schimbat şi comportamentul de consum, astfel că oamenii au început să iasă în oraş din ce în ce mai des. „Consider că în prezent piaţa încă nu este satisfacută pe toate segmentele. Mai ales în Iaşi, unde oferta nu este foarte puternică, fie că vorbim despre fast-food, restaurante gourmet, patiserii şi cofetării. Celelalte oraşe mari, cum ar fi Cluj, Timişoara şi mai ales Bucureşti, ne-au luat-o înainte în multe aspecte: diversitate, calitate, creativitate, design şi chiar unicitatea ofertelor.” Piaţa alimentaţiei publice este una dintre cele mai dinamice industrii, spune tânăra antreprenoare. „Este foarte primitoare, dar şi cea mai controversată. Iartă greu greşelile şi consecinţele pot fi însemnate. Cred că oricine poate intra în această industrie, sunt însă foarte puţini cei care reuşesc să construiască reale poveşti de succes.”

    Nu se plânge de birocraţie, de impozite prea mari sau de taxe. „Nu pot, pentru că am creat şi dezvoltat o afacere sănătoasă, care funcţionează bine chiar şi în cadrul legal şi fiscal din România”, comentează antreprenoarea. „Nici finanţarea nu a fost niciodată pentru noi o problemă. Sunt foarte multe locuri de unde îţi poţi lua resursele băneşti necesare. Sunt adepta ideii «cine caută, găseşte», însă nu înainte de a te asigura că ştii ce vrei, ai un plan bun şi, desigur, referinţe bune.”

    Nicoleta Hriţcu spune că nu s-a lovit de prejudecăţile care uneori urmăresc doamnele din business, dar drumul său în afaceri nu a fost lipsit de probleme. „Nu pot să spun că am avut probleme cu prejudecăţi legate de faptul că sunt femeie. Mai degrabă vârsta mi-a dat de furcă”, spune ea. „Când intram în contact cu potenţialii colaboratori sau cu reprezentanţi ai instituţiilor statului, le stârneam şi un zâmbet în colţul gurii, a neîncredere. Nu ştiu dacă şi în celelalte oraşe mari din ţară, precum în Capitală, se întâmplă la fel, dar la Iaşi sunt foarte multe femei antreprenor şi toate se simt foarte bine în pielea lor. La fel şi eu. Sunt însă probleme pe care le-aş menţiona, mai ales încercările de a împăca munca şi viaţa de familie.”

    În prezent, Cuptorul Moldovencei are 26 de angajaţi şi planurile vizează angajarea altor 7-8 persoane. „În 2012, când am început businessul, eram doar doi angajaţi: eu şi un patiser. În 2013, eram cinci, apoi a crescut echipa progresiv: în 2014 eram 9 persoane, în 2015, 15, în 2016 am depăşit numărul de 20 de angajaţi. În 2017 preconizez că vom avea 30-35 de angajaţi”, notează Nicoleta Hriţcu. La ora actuală, antreprenoarea gestionează un laborator şi trei puncte de desfacere. Un nou laborator şi un alt punct de desfacere se află în amenajări; va ajunge astfel să controleze două laboratoare specializate: unul pentru patiserie şi unul pentru produsele de cofetărie, şi patru magazine proprii în Iaşi. Obiectivul general pentru Cuptorul Moldovencei este unul simplu: dorinţa ca produsele lor să ajungă la un număr cât mai mare de persoane, cu un preţ corect, afirmă antreprenoarea. Anul trecut, Cuptorul Moldovencei a raportat o cifră de afaceri de aproape 600.000 de euro, iar pentru 2017 Nicoleta Hriţcu şi-a stabilit ca obiectiv venituri de 800.000 de euro.

    Atunci când vorbeşte despre Cuptorul Moldovencei, spune că  îi este greu să cuantifice succesele, pentru că, argumentează ea, motorul afacerii nu a fost câştigul financiar, ci recunoaşterea propriei sale puteri de a construi ceva adevărat, valoros, dar şi cu extrem de multă responsabilitate faţă de toţi cei implicaţi. „Aşa am început, aşa funcţionăm şi acum. Pe traseu, am văzut şi potenţialul pe care îl are piaţa – mai mare decât mă aşteptam eu. Aşa am crescut din 2013 şi până în prezent deopotrivă cifra de afaceri, numărul de angajaţi, profitul. Şi nu ne oprim aici.”

