BusinessMagazin

Tag: Investitie

  • Grupul Rockwool investeşte 50 mil. euro într-o fabrică de vată minerală

    Noua unitate de producţie va fi amplasată pe un teren de aproximativ 30 de hectare în comuna Ariceştii Rahtivani în apropiere de Ploieşti, judeţul Prahova, şi va fi prima fabrică de vată minerală bazaltică a grupului Rockwool în România. Acest proiect va consolida prezenţa solidă a grupului în România, piaţă pe care este activ de aproape 20 de ani prin intermediul filialei locale de vânzări.

    Fabrica va contribui la creşterea economiei locale în condiţiile în care cea mai mare parte a materiei prime şi a serviciilor de logistică va proveni din România, iar cea mai mare parte a forţei de muncă angajate direct de Rockwool sau de companiile subcontractante va fi locală. Procesul pentru emiterea permiselor şi autorizaţiilor necesare a fost iniţiat, astfel că producţia de vată minerală bazaltică este estimată să înceapă în anul 2019.

    „Această investiţie ne va permite să sprijinim mai bine eforturile României de a creşte siguranţa împotriva incendiilor şi eficienţa energetică în clădirile din ţară. Încurajăm Guvernul să continue să colaboreze cu statele membre ale Uniunii Europene în cadrul platformei pentru schimb de informaţii în domeniul incendiilor (FIEP), precum şi pentru alte iniţiative care vor îmbunătăţi reglementările privind siguranţa la incendiu. Ca lider mondial în fabricarea de produse din vată minerală bazaltică incombustibile, suntem deschişi să împărtăşim cu autorităţile, clienţii şi alte părţi interesate toate cunoştinţele şi expertiza pe care le-am acumulat de-a lungul celor 80 de ani în care am făcut clădirile mai confortabile, eficiente energetic şi sigure la incendii”, declară Gilles Maria, Senior Vice President, Rockwool Group.

    „De aproape 20 de ani le livrăm clienţilor români servicii şi produse de izolaţie de înaltă calitate, iar această fabrică, după ce va fi finalizată, ne va permite să oferim un sprijin şi mai ridicat în România şi în ţările învecinate. Suntem încântaţi să devenim parte a comunităţii locale din Prahova şi din România şi vrem să mulţumim Guvernului României, Invest Romania şi autorităţilor din judeţul Prahova şi Ariceştii Rahtivani pentru susţinerea şi colaborarea pentru acest proiect de investiţii”, adaugă Rafael Rodriguez, Managing Director, Rockwool South Europe.

    Anunţul de astăzi vine ca urmare a declaraţiei făcute de Grupul Rockwool pe 24 februarie 2017, în care îşi exprima intenţia de a cumpăra teren pentru a-şi extinde producţia în Statele Unite ale Americii, Suedia şi România.

    Grupul Rockwool şi-a asumat angajamentul de a îmbunătăţi vieţile tuturor celor care încearcă soluţiile noastre. Expertiza noastră este perfect adaptată pentru a aborda multe dintre cele mai mari provocări din ziua de azi în ceea ce priveşte sustenabilitatea şi dezvoltarea durabilă, de la consumul de energie şi poluarea fonică la siguranţa la incendii, deficitul de apă sau inundaţiile. Gama noastră de produse reflectă difersitatea nevoilor la nivel global, susţinându-ne în acelaşi timp partenerii în reducerea propriei amprente de carbon.

    Vata minerală bazaltică este un material versatil şi stă la baza tuturor activităţilor noastre. Cu aproximativ 10.500 de colegi pasionaţi în 38 de ţări, suntem liderul mondial în livrarea de soluţii pe bază de vată minerală bazaltică, de la izolarea clădirilor la tavane acustice, soluţii ecologice pentru industria horticolă, fibre speciale folosite în scop industrial şi până la izolaţii eficiente pentru instalaţii industriale şi industria navală.

     

     

  • Medicul veterinar din Romania care a construit împreună cu prietena ei un brand de fashion de lux

    ”Numele de Akasha Asai a venit ca un joc de cuvinte cu inspiraţii orientale. Am pornit de la «Akasha», care este un nume de regină, şi am completat cu «Asai» pentru a-i oferi unicitate. Ne-am dorit un nume aparte, care să poată trece graniţele ţării, şi credem că am reuşit ce

    ne-am propus“, descrie Adela David modul în care a venit ideea denumirii brandului de fashion lansat anul acesta. Antreprenoarea a lansat atelierul Akasha Asai împreună cu Suzana Pleşca, prietena ei din copilărie, după ce ambele au avut parcursuri profesionale atipice. De altfel, Adela David povesteşte că nu şi-a imaginat niciodată că va avea într-o zi un atelier. A absolvit Facultatea de Medicină Veterinară în 2014, iar cariera ei a luat o altă turnură după ce a urmat un curs de design vestimentar în cadrul Atelierelor Ilbah.

