BusinessMagazin

Tag: investitori

  • Opinie Dragoş Dragoteanu, Euroest Invest: Ajunge! In imobiliare, “modelul” Costanda merită replicat dacă primăriile nu respectă investitorii corecţi

    PMB se vaita ca nu are bani. Edilii care ne conduc nu se gandesc ca banii nu pica din cer si privatii sunt cei care contribuie la bugetul primariilor locale. Nu m-ar deranja si ma astept ca impozitele pe cladiri sa creasca la anul, anumite taxe sa se dubleze, amenzile sa curga acolo unde e cazul. Dar, imi doresc sa si vad ca se misca ceva in Bucuresti.

    Cazul Constanda ne-a demonstrat inca o data ca incompetenta autoritatilor ne costa pe toti. Niciun functionar public din PMB nu plateste 1 leu din cei 125 de milioane de euro pe care actualul primar general s-a obligat sa-i achite pagubitului Constanda. Noi, contribuabilii de rand, suportam greselile din administratiile publice locale. Platim pentru egoul personal al conducatorilor care nu cauta solutii si prefera scandalul, nu iau decizii sau le iau aiurea.

    Se cunoaste momentul cand domnul Costanda – pe care nu-l cunosc – a pus poprire pe conturile PMB. Acest investitor a obtinut in instanta un drept si a fost umilit si haituit prin procese peste 10 ani de zile. Toti primarii care s-au perindat pe la PMB in aceasta perioada si-au batut joc de el. Toate ONG-urile de “buna credinta” l-au terfelit permanent si nu l-au scos din “rechin” imobiliar.

    Nu, doamnelor si domnilor reclamanti, “salvatori” ai Capitalei, nu toti privatii sunt niste nenorociti, care fura sau cer lucruri ilegale! Instantele sau pronuntat limpede ca, in anumite cazuri, dezvoltatorii imobiliari au drepturi si acestea trebuie respectate. Punct. Obisnuiti-va cu gandul ca prosperitatea unui oras se cladeste prin investitii private.

    “Fenomenul” Costanda se va perpetua pana cand alesii locali vor intelege ca nu poti sa faci orice vrei, cand vrei si cum vrei, impotriva unui investitor care cere ceva legal. Pur si simplu, nu este corect. Cum nu este normal ca, in prezent, sute de cereri indreptatite sa nu primeasca niciun raspuns de peste 1,5 ani de zile din partea PMB. In spatele acelor solicitari asteapta investitii de peste 1 miliard de euro. Conteaza? Ignoranta e mai importanta?

    Ori, daca responsabilii cu diligentele “rechinilor” imobiliari trateaza la gramada toti promotorii imobiliari si vor face abuzuri in continuare, sa raspunda cu patrimoniul personal, nu cu banii din bugetul local. Lucrurile astea trebuie spuse, nu discutate in soapta. Cui ii e frica inseamna ca are alte interese. Cine greseste, sa plateasca!

    Altfel, alesii patriei sa nu se mai planga ca nu sunt bani suficienti la buget. Nici n-o sa atraga mai multi, cu aceleasi practici. Din contra, o sa fie din ce in ce mai putini si vor avea costuri de functionare din ce in ce mai mari. Inflatia loveste nu numai in confortul omului simplu, ci si in facturile oricarei institutii publice, inclusiv in cele ale primariilor.

    Pe vremea cand oengistii din Romania mai aveau putin si se legau cu lanturile de hala Matache pentru a nu fi demolata, in “buricul” Londrei, capitala financiara a Europei, in 2012 s-a dat in folosinta The Shard, un “mic” turn de numai…95 de etaje, investitie a statului Qatar, care eclipseaza si celebrul London Tower. Constructia lui a fost aprobata de fostul primar, actualul Prim Ministru, Boris Johnson. Foarte slabe ONG-urile din Anglia! La noi ar fi curs rauri de cerneala si mitingurile se tineau snur. Cam “fraieri” englezii astia.