  • Ambasadorii români în străinătate trebuie trimişi să caute forţă de muncă pentru România

    Daniel Guzu, un antreprenor român din agrobusiness: Am avut nevoie de 100 – 150 de oameni pentru cules în livezi şi nu a venit nimeni. Trebuie să aducem oameni din Republica Moldova şi Ucraina.

    Rareş Măcinică, managing director la Lagermax AED România, un grup de logistică: Există o lipsă acută de şoferi. Eu m-aş gândi chiar să aducem sirieni pentru a acoperi cererea. Companiile de transport nu mai au de unde să ia oameni.

    Mai mult ca sigur, cel puţin 10.000 de companii care operează în România, atât româneşti cât şi multinaţionale, se confruntă cu problema resursei umane: au comenzi, au finanţare, nu au cu cine să execute proiectele.

    Cum rezolvăm această problemă în care, după estimări, există un necesar de cel puţin 500.000 de oameni, iar oferta reală este zero?

    În România mai există între 500.000 şi 1.000.000 de oameni, apţi de muncă, dar care au altceva mai bun de făcut decât să se scoale de dimineaţă, să ia autobuzul, să tragă la bandă şi la finalul lunii să ia salariul minim pe economie. Din ajutoare, de toate felurile, pot câştiga mai bine.

    Ar putea să se întoarcă măcar 200.000 din 3 milioane de români care au plecat să muncească în străinătate? Greu, greu de spus şi mai ales de îndeplinit.

    Joburile disponibile şi salariile oferite acum în România nu se apropie de ceea ce primesc ei în afară.

    Dacă s-ar pune problema întoarcerii, un nivel aşteptat, cerut, pentru un job mediu se situează undeva între 3.000 şi 4.000 de lei net (650 – 850 de euro), ceea ce piaţa românească nu poate oferi în acest moment, unde salariul mediu este de 2.000 de lei, salariul minim net de 1.065 lei (corespunzător unui salariu minim brut de 1.450 de lei), iar salariul mediu în Bucureşti este de 2.700 de lei net.

    Pentru cei care vor să se întoarcă ca să-şi deschidă propria afacere este cu totul altă poveste. Mai există o categorie a celor care se întorc, dar care de-a lungul anilor şi-au pus bani deoparte, au cumpărat apartamente sau alte active imobiliare şi trăiesc din chirii. Nu sunt mulţi, dar ei nu revin pentru a ponta dimineaţă în fabrică sau într-un birou.

    Cazurile în care românii se întorc pe poziţii de directori sau de management nu sunt atât de numeroase astfel încât să existe o masă. Dacă există 2.000 – 3.000 într-un an, e bine.

    În aceste condiţii, deschiderea către alte popoare trebuie să fie o prioritate de stat. Asta dacă înţelege cineva.

    Republica Moldova şi Ucraina trebuie să fie priorităţi pentru politica externă a noastră de a atrage oameni de acolo să lucreze în România. Măcar atâta lucru să facă, dacă politică comercială, de export, de obţinere de contracte, de deschideri de pieţe nu au făcut în ultimii 20 de ani.

    Ambasadorii noştri ar trebui să bată toate centrele universitare, să lipească afişe, să ţină conferinţe şi seminarii în care îi invită pe moldoveni şi ucraineni să vină în România, să studieze, să muncească şi să se stabilească aici. Dacă nu găsesc suficienţi moldoveni şi ucraineni, să se ducă şi mai departe. Poate găsesc ruşi care vor să vină în România, să muncească şi să se stabilească.

    Dacă mergi cu metroul în Bucureşti vezi continuu afişe legate de joburi în SUA pentru studenţi. La afişierele facultăţilor din România sunt oferte legate de studii în străinătate, de burse, chiar de joburi.

    Odată ce cineva a ajuns acolo, şansele să rămână în Franţa, Germania, Marea Britanie sunt mult mai mari.

    Noi de ce nu am putea avea aceeaşi politică? Să colindăm estul ca politică naţională şi să atragem tineri, familii şi chiar şi seniori în România.

    După al doilea război mondial, Germania vestică a deschis graniţele turcilor, care în câteva decenii au format comunităţi importante şi au ajuns să dea jucători echipei naţionale de fotbal a ţării.