    Nici pentru Suzana Pleşca drumul în industria modei nu a fost unul prestabilit: a absolvit Facultatea de Film, iar de profesie este fotograf. Cele două antreprenoare s-au împrietenit când erau copii: au făcut cunoştinţă la 14 ani, când Adela David s-a transferat la şcoala în care învăţa Suzana Pleşca. 17 ani mai târziu au ajuns să şi lucreze împreună, după ideea dezvoltării atelierului de design: ”Ideea înfiinţării atelierului a venit după multe nopţi de brainstorming în care am încercat să construim un plan care să includă pasiunea noastră pentru modă“. Aceasta a început să prindă contur după debutul Adelei David la Bucharest Fashion Week, unde a prezentat o colecţie formată din cinci rochii de seară. ”Acela a fost momentul în care mi-am dat seama că îmi doresc o afacere care să-mi aparţină, un atelier în care să-mi pot transforma schiţele în realitate.“

    Primii paşi pe care i-au făcut în această direcţie, înainte de înfiinţarea legală a proiectului, au fost căutarea furnizorilor de materiale, deoarece voiau să fie sigure că vor găsi textilele potrivite pentru schiţele Adelei David. ”Am călătorit prin toată ţara căutând furnizori şi abia după ce ne-am asigurat de sursă şi de continuitatea aprovizionării cu materiale am înaintat procedurile legale necesare înfinţării unei societăţi.“ Investiţia iniţială, cumulată în jurul sumei de 20.000 de euro, a fost împărţită şi direcţionată către achiziţionarea materialelor şi către manopera rochiilor, iar restul banilor au fost distribuiţi atât pentru studioul de prezentare, cât şi pentru dotarea atelierului unde produc broderiile care, ulterior, sunt aplicate pe haine. ”Amortizarea investiţiei este o perspectivă mai îndepărtată faţă de obiectivele noastre actuale. Ne concentrăm pe dezvoltare şi creştere, aşa că am decis să reinvestim în acest an 80% din încasări. Ne putem gândi la amortizarea investiţiei abia după primii doi ani de activitate“, descrie Adela David aşteptările pe care le are în această privinţă. Pentru primul an de activitate, previzionează vânzări de peste 35.000 de euro.

    Cele două antreprenoare vizează un segment de piaţă format din cliente care au între 25 şi 45 de ani, cu carieră în mediul corporate şi care ocupă poziţii de management, de nivel mediu sau superior. Adela David îşi caracterizează clientele drept femei puternice şi independente care tind să aleagă piese clasice, elegante, dar care în acelaşi timp sunt aliniate cu trendurile internaţionale de modă. ”Călătoresc mult, preţuiesc întâlnirile sociale şi îşi doresc să arate întotdeauna impecabil. Femeia Akasha Asai acordă multă importanţă detaliilor şi este preocupată de calitatea hainelor pe care le poartă“, explică antreprenoarea.

  • A fost deschisă prima staţie de cercetare a cutremurelor de suprafaţă din România. Unitatea este inspirată de sistemele din Japonia şi SUA

    Dacă va avea succes, specialiştii români vor solicita finanţare pentru extinderea sistemului în toată ţara. Până atunci, cercetătorii vor încerca să afle ce s-a întâmplat la Izvoarele în urmă cu patru ani.

    ”În programul de guvernare exista obiectivul de a lega cercetarea de practică… Exact asta se întâmplă astăzi aici. Aceste staţii de observare atât de adâncime, cât şi de suprafaţă, au ca scop construirea de strategii având o bază informativă. Exista riscuri seismice pe care trebuie să le cunoaştem, iar cercetarea are un rol important. Trebuie să ştim cauza şi să găsim soluţii. Este o investiţie strategică, o investiţie importantă pentru cercetare. Sunt trei staţii seismice cu foraje la Izvoarele, Schela şi Negrea, aşezate în formă de triunghi, şi opt staţii de suprafaţă în diferite zone din cele trei localităţi”, a declarat jurnaliştilor ministrul Cercetării şi Inovării, Lucian Georgescu.