    Fostele docuri aflate pe malul Tamisei au fost si ele demolate. In locul lor a aparut celebrul district financiar Canary Wharf. Ca o ironie a sortii, presedintele acestui dezvoltator imobiliar gigant din Marea Britanie este un roman, singurul care are titlul de “Sir”, George Iacobescu. Ideile acestui mare vizionar imobiliar, care a schimbat fata metropolei de pe Tamisa, ar putea fi copiate si pe malurile Dambovitei.

    Atunci cand Rudy Giuliani – fostul primar al New Yorkului a vizitat Bucurestiul a invitat romanii sa investeasca in metropola financiara americana. Stiti voi, orasul ala “amarat”, care nu are zgarie nori. Insusi Donald Trump a facut presiuni sa construiasca cat mai inalt turnul care-i poarta numele din fata Central Park. Dupa ce a facut lobby (care la noi se traduce prin trafic de influenta!) pana si-a atins obiectivul a ajuns presedintele SUA.

    Asta este diferenta dintre capitalele financiare ale lumii ( New York, Londra) si orasul lui Bucur. Unii se straduiesc sa atraga investitori autohtoni si straini, oferindu-le cele mai bune conditii, altii fac ceva pe ei.

    Dragos Dragoteanu
    General Manager Euroest Invest
    Certified International Property Specialist

     

  • Acţiunile MicroStrategy, o companie americană de cloud cu mari deţineri de Bitcoin, se prăbuşesc cu 23%. Piaţa crypto scade sub pragul de 1.000 mld. dolari

    La începutul şedinţei de tranzacţionare de astăzi de pe Wall Street, acţiunile companiei de cloud şi MicroStrategy scădeau cu 23%, continuând astfel selloff-ul din industria crypto care a şters sute de miliarde de dolari în ceea ce priveşte valoarea de piaţă a monedelor, scrie Business Insider.

    Bitcoin a coborât astăzi cu 12% la circa 24.000 de dolari, iar valoarea de piaţă a criptomonedelor a scăzut la 1.000 de miliarde de dolari pentru prima dată din februarie 2021.

    Dinamica vine pe măsură ce investitorii analizează riscurile provocate de decizia reţelei Celsius de a întrerupe retragerile şi transferurile de crypto-active din cauza unor „condiţii extreme din piaţă”. Mulţi investitori în spaţiul crypto folosesc Celsius pentru lichiditate şi staking.

    MicroStrategy, care are o capitalizare de 1,75 miliarde de dolari, este extrem de presată de piaţă în condiţiile în care compania şi-a făcut datorii de miliarde de dolari pentru a cumpăra Bitcoin la preţuri ridicate. Bilanţul firmei conţine circa 130.000 de Bitcoini, cumpăraţi de-a lungul ultimilor doi ani la un preţ mediu de 30.700 de dolari.

    Deşi CEO-ul Michael Saylor a declarat în mod repetat că nu va vinde niciodată Bitcoin, s-ar putea să nu aibă de ales în viitorul apropiat deoarece, dacă activul continuă să se deprecieze în ritmul ultimelor zile, compania se poate confrunta cu un apel în marjă dacă preţul coboară sub 21.000 de dolari.

    Astfel, MicroStrategy ar fi nevoită să facă rost de mai multe garanţii sau să îşi vândă o parte din monede. Bitcoin ar trebui să scadă cu încă 13% pentru a atinge pragul sus menţionat.

     

  • Unii râd când mulţi plâng: băncile şi energia plătesc 1,1 mld. euro în iunie sub formă de dividende din profiturile excepţionale pe 2021

    Având în vedere faptul că emitenţii prezentaţi în listă se regăsesc, în cea mai mare parte, în portofoliul fondurilor de investiţii, probabil că o parte din respectivele dividende se vor întoarce în piaţă. „Întrebarea este care va fi momentul acela? Probabil că elementul hotărâtor îl va reprezenta afişarea rezultatelor financiare pe semestrul I/2022.“

    Având în vedere faptul că emitenţii prezentaţi în listă se regăsesc, în cea mai mare parte, în portofoliul fondurilor de investiţii, probabil că o parte din respectivele dividende se vor întoarce în piaţă. „Întrebarea este care va fi momentul acela? Probabil că elementul hotărâtor îl va reprezenta afişarea rezultatelor financiare pe semestrul I/2022.“

    Însă acest aspect cu privire la reinvestirea dividendelor este valabil doar pentru investitorii activi de la Bursa de Valori Bucureşti, aici putând intra chiar şi fondurile de pensii când paralela se face cu statul român.