    După căderea comunismului, Germania a închis ochii şi a deschis porţile est-europenilor pentru a acoperi necesarul de forţă de muncă. Nu au avut nicio problemă să-i primească şi să-i tolereze pe absolvenţii de facultate, studii medii sau chiar pe ţigani.

    Acum Germania, principala economie a Europei, deschide porţile sirienilor pentru că au nevoie de peste 2 milioane de noi oameni care să acopere cererea de joburi.

    În faţa necesarului din economie, nimic nu stă în cale. Companiile dictează politica guvernului, chiar dacă pe faţă nu arată acest lucru.

    PSD vrea să creeze în patru ani 750.000 de noi locuri de muncă în România. Dar cine să muncească? Pentru că nu sunt prea mulţi doritori. Nu toate companiile româneşti pot plăti 1.000 de euro pe lună ca să readucă români în ţară.

    Trebuie aduşi oameni din alte ţări care să lucreze pentru 500 – 600 de euro, peste nivelul din ţările lor. Aşa cum românii au plecat să lucreze în ţară pentru 700 – 800 de euro în condiţiile în care salariile din România erau 200 – 300 de euro.

    Dragi antreprenori, dragi companii, româneşti şi multinaţionale, cereţi guvernului, cereţi Ministerului Afacerilor Externe să vă aducă oameni din alte ţări ca să vă acoperiţi necesarul de joburi!

  • Toyota Motor va crea 400 de locuri de muncă la o fabrică din Statele Unite

    Producătorul japonez de maşini susţine că locurile de muncă fac parte din planul de îmbunătăţire a fabricii din Princeton, Indiana şi au fost incluse în planurile anunţate la începutul lunii ianuarie care vizează investiţii de 10 miliarde de dolari în operaţiunile din Statele Unite în următorii cinci ani.

    Anunţul vine după ce Trump s-a axat în prima săptămână de când a preluat adiministraţia pe politici protecţioniste, remarcându-se retragerea Statelor Unite din Acordul de parteneriat transpacific (TPP).

    Mai mult, preşedintele Donald Trump a spus că va aplica o taxă de 35% maşinilor din import, susţinând că va renegocia Acordul comercial nord-american cu Mexic şi Canada.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • 7.650 de anunţuri de angajare la început de an

    În ceea ce priveşte oferta de locuri de muncă în străinătate, cerere foarte mare de personal pe BestJobs.eu există în ţări ca Austria, Italia, Germania, UK şi Franţa.

    Dacă doriţi un loc de muncă în Italia, puteţi alege dintre cele 2.684 oferte active, în principal în oraşe ca: Roma (1.242), Milano (774), Florenţa (191), Torino (274) sau Bologna (203). Pe Germania există o ofertă de 704 joburi, în oraşe ca: Stuttgart (216), Berlin (150), Munchen (134), Frankfurt (125), Hamburg (54) sau Dortmund (25). Tot pe BestJobs.eu găsiţi 568 sugestii de joburi în Marea Britanie, în principal în Londra (392), Manchester (125), Bristol (28) şi Southampton (23) sau în Franta (85), în special în Paris, Lyon şi Montpellier.

    Cele mai multe anunţuri în România se adresează în principal programatorilor/developerilor (1.749 anunţuri), agenţilor sau consultanţilor de vânzări (892), managerilor de proiect (IT)(661) şi  coordonatorilor/managerilor de vânzări (417). Urmează apoi ofertele pentru asistenţi medicali (370), manageri IT (228), economişti (220), contabili (173) sau asistenţi manageri (169). Farmaciştii, respectiv farmaciştii şefi (231), electricienii (153), reprezentanţii medicali (117), auditorii (94) sau medicii generalişti (91) au şi ei şanse mari să-şi găsească un job pe BestJobs.eu în perioada imediat următoare. Alte anunţuri se adresează inginerilor proiectanţi (76), asistenţilor şi medicilor stomatologi (73), administratorilor de reţea (71), designerilor grafici (64),  recepţionerilor (61), bucătarilor (57), directorilor economici (55), arhitecţilor (51),  barmanilor (42), chimiştilor (28), inginerilor constructori (27), medicilor veterinari (25) sau medicilor neurologi (17).