    Citiţi mai multe pe www.descopera.ro

  • Schimbare de filosofie în securitatea cibernetică

    Când am început, acum 25 de ani, singurul lucru pe care-l aveam erau ruterele şi comutatoarele (switches); nu exista un firewall şi nimeni nu se gândea la securitate. De atunci, situaţia s-a înrăutăţit din ce în ce mai mult. Azi suntem la un nivel critic“, spune Jamey Heary, distinguished systems engineer în cadrul Cisco Systems, responsabil pentru conducerea Global Security Architecture Team.

    Peste 4.000 de atacuri ransomware au avut loc în fiecare zi a anului 2016, potrivit unui raport al FBI, iar în perioada ianuarie-septembrie 2017 atacurile de tip ransomware asupra businessurilor au crescut de la fiecare două minute la unul la fiecare 40 de secunde, potrivit Kaspersky. Asta se întâmplă la nivel global, România nefiind cruţată. În iunie 2017, companii şi instituţii din România şi din alte ţări din regiune au fost lovite de un atac cibernetic de tip ransomware, denumit GoldenEye, care criptează datele utilizatorilor şi apoi solicită recompensă, a anunţat Bitdefender.

    În luna octombrie, a fost dezvăluită o vulnerabilitate ce a şocat lumea din industria securităţii cibernetice. ”De fiecare dată când văd că se întâmplă aşa ceva, mi se zguduie credinţa că anumite lucruri sunt adevărate. Şi apoi se dovedesc a fi false“, mărturiseşte Heary. Este vorba despre faptul că protocolul de securitate WPA2, folosit pentru protejarea majorităţii conexiunilor Wi-Fi, a fost spart, expunând traficul wireless atacurilor. Această descoperire este semnificativă, deoarece acest protocol era considerat ca fiind cel mai sigur pentru criptarea conexiunilor Wi-Fi. Alte protocoale au fost compromise în trecut, dar la vremea respectivă exista un succesor mai bun. De data aceasta, un succesor nu există, deocamdată.

    ”Un alt exemplu este vulnerabilitatea descoperită în SSL. Foloseam asta de un deceniu şi toată lumea credea că este OK, apoi am aflat că sistemul nu a fost sigur încă de la concepere. Acelaşi lucru este valabil pentru WPA2. Ne-am bazat pe asta ani de zile, iar acum s-a schimbat total“, a spus inginerul de la Cisco.

    Jamey Heary menţionează şi faptul că şedinţele cu acţionarii s-au schimbat: se vorbeşte mai mult de securitate, iar informaţiile despre securitate şi atacuri nu se mai opresc la CIO (chief information officer), ci ajung la CEO şi la acţionari.

    Reprezentantul Cisco se arată încredinţat că este nevoie de o schimbare de filosofie în securitatea cibernetică, aceea de a cumpăra produsul A pentru a rezolva problema A ”şi fac asta din nou şi din nou şi asta s-a dovedit a nu fi eficient“.

    Cisco a lucrat mai mulţi ani la ceea ce compania numeşte ”reţeaua intuitivă“, adică o reţea care învaţă, se adaptează, automatizează şi protejează în mod constant, pentru a optimiza operaţiunile din cadrul reţelei şi a oferi protecţie împotriva ameninţărilor de securitate, susţin reprezentanţii companiei. Firma americană este de părere că acestă nouă reţea este capabilă să anticipeze acţiuni, să blocheze ameninţări de securitate şi să evolueze de-a lungul timpului.

    ”Ceea ce facem acum nu este ideal pentru viitor. Trebuie să construim produse bune, dar care să fie capabile să şi comunice cu alte produse astfel încât atunci când ai o breşă de securitate aceasta va fi restricţionată într-un anumit loc“, explică Heary, care crede că oamenii sunt ţinta atacurilor şi ei trebuie protejaţi, nu datele.

  • Vlad Ardeleanu, directorul general al companiei româneşti de pariuri sportive Superbet: „Vrem să devenim numărul 1 pe piaţa din Polonia”

    Superbet devine astfel singurul operator străin autorizat să funcţioneze pe piaţa poloneză, cu peste 50 de agenţii deschise pe piaţa poloneză până la finalul anului.