    Potrivit datelor agregate de ZF, cel mai mare câştigător al scumpirilor din energie este statul român, întrucât companii precum Petrom, Nuclearelectrica, Oil Terminal, Conpet, Electrica virează în această lună la buget circa 1 mld. lei sub formă de dividende către stat în calitate de acţionar.

    Citiţi continuarea pe www.businessmagazin.ro

     

  • Amundi: Într-o lume în care comerţul nu mai este principalul motor al creşterii mondiale, investitorii trebuie să exploateze oportunităţile care pot apărea din ciclurile economice regionale desincronizate şi din politicile fiscale şi monetare

    Investitorii trebuie să navigheze într-o lume fragmentată, marcată de o încetinire a creşterii economice, inflaţie mai mare şi divergenţe tot mai mari între regiuni geografice şi sectoare economice, în care dinamica mixului de politici va fi crucială, sunt de părere analiştii companiei de asset management Amundi, aflată între primii 10 jucători globali de pe piaţă.

    ”Era ratelor dobânzilor ultra-scăzute şi negative s-a încheiat. Acest lucru va continua să cureţe excesele din zonele pieţei determinate de lichidităţi – Spac-uri, criptomonede, acţiuni de tip ultra-growth – şi va reorienta investitorii asupra elementelor investitionale fundamentale, a efectului de îndatorare corporativ şi a câştigurilor reale ale companiilor. Incertitudinea cu privire la evoluţia mixului de politici şi frontul geopolitic complicat vor continua să menţină volatilitatea ridicată”, spune Vincent Mortier, Group CIO of Amundi.

    În acest peisaj din ce în ce mai complex, în care comerţul global nu mai este principalul motor al creşterii mondiale, investitorii ar trebui să caute rezilienţă şi să exploateze oportunităţile care pot apărea din ciclurile economice regionale desincronizate şi din căile divergente de adaptare a politicilor fiscale şi monetare.

    Riscurile stagflaţioniste par larg răspândite, creşterea economica reală scăzând sub potenţial, iar inflaţia rămânând în mod persistent mai ridicată decât ţintele băncii centrale.

    In pieţele emergente, exportatorii de mărfuri, cum ar fi Brazilia, Africa de Sud şi Indonezia sunt gata să realizeze performanţe notabile, precum şi ţările cu cel mai important spaţiu de manevră în politica monetară şi fiscală.

    Amundi este de părere că probabil că inflaţia a atins deja un vârf, dar presiunile asupra preţurilor ar trebui să se simtă în continuare din cauza blocajelor din lanţurile de aprovizionare, a preţurilor ridicate la energie şi la alimente, precum şi a creşterii salariilor în SUA, punând capăt erei ratelor de dobânda ultra-scăzute, chiar negative din ultimul deceniu.

    Cu toate acestea, spun analiştii, o normalizare deplină a politicilor monetare nu se întrevede complet, deoarece băncile centrale încearcă să echilibreze nevoia de a îmblânzi inflaţia galopantă cu nevoia de a menţine creşterea, având ca rezultat probabil o „neglijare benignă” a inflaţiei de către băncile centrale.

    În acest context, dinamica mixului de politici şi măsura în care băncile centrale sunt pregătite să accepte stimulente fiscale suplimentare în diferite regiuni vor fi esenţiale: în timp ce SUA nu au aproape nicio marjă fiscală înaintea alegerilor intermediare din noiembrie, Amundi se aşteaptă să vadă acomodare fiscală suplimentară în China.

    Pe fondul inflaţiei ridicate şi a volatilităţii crescute, a creşterii lente şi a lichidităţii globale în scădere, investitorii ar trebui să rămână precauţi în ceea ce priveşte alocarea riscurilor şi să caute rezilienţă şi surse de rentabilitate real pozitivă, potrivit Amundi, încercând în acelaşi timp să profite de pe urma discrepanţelor dintre regiuni şi sectoare în baza ciclurilor economice desincronizate.