    La nivel european, oferta este generoasă pentru agenţii de vânzări, cu peste 3.200 anunţuri de angajare active în Italia, 71 în Marea Britanie şi 10 în Franţa. La mare căutare în Italia sunt şi operatorii telefonici (call center) (967 anunţuri active), agenţii imobiliari (732), chelnerii (350), bucătarii (192) sau barmanii (185). Chelnerii sunt căutaţi şi în Franţa, existând momentan peste 10 anunţuri postate pe BestJobs.eu. 

    Italia oferă cele mai multe posturi şi pentru programatori, 159 la număr. Urmează Marea Britanie, cu 109 anunţuri active pentru developeri, Germania cu 78 oferte disponibile pentru programatori şi Franţa, cu 26.

    Funcţionar economic sau contabil? Pe BestJobs.eu există peste 400 oferte de angajare pe Italia pentru tine: 313 pentru funcţionarii economici, 123 pentru contabili. Şi 248 companii sunt în căutarea unei secretare/asistent manager.

    În căutare de medici sau asistente medicale sunt: Germania (39 anunţuri active pentru medici), Italia (40 anunţuri active pentru asistente medicale), Marea Britanie (20 medici, 22 asistente medicale) sau Franţa (7 medici).

  • Ţara unde este cel mai uşor să-ţi găseşti un loc de muncă

    Cele mai recente date arată că Singapore este în continuare ţara unde oamenii îşi găsesc cel mai rapid un loc de muncă, adică în doar 8 săptămâni faţă de 17 săptămâni în Australia şi 11 săptămâni în SUA, scrie Bloomberg. 

    Nici cei care se apropie de vârsta pensionării nu rămân fără locuri de muncă. 98% dintre cei care au atins anul trecut vârsta de pensionare de 62 de ani li s-a dat şansa de reangajare, potrivit lui Lim Swee Say, ministrul muncii din Singapore.

    Totuşi o problemă cu care se confruntă Singapore este lipsa abilităţilor necesare adaptării la noua piaţă. “De multe ori oamenii nu au abilităţile pe care piaţa le cere în momentul de faţă şi guvernul se concentrează pe această problemă acum”, a declarat Krystal Tan, economist.

  • Ţara unde este cel mai uşor să-ţi găseşti un loc de muncă

    Cele mai recente date arată că Singapore este în continuare ţara unde oamenii îşi găsesc cel mai rapid un loc de muncă, adică în doar 8 săptămâni faţă de 17 săptămâni în Australia şi 11 săptămâni în SUA, scrie Bloomberg. 

    Nici cei care se apropie de vârsta pensionării nu rămân fără locuri de muncă. 98% dintre cei care au atins anul trecut vârsta de pensionare de 62 de ani li s-a dat şansa de reangajare, potrivit lui Lim Swee Say, ministrul muncii din Singapore.

    Totuşi o problemă cu care se confruntă Singapore este lipsa abilităţilor necesare adaptării la noua piaţă. “De multe ori oamenii nu au abilităţile pe care piaţa le cere în momentul de faţă şi guvernul se concentrează pe această problemă acum”, a declarat Krystal Tan, economist.

  • Surpriză: TAXA care va duce la concedieri rapide şi la alimente mai scumpe

    Taxa pe ambalajele nereciclate va duce la pierdere a mii de locuri de muncă şi la creşterea preţului alimentelor în această primăvară, avertizează producătorii.

    După aproape un an de discuţii între aceştia şi Ministerul Mediului, reprezentanţii industriei alimentare vor plăti din nou 2 lei pe kilogramul de deşeuri nereciclate. 25 ianuarie este data limită până la care producătorii trebuie să depună declaraţia privind fondul pentru mediu.

    Anul trecut, au achitat amenzi de sute de milioane de euro pentru că nu au reciclat ambalajele de sticlă, metal sau carton. Ministerul Mediului nu a răspuns până acum la o solicitare legată de acest subiect.

    Borcanele de sticlă în care sunt ambalate iaurturile sau compotul, sticlele cu apă minerală sau conservele de metal pot fi reciclate de producători – prin achitarea unei taxe către firmele de reciclare – sau individual de fiecare producător.