    „Ceea ce noi vrem este să devenim numărul 1 pe piaţa din Polonia – pe aceasta există doi jucători importanţi, care au 4-500 de agenţii fiecare;  în total,  ambii jucători au 1.000 de agenţii, cam cât avem noi în România. Noi îi vom depăşi cu siguranţă; pe lângă businessul de retail, o altă parte însemnată a afacerii o reprezintă partea de digital, vor conta şi volumele de business care se fac şi în online”, descrie Vlad Ardeleanu, directorul general al Superbet România, obiectivele pentru piaţa poloneză. El spune că lucrează la construirea echipei poloneze, ce este formată din câteva sute de angajaţi, de aproximativ un an de zile, de când au aplicat pentru obţinerea licenţei de operare în Polonia. Potrivit lui Ardeleanu, de anul viitor, Superbet vrea să îşi extindă operaţiunile şi în Serbia şi Slovacia.

    O particularitate a pieţei poloneze constă în faptul că în agenţiile de pariuri sportive nu pot fi operate de către companiile private a aparate tip slot machines, acestea fiind sub monopol de stat, astfel că modelul de business diferă uşor de cel din România, unde în agenţiile Superbet există şi astfel de aparate.  

    În ceea ce priveşte piaţa locală, Superbet operează aici circa 1.000 de agenţii, iar cifra de afaceri previzionată pentru anul în curs se îndreaptă spre 150 de milioane de euro.

    O direcţie importantă de investiţii pentru companie o constituie şi digitalul, potrivit lui Ardeleanu, care spune că şi-au propus să transforme compania dintr-un de retail, într-una de tehnologie.

    „Provocările sunt aduse mai ales pe partea de tehnologie, în zona avansului de digital, unul dintre proiectele pe care noi le rulăm în organizaţie este transformarea culturii companiei dintr-o companie pur de retail, într-o companie de tehnologie şi de digital pentru viitor.” El spune că cea mai mare parte a profitabilităţii companiei este  investită în digital şi în tehnologie software avansată. „Dezvoltăm propriile platforme, core-ul acestora, în interiorul organizaţiei, iar pentru aceasta avem hub-uri de tehnologie în Bucureşti, la Zagreb, precum şi în Leeds, UK.”

    Nivelul investiţiilor în direcţia dezvoltării tehnologice se ridică la zeci de milioane de euro anual. „Sunt cu siguranţă mai mari decât cele dedicate extinderii internaţionale”, punctează directorul general al Superbet. Miza pe online vine în contextul în care volumul pariurilor rulate pe piaţa locală  în agenţiile fizice ale Superbet a ajuns să fie egalat de cel din online.

    Compania-mamă a Superbet Polonia a fost fondată în 2008 de Sacha Dragic, care astăzi este CEO al întregului grup de firme. În această toamnă, Superbet a devenit prima companie din industria pariurilor sportive prezentă pe bursa alternativă AeRo, în urma unei emisiuni de obligaţiuni în valoare de 9,6 milioane de lei vândute unor investitori români.

    Potrivit reprezentanţilor companiei. Superbet este la acest moment cel mai mare operator de jocuri de noroc din România, cu o reţea în retail de aproape 1.000 de agenţii în toată ţara şi cu rulaje care se dublează cel puţin de la an la an. Businessul la nivel naţional este în prezent consolidat sub umbrela Superbet Holding România, care operează patru branduri de retail – Superbet, BetArena, GoBet şi Magic Jackpot. ”Toate brandurile au propriile planuri de expansiune, urmează să fie o expansiune consistentă”, explică Ardeleanu.

    Superbet este brandul-locomotivă al grupului, iar la acest moment generează şi cea mai mare parte din venituri. În cadrul Superbet România lucrează peste 2.500 de angajaţi.  

    Holdingul Superbet operează sub trei entităţi – entitatea din România, o entitate pentru activităţile din Europa Centrală şi de Est, cu baza la Viena şi entitatea globală, de superbet.com, cu baza în Gibraltar.

    Potrivit informaţiilor disponibile, valoarea totală a pieţei româneşti de pariuri se situează la circa 1 miliard de euro; volumul pariurilor sportive şi casino (wagered amounts) din online şi offline cumulând circa 4 miliarde de euro.

     

  • Bill Gates investeşte 80 de milioane de dolari în construirea unui oraş inteligent

    Un grup de investitori condus de Bill Gates va investi 80 de milioane de dolari într-un cartier dominat de tehnologie în apropierea oraşului american Phoenix.

    Comunitatea din Belmont va avea la dispoziţie reţele de internet de mare viteză, vehicule autonome, centre de date şi hub-uri logistice automate.

    Belmont Partners, entitatea legală constituită de investitori, a transmis că zona va avea o suprafaţă similară cu cea a oraşului Tempe, Arizona, ce are o populaţie de 182.000.