    In acest timp, investiţiile în acţiuni, valoarea, calitatea şi dividendele ar trebui să ofere o combinaţie bună, deoarece dividendele reprezintă o componentă stabilă a rentabilităţii atunci când inflaţia este ridicată.

    În ceea ce priveşte obligaţiunile, investitorii ar trebui să treacă tactic la o atitudine mai neutră în materie de scadenţe, să balanseze divergenţele din politicile monetare, precum şi să caute titlurile legate de inflaţie şi ratele flotante pentru a se proteja împotriva inflaţiei.

    Pe segmentul creditelor, Amundi preferă gradul investiţional pe pieţele dezvoltate şi randamentul ridicat (high yield) în pieţele emergente. 

     

  • Unii râd când mulţi plâng: băncile şi energia plătesc 1,1 mld. euro în iunie sub formă de dividende din profiturile excepţionale pe 2021

    Având în vedere faptul că emitenţii prezentaţi în listă se regăsesc, în cea mai mare parte, în portofoliul fondurilor de investiţii, probabil că o parte din respectivele dividende se vor întoarce în piaţă. „Întrebarea este care va fi momentul acela? Probabil că elementul hotărâtor îl va reprezenta afişarea rezultatelor financiare pe semestrul I/2022.“

    Însă acest aspect cu privire la reinvestirea dividendelor este valabil doar pentru investitorii activi de la Bursa de Valori Bucureşti, aici putând intra chiar şi fondurile de pensii când paralela se face cu statul român.

    Potrivit datelor agregate de ZF, cel mai mare câştigător al scumpirilor din energie este statul român, întrucât companii precum Petrom, Nuclearelectrica, Oil Terminal, Conpet, Electrica virează în această lună la buget circa 1 mld. lei sub formă de dividende către stat în calitate de acţionar.

    Iar pe listă încă nu intră Transgaz şi Romgaz, care urmează să aibă data plăţii dividendelor în iulie. Dacă s-ar adăuga şi dividendele de circa 3 mld. lei de la Hidroelectrica, atunci statul în 2022 are de departe cea mai bogată recoltă de dividende din ultimii ani.

    Ca valoare a dividendelor Petrom este cel mai darnic emitent din cei 11 din prima ligă bursieră care îşi remunerează luna acesta investitorii cu dividende cash. Astfel pe 6 iunie compania distribuie 1,9 mld. lei din profitul de 2,9 mld. lei din 2021 sub formă de dividende, echivalentul unui randament de circa 7%.

    Cu alte cuvinte, compania împarte 70% din profit cu investitorii. Austriecii de la OMV, în calitate de acţionari majoritari, vor fi remuneraţi cu aproape 1 mld. lei, iar statul român, care are 20,6%, va primi circa 400 mil. lei.

    Banca Transilvania va distribui anul acesta 800 mil. lei sub formă de dividende către investitori, echivalentul a 45% din rezultatul net obţinut în 2021. Creşterea volumului de operaţiuni şi reducerea costului riscului au ajutat banca să obţină un profit de 1,78 mld. lei în anul 2021, care a fost marcat de pandemia de COVID-19, ca şi 2020.

    La nivel de bancă, profitul a fost mai mare cu 48,9% faţă de nivelul din 2020, în timp ce la nivel de grup avansul a fost de circa 43,7%, câştigul întregului grup financiar Banca Transilvania depăşind în 2021 nivelul de 2 miliarde de lei. Banca va distribui şi acţiuni gratuite prin încorporarea a 765 mil. lei, respectiv 12 acţiuni gratuite la 100 deţinute pe 14 iulie 2022.

     

  • Cele mai recente scăderi ale acţiunilor tech din SUA distrug speranţele conform cărora selloff-ul a ajuns la final: Nasdaq, cu 30% sub maximul atins anul trecut

    Acţiunile giganţilor tech din Statele Unite au coborât din nou marţi, alături de speranţele investitorilor potrivit cărora selloff-ul de anul acesta a ajuns la epuizare, scrie Bloomberg.