    Însă, reprezentanţii industriei alimentare spun că şi acum se va repeta povestea de anul trecut. Firmele de profil nu şi-au respectat promisiunile de reciclare a 60% din cantitatea de ambalaj produsă, iar amenzile au fost plătite de producători. Practic, România recicla doar pe hârtie şi ca să evite amenzile uriaşe, marile companii producătoare de alimente şi băuturi reciclau fictiv. Frauda a fost de 54 de milioane de euro.

    Acum, spun producătorii, unele firme de reciclare au mărit tarifele şi de 10 ori. Aşa că sunt câteva zeci de fabrici şi producători care nu au încheiat contracte, dar nici nu au reciclat pe cont propriu, astfel încât să respecte normele de mediu.

    „La sticlă am ajuns pe tona de sticlă undeva la 1050 de lei în condiţiile în care tona de sticlă nouă costă 1250 de lei, practic este de-a dreptul ilogic”, a declarat Emil Dumitru, preşedintele ProAgro, citat de digi24.ro.

    – See more at: https://www.realitatea.net/taxa-care-va-duce-la-concedieri-rapide-si-la-alimente-mai-scumpe_2023864.html#sthash.rmzVHXOL.dpuf

    Taxa pe ambalajele nereciclate va duce la pierdere a mii de locuri de muncă şi la creşterea preţului alimentelor în această primăvară, avertizează producătorii.

    După aproape un an de discuţii între aceştia şi Ministerul Mediului, reprezentanţii industriei alimentare vor plăti din nou 2 lei pe kilogramul de deşeuri nereciclate. 25 ianuarie este data limită până la care producătorii trebuie să depună declaraţia privind fondul pentru mediu.

    Anul trecut, au achitat amenzi de sute de milioane de euro pentru că nu au reciclat ambalajele de sticlă, metal sau carton. Ministerul Mediului nu a răspuns până acum la o solicitare legată de acest subiect.

    Borcanele de sticlă în care sunt ambalate iaurturile sau compotul, sticlele cu apă minerală sau conservele de metal pot fi reciclate de producători – prin achitarea unei taxe către firmele de reciclare – sau individual de fiecare producător.

    Însă, reprezentanţii industriei alimentare spun că şi acum se va repeta povestea de anul trecut. Firmele de profil nu şi-au respectat promisiunile de reciclare a 60% din cantitatea de ambalaj produsă, iar amenzile au fost plătite de producători. Practic, România recicla doar pe hârtie şi ca să evite amenzile uriaşe, marile companii producătoare de alimente şi băuturi reciclau fictiv. Frauda a fost de 54 de milioane de euro.

    Acum, spun producătorii, unele firme de reciclare au mărit tarifele şi de 10 ori. Aşa că sunt câteva zeci de fabrici şi producători care nu au încheiat contracte, dar nici nu au reciclat pe cont propriu, astfel încât să respecte normele de mediu.

    „La sticlă am ajuns pe tona de sticlă undeva la 1050 de lei în condiţiile în care tona de sticlă nouă costă 1250 de lei, practic este de-a dreptul ilogic”, a declarat Emil Dumitru, preşedintele ProAgro, citat de digi24.ro

  • DEZASTRU pentru Marea Britanie. Două dintre cele mai mari bănci din lume mută 4.000 de angajaţi în alte ţări

    Potrivit publicaţiei germane Handelsblatt, grupul de servicii financiare Goldman Sachs analizează posibilitatea reducerii la jumătate a numărului locurilor de muncă din Marea Britanie. Practic, 3.000 de locuri de muncă ar urma să fie transferate în Varşovia, Frankfurt şi New York, în contextul ieşirii Marii Britanii din UE.

    La rândul său, Axel Weber, preşedintele grupului bancar elveţian UBS, a declarat pentru BBC că “aproximativ 1.000” dintre cele 5.000 de locuri de muncă pe care compania le are în Londra ar putea fi afectate de Brexit.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • De ce două dintre cele mai mari banci din lume mută 4000 de angajaţi din Marea Britanie

    Potrivit publicaţiei germane Handelsblatt, grupul de servicii financiare Goldman Sachs analizează posibilitatea reducerii la jumătate a numărului locurilor de muncă din Marea Britanie. Practic, 3.000 de locuri de muncă ar urma să fie transferate în Varşovia, Frankfurt şi New York, în contextul ieşirii Marii Britanii din UE.