    Conceptul de oraş inteligent a devenit extrem de popular de când companiile din Silicon Valley au început să îşi îndrepte eforturile către inovaţii în domeniul transporturilor, aşa cum sunt maşinile autonome sau programele de car sharing.

  • Cum au reuşit două tinere să strângă 200.000 de euro pentru a-şi deschide o afacere în Bucureşti

    “Am lucrat mai mult decât de obicei, timp de un an de zile, pentru că am fost motivate şi aveam un plan clar de viitor”, spune Alexandra Manole, antreprenor franciză Studio20.

    Franciza Studio20 Double D are 12 camere diferite şi o capacitate de 25 de modele, din care 6 au început deja activitatea, deşi deschiderea a avut loc în mai puţin de o lună. Fiecare cameră este dotată cu aparatură de ultimă generaţie, LED-uri şi camera web în valoare de 2.000 euro/bucata.

    Prin acest studio de videochat, antreprenoarele Alexandra şi Olimpia speră să-şi recupereze investiţia în cel mult doi ani. Lunar, studioul poate genera între 150 şi 250 de mii de dolari încasări, din care 25% în medie merg către statul român, iar marjele de profit în industrie sunt de 10-15%.

    “Ne-am dori ca job-ul de model online să fie considerat un job normal. Până la urmă, noi aducem bani din afara ţării şi îi investim aici în ţară! Noi “exportăm frumuseţe” şi plătim o mulţime de taxe, contribuim la PIB. Şi suntem chiar noi două o dovadă vie a faptului că un model serios, care munceşte 3-4 ani de zile, poate strânge bani pentru orice îşi doreşte, îşi poate cumpăra propria casă, deschide propria afacere. Sperăm că din ce în ce mai multe modele să ne urmeze exemplu”, continuă Olimpia Gidoiu.
     

    Pentru a ajunge un model de top, precum cele două antreprenoare, modelele trebuie să lucreze între 8 şi 10 ore pe zi, 5-6 zile pe săptămână. Ele pot ajunge la câştiguri de până la 9.99 dolari/minut, mai ales dacă îşi fidelizează membrii. Este o carieră dificilă, cu multe provocări şi multă muncă, dar şi beneficiile sunt pe măsură.

    “Este esenţial să devii populară, să te cunoască membrii. De exemplu, dacă un bărbat te place, devine <abonat> la tine, ştie când intri, ştie cum să comunice cu tine, se leagă o relaţie. Dacă întârzii sau nu intri când ar trebui, ori lipseşti pur şi simplu…se mută la alt model. Suntem uimite de numărul foarte mare de modele care vor să lucreze la Studio20 Double D, care vor să lucreze cu noi 2 pentru că ne-au văzut şi apreciat ca modele şi au încredere că alături de noi pot reuşi”, spune Alexandra Manole.

    Până în prezent, Studio20 operează 13 studiouri de videochat în Bucureşti, Cluj-Napoca, Craiova, Piteşti, Ploieşti, Oradea, Timişoara, Braşov, Cali (Columbia) si Los Angeles (SUA). Franciza Studio20 se poate multiplica în orice oraş mare sau mediu din România sau din lume.

    Piaţa mondială în care activează Studio20 este estimată la 10 miliarde de dolari pe an. Din calculele necesare constituirii caietului de franciză Studio20, reiese că piaţa autohtonă de profil se ridică la circa 300 de milioane de euro. Aceasta creşte permanent şi se poate dubla în următorii ani.
     

  • În ce au transformat două modele de videochat un fost sediu al Primăriei Capitalei. Acum FAC SUTE DE MII DE EURO

    “Am lucrat mai mult decât de obicei, timp de un an de zile, pentru că am fost motivate şi aveam un plan clar de viitor”, spune Alexandra Manole, antreprenor franciză Studio20.

    Franciza Studio20 Double D are 12 camere diferite şi o capacitate de 25 de modele, din care 6 au început deja activitatea, deşi deschiderea a avut loc în mai puţin de o lună. Fiecare cameră este dotată cu aparatură de ultimă generaţie, LED-uri şi camera web în valoare de 2.000 euro/bucata.

    Prin acest studio de videochat, antreprenoarele Alexandra şi Olimpia speră să-şi recupereze investiţia în cel mult doi ani. Lunar, studioul poate genera între 150 şi 250 de mii de dolari încasări, din care 25% în medie merg către statul român, iar marjele de profit în industrie sunt de 10-15%.