    Alphabet, compania-mamă a Google, a scăzut ieri cu 5%, după ce compania de social media Snap şi-a redus estimările pe care le lansase cu numai o lună în urmă, citând în acest sens deteriorarea condiţiilor macroeconomice şi temerile privind divizia online de publicitate.

    Marţi, acţiunile Snap s-au prăbuşit cu 43%.

    Agitaţia le reaminteşte investitorilor de cele mai rele zile ale pandemiei, Alphabet atingând minimul ultimelor 52 de săptămâni pe fondul celui mai accentuat declin din octombrie 2020. Între timp, Amazon.com a înregistrat o scădere de 3,2%. Astfel, capitalizarea gigantului din e-commerce a scăzut sub pragul de 1.000 de miliarde de dolari pentru prima dată din aprilie 2020.

    „Devine clar că majoritatea companiilor nu vor putea evita tulburătorul fundal macro”, spune Edward Moya, analist în cadrul furnizorului de date şi servicii financiare Oanda.

    Nasdaq 100, indicele marilor companii tech, a scăzut cu aproape 30% de la maximul de anul trecut, în condiţiile în care Rezerva Federală îşi continuă campania agresivă de majorare a ratelor dobânzilor. Declinul a readus indicatorii P/E (price-to-earnings) aproape de media pe termen lung, determinându-i pe analişti să creadă că selloff-ul se apropie de final.

    Meta Platforms (Facebook) a afişat ieri un minus de 7,6%, scăzând aşadar cu peste 50% de la recordul stabilit în luna septembrie a anului trecut. Compania a fost puternic afectată de încetinirea numărului de utilizatori ai reţelei de socializare.

    Investitorii americani se pregătesc acum de o nouă serie de volatilitate, aşteptând astăzi rezultatele financiare ale producătorului de cipuri Nvidia şi cea mai recentă minută a Rezervei Federale.

     

  • Un nou accelerator pentru start-up-uri: Commons Accel lansează în parteneriat ADRVEST un program pentru proiectele aflate la început de dum în regiunea de vest

    Institutul de Excelenţă în Antreprenoriat, care a dezvoltat în ultimii ani diverse proiecte de educaţie antreprenorială, evenimente, hackathoane si acceleratoare, printre care cel mai cunoscut fiind Commons Accel, a demarează un nou proiect antreprenorial în parteneriat cu Agenţia de dezvoltare regională Vest, numit  ”ADRVEST Accel by IdEA”.

    Acest proiect, creat pentru Agenţia de dezvoltare regională Vest, îşi propune să contribuie la dezvoltarea regiunii prin pregătirea antreprenorilor în cadrul unui program de accelerare modern şi dinamic cu un design de învăţare personalizat alături de mentorii, experţii, investitorii şi echipa IdEA susţinuţi şi de resurse şi experţi locali.

    ”Am pornit de la nevoia investitorilor de a găsi start-up-uri în care să poată investi cu succes precum şi de la problema lipsei finanţării pentru start-up-uri. Trebuia ca cineva să construiască o punte între aceste două lumi care nu pot funcţiona separat. Asta înseamnă un accelerator: să pregăteşti start-up-urile astfel încât să ştie să execute un business şi să gestioneze eficient banii investitorilor. Este piesa de legătură dintre oameni şi capital fără de care rata de succes oricum mică a unui start-up se duce spre zero. Este adevărat că în ultimii 10 ani am pregătit mii de antreprenori, însă potenţialul României este să producă zeci de mii de antreprenori, pe an! Misiunea pe care ne-am propus-o, să oferim educaţie antreprenorială tuturor tinerilor din România, nu poate reuşi fără un program scalabil şi replicabil, iar un parteneriat cum ar fi cel cu ADRVEST nu poate decât să ne ajute să replicăm impactul pe care îl avem în ecosistem şi în zona de vest”, a declarat Matei Dumitrescu, fondatorul Commons Accel si IdEA.

    Deschiderea programului va avea loc în septembrie 2022 cu un minim de 20 de participanţi din judeţele Timişoara, Arad, Caraş-Severin şi Hunedoara, care vor fi pregătiţi pe parcursul a trei luni în cadrul a câte trei module încărcate cu activităţi, worshopuri, prezentări şi sesiuni de lucru pe temele esenţiale ale antreprenoriatului.