    La rândul său, Axel Weber, preşedintele grupului bancar elveţian UBS, a declarat pentru BBC că “aproximativ 1.000” dintre cele 5.000 de locuri de muncă pe care compania le are în Londra ar putea fi afectate de Brexit.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • TAXA care va duce la concedieri rapide şi la alimente mai scumpe

    Taxa pe ambalajele nereciclate va duce la pierdere a mii de locuri de muncă şi la creşterea preţului alimentelor în această primăvară, avertizează producătorii.

    După aproape un an de discuţii între aceştia şi Ministerul Mediului, reprezentanţii industriei alimentare vor plăti din nou 2 lei pe kilogramul de deşeuri nereciclate. 25 ianuarie este data limită până la care producătorii trebuie să depună declaraţia privind fondul pentru mediu.

    Anul trecut, au achitat amenzi de sute de milioane de euro pentru că nu au reciclat ambalajele de sticlă, metal sau carton. Ministerul Mediului nu a răspuns până acum la o solicitare legată de acest subiect.

    Borcanele de sticlă în care sunt ambalate iaurturile sau compotul, sticlele cu apă minerală sau conservele de metal pot fi reciclate de producători – prin achitarea unei taxe către firmele de reciclare – sau individual de fiecare producător.

    Însă, reprezentanţii industriei alimentare spun că şi acum se va repeta povestea de anul trecut. Firmele de profil nu şi-au respectat promisiunile de reciclare a 60% din cantitatea de ambalaj produsă, iar amenzile au fost plătite de producători. Practic, România recicla doar pe hârtie şi ca să evite amenzile uriaşe, marile companii producătoare de alimente şi băuturi reciclau fictiv. Frauda a fost de 54 de milioane de euro.

    Acum, spun producătorii, unele firme de reciclare au mărit tarifele şi de 10 ori. Aşa că sunt câteva zeci de fabrici şi producători care nu au încheiat contracte, dar nici nu au reciclat pe cont propriu, astfel încât să respecte normele de mediu.

    „La sticlă am ajuns pe tona de sticlă undeva la 1050 de lei în condiţiile în care tona de sticlă nouă costă 1250 de lei, practic este de-a dreptul ilogic”, a declarat Emil Dumitru, preşedintele ProAgro, citat de digi24.ro.

    – See more at: https://www.realitatea.net/taxa-care-va-duce-la-concedieri-rapide-si-la-alimente-mai-scumpe_2023864.html#sthash.rmzVHXOL.dpuf

    Taxa pe ambalajele nereciclate va duce la pierdere a mii de locuri de muncă şi la creşterea preţului alimentelor în această primăvară, avertizează producătorii.

    După aproape un an de discuţii între aceştia şi Ministerul Mediului, reprezentanţii industriei alimentare vor plăti din nou 2 lei pe kilogramul de deşeuri nereciclate. 25 ianuarie este data limită până la care producătorii trebuie să depună declaraţia privind fondul pentru mediu.

    Anul trecut, au achitat amenzi de sute de milioane de euro pentru că nu au reciclat ambalajele de sticlă, metal sau carton. Ministerul Mediului nu a răspuns până acum la o solicitare legată de acest subiect.

    Borcanele de sticlă în care sunt ambalate iaurturile sau compotul, sticlele cu apă minerală sau conservele de metal pot fi reciclate de producători – prin achitarea unei taxe către firmele de reciclare – sau individual de fiecare producător.

    Însă, reprezentanţii industriei alimentare spun că şi acum se va repeta povestea de anul trecut. Firmele de profil nu şi-au respectat promisiunile de reciclare a 60% din cantitatea de ambalaj produsă, iar amenzile au fost plătite de producători. Practic, România recicla doar pe hârtie şi ca să evite amenzile uriaşe, marile companii producătoare de alimente şi băuturi reciclau fictiv. Frauda a fost de 54 de milioane de euro.

    Acum, spun producătorii, unele firme de reciclare au mărit tarifele şi de 10 ori. Aşa că sunt câteva zeci de fabrici şi producători care nu au încheiat contracte, dar nici nu au reciclat pe cont propriu, astfel încât să respecte normele de mediu.

    „La sticlă am ajuns pe tona de sticlă undeva la 1050 de lei în condiţiile în care tona de sticlă nouă costă 1250 de lei, practic este de-a dreptul ilogic”, a declarat Emil Dumitru, preşedintele ProAgro, citat de digi24.ro