    “Ne-am dori ca job-ul de model online să fie considerat un job normal. Până la urmă, noi aducem bani din afara ţării şi îi investim aici în ţară! Noi “exportăm frumuseţe” şi plătim o mulţime de taxe, contribuim la PIB. Şi suntem chiar noi două o dovadă vie a faptului că un model serios, care munceşte 3-4 ani de zile, poate strânge bani pentru orice îşi doreşte, îşi poate cumpăra propria casă, deschide propria afacere. Sperăm că din ce în ce mai multe modele să ne urmeze exemplu”, continuă Olimpia Gidoiu.

    Pentru a ajunge un model de top, precum cele două antreprenoare, modelele trebuie să lucreze între 8 şi 10 ore pe zi, 5-6 zile pe săptămână. Ele pot ajunge la câştiguri de până la 9.99 dolari/minut, mai ales dacă îşi fidelizează membrii. Este o carieră dificilă, cu multe provocări şi multă muncă, dar şi beneficiile sunt pe măsură.

    “Este esenţial să devii populară, să te cunoască membrii. De exemplu, dacă un bărbat te place, devine <abonat> la tine, ştie când intri, ştie cum să comunice cu tine, se leagă o relaţie. Dacă întârzii sau nu intri când ar trebui, ori lipseşti pur şi simplu…se mută la alt model. Suntem uimite de numărul foarte mare de modele care vor să lucreze la Studio20 Double D, care vor să lucreze cu noi 2 pentru că ne-au văzut şi apreciat ca modele şi au încredere că alături de noi pot reuşi”, spune Alexandra Manole.

    Până în prezent, Studio20 operează 13 studiouri de videochat în Bucureşti, Cluj-Napoca, Craiova, Piteşti, Ploieşti, Oradea, Timişoara, Braşov, Cali (Columbia) si Los Angeles (SUA). Franciza Studio20 se poate multiplica în orice oraş mare sau mediu din România sau din lume.

    Piaţa mondială în care activează Studio20 este estimată la 10 miliarde de dolari pe an. Din calculele necesare constituirii caietului de franciză Studio20, reiese că piaţa autohtonă de profil se ridică la circa 300 de milioane de euro. Aceasta creşte permanent şi se poate dubla în următorii ani.
     

  • Tânărul care dezvăluie „secretele” tuturor angajatorilor din România: „Lucrez la această bancă de peste un an. Salariile sunt mici, iar măririle salariale, foarte mici”

    Citatul este, de fapt, unul dintre comentariile postate pe secţiunea de forum a platformei undelucram.ro. Aceasta găzduieşte deopotrivă contribuţii ale utilizatorilor în care ei descriu propriile experienţe legate de lucrul în companii din România – de la atmosfera de la locul de muncă, managementul companiei, detalii despre procesul de recrutare, până la nivelul de salarizare, pachetele de beneficii etc. De asemenea, aici se află şi profiluri ale companiilor angajatoare, împărţite în mai multe secţiunii; în secţiunea de evaluări, de pildă, utilizatorii pot acorda între 1 şi 5 stele unei companii în funcţie de anumite criterii – management, atmosferă.

    O companie din IT,  evaluată cu cinci stele, avea ca puncte pro: mediul de lucru, echipa, flexibilitatea şi contra: pachetul de beneficii, biroul, locaţia. Profilul companiei respective includea chiar şi sfaturile pentru conducere: ”Mai multă transparenţă“. În afara acestor secţiuni, platforma găzduieşte în prezent şi anunţuri de joburi, printr-un parteneriat cu site-ul de anunţuri de joburi Hipo.ro. ”Vrem să fie o platformă all in one, astfel încât un candidat care foloseşte site-ul să găsească aici aproximativ tot ce are nevoie despre compania care îl interesează astfel încât să poată lua o decizie referitoare la angajarea sa“, spune Costin Tudor, tânărul de 35 ani care, în paralel cu munca de angajat într-o companie IT, a lansat undelucram.ro.

    Recent, start-up-ul a primit o finanţare de 100.000 de euro de la alţi trei investitori în start-up-uri, care au devenit şi asociaţii lui Tudor. ”Este vorba despre o investiţie progresivă. |n primul an de activitate, vom investi peste 100.000 de euro, urmând ca după primul an să mai existe o investiţie“, spune antreprenorul, care este discret în ceea ce priveşte numele noilor săi asociaţi. În prezent, numărul utilizatorilor platformei a ajuns la peste 7.000 zilnic, dar cifrele sunt în creştere. ”Estimez că vom trece de pragul 15.000 pe zi anul acesta, o ţintă personală ar fi să depăşim pragul de 30.000 de utilizatori în 2018.“