    ”Am aflat de Commons Accel încă de anul trecut şi i-am urmărit şi apreciat în mod deosebit activitatea şi realizările. Apreciem şi deschiderea cu care fondatorul acestui program a răspuns invitaţiei noastre şi a venit luna trecută în Timişoara unde am început discuţiile referitoare la viitoarea noastră colaborare. Dorim să replicăm experienţa acestui program şi să ajutăm antreprenorii din regiunea de dezvoltare Vest să îşi construiască afacerile pe baze solide şi să înveţe cum să opereze un business modern şi eficient, precum şi cum să aibă acces la finanţare”, a spus Sorin Maxim, directorul general al Agenţiei pentru Dezvoltare Regională Vest Timişoara.

     

     

  • Împinşi de frica recesiunii, investitorii se retrag în masă din toate clasele importante de active: Acţiunile globale au pierdut aproape 12.000 de miliarde de dolari din valoarea de piaţă de la vârful înregistrat în martie

    Investitorii s-au retras din toate clasele importante de active în ultima săptămână, acţiunile americane şi trezoreria fiind o excepţie rară de la exodul masiv, pe fondul îngrijorării că înăsprirea politicii monetare va împinge marile economii într-o recesiune, scrie Bloomberg.

    Acţiunile globale au pierdut aproape 12.000 de miliarde de dolari din valoarea de piaţă de la vârful înregistrat în martie, deoarece investitorii au făcut dumping pe active de risc, pe fondul unui val de îngrijorări economice. În sondajul lunar al managerilor de fonduri al BofA, lansat la începutul acestei săptămâni, temerile de recesiune au depăşit riscurile din cauza inflaţiei şi a războiului din Ucraina, implicarea investitorilor în cumpărarea de acţiuni înregistrând cel mai scăzut nivel din ultimii doi ani.

    Cu toate acestea, o mare parte a experţilor de piaţă susţin că temerile legate de o recesiune iminentă sunt exagerate.

    Printre fondurile de acţiuni în ultima săptămână, acţiunile americane au înregistrat intrări de 0,3 miliarde de dolari, urmate de adăugări la acţiunile japoneze, în timp ce acţiunile europene şi-au extins ieşirile până la a paisprezecea săptămână. Investitorii s-au îngrămădit în acţiunile de mare capitalizare şi de creştere din SUA, în timp ce au ieşit din cursa celor şi cu capitalizare mică. Dintre sectoare, utilităţile şi imobiliarele au condus intrările, în timp ce sectorul financiar, materialele şi energia au înregistrat ieşiri.

  • Scumpirile din energie fac istorie în 2022 la Bursă: cel mai bun T1 înregistrat vreodată prin prisma rezultatelor financiare

    ♦ Cele 20 de companii din BET au încheiat T1/2022 cu venituri de 30 mld. lei, duble faţă de anul precedent, şi un profit net de 5,5 mld. lei, plus 66% ♦ Preţul acţiunilor însă, decuplat de rezultate.

    Pe fondul preţurilor fără precedent la energie, precum preţul istoric al gazelor naturale care a dublat profitul Romgaz într-un an, iar cel al ţiţeiului care a triplat rezultatul Petrom, la care se adaugă şi vânzările de energie electrică la preţuri duble faţă de anul trecut în cazul Nuclearelectrica, Bursa de Valori Bucureşti a avut prin prisma raportărilor financiare pe T1/2022 un început de an istoric.

    Astfel, cele 20 de companii din prima ligă bursieră, adică acelea ale căror acţiuni sunt incluse în structura indicelui principal BET, precum Petrom, Romgaz, Alro Slatina, Banca Transilvania, Purcari, au raportat venituri de 29,2 miliarde de lei pentru primul trimestru din 2022, în creştere cu 90% faţă de aceeaşi perioadă din 2021. Acestea sunt cele mai mari venituri ale unui început de an pentru companiile din BET din istorie.