    Platforma există din septembrie 2011, iar Costin Tudor povesteşte că ideea i-a venit din dorinţa de a avea un proiect propriu, pe care să îl coordoneze în afara orelor de la birou. El a absolvit în 2005 studiile Facultăţii de Inginerie Economică în limba germană, pe care le-a completat în 2007 cu un MBA de Antreprenoriat şi Inovaţie la ASE, tot în limba germană. După absolvire, s-a angajat într-o companie din domeniul IT, unde lucrează şi acum, în paralel cu activitatea de antreprenor. ”Ideea dezvoltării acestei platforme a venit mai mult dintr-un spirit antreprenorial; mi-am dorit dintotdeauna să am ceva al meu şi, mai mult decât ceva al meu – ceva nou, ceva altfel.“ Spune că a aşezat pe hârtie mai multe idei, care au sfârşit în cele din urmă în sertar; apoi, fiindcă la locul său de muncă a avut o legătură tangenţială cu recrutarea şi alegerea candiaţilor, a descoperit o nevoie reală a acestora de a avea angajatori mai transparenţi.

    La vremea respectivă, la interviurile de angajare erau populare întrebări precum ”unde te vezi peste cinci ani?“ sau ”ce ştii despre compania noastră“, iar Costin Tudor considera că la momentul interviului deja aceste informaţii trebuia să fie clare pentru candidat, iar acesta să le fi obţinut din surse credibile. Chiar dacă la momentul acela exista o platformă similară în România, care urmărea să adreseze această nevoie şi pe care el o urmărea deopotrivă ca angajator, dar şi candidat, a observat nevoia unor îmbunătăţiri. ”Platforma se baza pe o structură de forum în care toţi utilizatorii puteau să spună orice, legat de subiect sau nu, fără moderare, astfel că discuţiile nu erau la nivelul necesar de profesionalism; totodată, era loc de îmbunătăţiri şi în ceea ce priveşte designul.“

    A cercetat mai mult această nişă şi astfel i-a venit ideea să o atace. Spune că, deşi a durat mult să explice programatorului ce îşi doreşte să realizeze, a durat aproximativ o lună până să lanseze proiectul. De atunci, investiţia a fost direcţionată în costul programării – şi o aproximează în linii mari la aproximativ 50.000 de euro. Nu a renunţat la locul de muncă din cadrul companiei IT, unde a lucrat tot timpul în paralel. ”O zi are, la urma urmei, 24 de ore şi, având în vedere că operaţional nu sunt implicat efectiv, nu îmi trebuie foarte mult timp să trasez nişte direcţii – de business, cum trebuie să ne poziţionăm în piaţă etc“. De altfel, spune că până nu demult nu privea platforma ca pe o afacere, ci pur şi simplu ca pe un proiect personal, în afara orelor de serviciu. Numărul utilizatorilor a crescut însă constant, în mod organic, atât în ceea ce îi priveşte pe candidaţi, cât şi pe angajatori; mai mult decât atât, ei au început să se implice direct în discuţiile cu angajaţii, prin cererea de plasare a unor elemente de branding, poze de birouri, astfel că Tudor a sesizat şi oportunitatea dezvoltării businessului.

    El a observat că platforma este cel mai des folosită de candidaţi cu studii superioare sau care sunt pe cale să finalizeze studiile superioare – level entry, middle entry, specialişti sau experimentaţi. |n ceea ce priveşte companiile, au început să câştige teren profilurile personalizate ale companiilor, diferite de cele standard – spre exemplu cele care includ în profilul lor poze sau elemente video, cum sunt cele cu birouri. Cerinţele utilizatorilor depind de nivelul de carieră în care se află: pentru level entry contează mai puţin salariul şi primează dorinţa de a-şi găsi un job. ”Salariul este un subiect fierbinte, dar nu aş putea spune că este chiar pe primul loc, depinde foarte mult de profilul utilizatorului. Pentru ei contează foarte mult cum este văzut managementul respectivei companii sau cum sunt colegii, care sunt şansele de dezvoltare în compania respectivă, flexibilitatea managementului.“ |n ceea ce priveşte secţiunea de evaluări, aici argumentele pro şi contra sunt puse în balanţă. ”Evaluările făcute de utilizatori sunt în balanţă, argumentele pro şi contra sunt echilibrate – dacă sunt comentarii doar pro sau contra, sunt mai puţin luate în considerare, fiind considerate extreme.“

  • Tânărul care dezvăluie „secretele” tuturor angajatorilor din România: „Lucrez la această bancă de peste un an. Salariile sunt mici, iar măririle salariale, foarte mici”