    Pe de altă parte, profiturile cumulate ale acestor companii au fost de 5,5 mld. lei, în urcare cu 66%, arată calculele Prime Transaction trimise la solicitarea ZF. Din start se pot diferenţia două categorii de companii: cele care au beneficiat de creşterea preţurilor la energie şi care în mod evident sunt pe primele locuri la profitabilitate, şi cele care au fost lovite de scumpirile din economie, iar în câteva cazuri, de îngrijorările investitorilor cu privire la războiul din Ucraina.

    „Rezultatele financiare ale primului trimestru confirmă aşteptările investitorilor şi împart companiile analizate în două categorii, cele avantajate şi cele dezavantajate de contextul geopolitic şi de mediul inflaţionist actual”, spune Elena Uleia, broker al Prime Transaction.

    Însă rezultatele au fost decuplate în T1/2022 de dinamica acţiunilor în contextul în care indicele principal BET a avut o scădere de 2,7%.

    „În mod clar cele mai bune rezultate le vedem la producătorii de energie, OMV Petrom, Nuclearelectrica şi Romgaz, companii vizibil influenţate pozitiv de creşterea preţului energiei, chiar şi în contextul reglementărilor referitoare la plafonarea preţurilor la energie şi gaze”.

  • Acţiunile globale înregistrează cea mai lungă serie de pierderi săptămânale de la criza din 2008. ”Când mişcările sunt atât de haotice, este foarte periculos să încerci să îţi pui pălăria de timerul de piaţă şi să joci acest joc”

    Acţiunile mondiale s-au scufundat pentru a şasea săptămână consecutivă, ameninţarea unei recesiuni în SUA adăugându-se la temerile investitorilor care se confruntau cu inflaţia galopantă, blocarea coronavirusului în China şi invazia Rusiei în Ucraina.

    Indicele FTSE All-World se află la cea mai lungă serie de pierderi săptămânale de la mijlocul anului 2008, egalând ca durată declinul înregistrat înainte ca criza creditelor ipotecare subprime să ducă la prăbuşirea catastrofală a Lehman Brothers. O revenire târzie de vineri a fost insuficientă pentru a compensa o vânzare brutală la începutul săptămânii.

    Indicele a scăzut cu 2,2% în această săptămână, în timp ce indicele de referinţă S&P 500 din SUA a scăzut cu 2,4%, iar Nasdaq Composite, dominat de sectorul tehnologic, a alunecat cu 2,8%.

    Revenirea de vineri a însemnat că S&P 500 a evitat la limită intrarea într-o piaţă bear formală, atunci când un indice scade cu 20% faţă de maximele sale recente. Dar puţini investitori au fost pregătiţi să pună capăt volatilităţii recente.

    “Când mişcările sunt atât de neregulate, este foarte periculos să încerci să îţi pui pălăria de timerul de piaţă şi să joci acest joc”, a declarat Matt Stucky, manager de portofoliu la Northwestern Mutual Wealth Management, care administrează 237 miliarde de dolari. “Într-adevăr, întrebarea este dacă economia americană va fi sau nu în recesiune peste un an”.

    Eforturile Rezervei Federale de a lupta împotriva inflaţiei prin creşterea ratelor dobânzilor au pus presiune asupra acţiunilor încă de la începutul anului. Randamentul titlurilor de Trezorerie americane pe 10 ani aproape s-a dublat de la începutul anului, ceea ce reduce atractivitatea relativă a activelor mai riscante, cum ar fi acţiunile, şi a cântărit asupra evaluărilor obligaţiunilor corporative.
     
    Numărul de acţiuni din SUA care au scăzut la noi minime ale ultimelor 52 de săptămâni a depăşit 4.100 la un moment dat în această săptămână, cel mai ridicat nivel din martie 2020. Acţiunile medii din indicele extins Russell 3000 au scăzut cu aproape 40% faţă de maximele lor din ultimele 52 de săptămâni, potrivit calculelor FT.
     
    Săptămâna aceasta, chiar şi sectoarele care ar beneficia în mod normal de creşterea ratelor au fost, de asemenea, sub presiune. Subindicele financiar S&P 500 a scăzut cu 3,6%, investitorii pariind că adaosul la marjele de profit ale băncilor va fi mai mult decât compensat de o creştere a creditelor neperformante în timpul unei recesiuni.