    Citatul este, de fapt, unul dintre comentariile postate pe secţiunea de forum a platformei undelucram.ro. Aceasta găzduieşte deopotrivă contribuţii ale utilizatorilor în care ei descriu propriile experienţe legate de lucrul în companii din România – de la atmosfera de la locul de muncă, managementul companiei, detalii despre procesul de recrutare, până la nivelul de salarizare, pachetele de beneficii etc. De asemenea, aici se află şi profiluri ale companiilor angajatoare, împărţite în mai multe secţiunii; în secţiunea de evaluări, de pildă, utilizatorii pot acorda între 1 şi 5 stele unei companii în funcţie de anumite criterii – management, atmosferă.

    O companie din IT,  evaluată cu cinci stele, avea ca puncte pro: mediul de lucru, echipa, flexibilitatea şi contra: pachetul de beneficii, biroul, locaţia. Profilul companiei respective includea chiar şi sfaturile pentru conducere: ”Mai multă transparenţă“. În afara acestor secţiuni, platforma găzduieşte în prezent şi anunţuri de joburi, printr-un parteneriat cu site-ul de anunţuri de joburi Hipo.ro. ”Vrem să fie o platformă all in one, astfel încât un candidat care foloseşte site-ul să găsească aici aproximativ tot ce are nevoie despre compania care îl interesează astfel încât să poată lua o decizie referitoare la angajarea sa“, spune Costin Tudor, tânărul de 35 ani care, în paralel cu munca de angajat într-o companie IT, a lansat undelucram.ro.

    Recent, start-up-ul a primit o finanţare de 100.000 de euro de la alţi trei investitori în start-up-uri, care au devenit şi asociaţii lui Tudor. ”Este vorba despre o investiţie progresivă. |n primul an de activitate, vom investi peste 100.000 de euro, urmând ca după primul an să mai existe o investiţie“, spune antreprenorul, care este discret în ceea ce priveşte numele noilor săi asociaţi. În prezent, numărul utilizatorilor platformei a ajuns la peste 7.000 zilnic, dar cifrele sunt în creştere. ”Estimez că vom trece de pragul 15.000 pe zi anul acesta, o ţintă personală ar fi să depăşim pragul de 30.000 de utilizatori în 2018.“

    Platforma există din septembrie 2011, iar Costin Tudor povesteşte că ideea i-a venit din dorinţa de a avea un proiect propriu, pe care să îl coordoneze în afara orelor de la birou. El a absolvit în 2005 studiile Facultăţii de Inginerie Economică în limba germană, pe care le-a completat în 2007 cu un MBA de Antreprenoriat şi Inovaţie la ASE, tot în limba germană. După absolvire, s-a angajat într-o companie din domeniul IT, unde lucrează şi acum, în paralel cu activitatea de antreprenor. ”Ideea dezvoltării acestei platforme a venit mai mult dintr-un spirit antreprenorial; mi-am dorit dintotdeauna să am ceva al meu şi, mai mult decât ceva al meu – ceva nou, ceva altfel.“ Spune că a aşezat pe hârtie mai multe idei, care au sfârşit în cele din urmă în sertar; apoi, fiindcă la locul său de muncă a avut o legătură tangenţială cu recrutarea şi alegerea candiaţilor, a descoperit o nevoie reală a acestora de a avea angajatori mai transparenţi.

    La vremea respectivă, la interviurile de angajare erau populare întrebări precum ”unde te vezi peste cinci ani?“ sau ”ce ştii despre compania noastră“, iar Costin Tudor considera că la momentul interviului deja aceste informaţii trebuia să fie clare pentru candidat, iar acesta să le fi obţinut din surse credibile. Chiar dacă la momentul acela exista o platformă similară în România, care urmărea să adreseze această nevoie şi pe care el o urmărea deopotrivă ca angajator, dar şi candidat, a observat nevoia unor îmbunătăţiri. ”Platforma se baza pe o structură de forum în care toţi utilizatorii puteau să spună orice, legat de subiect sau nu, fără moderare, astfel că discuţiile nu erau la nivelul necesar de profesionalism; totodată, era loc de îmbunătăţiri şi în ceea ce priveşte designul.“

    A cercetat mai mult această nişă şi astfel i-a venit ideea să o atace. Spune că, deşi a durat mult să explice programatorului ce îşi doreşte să realizeze, a durat aproximativ o lună până să lanseze proiectul. De atunci, investiţia a fost direcţionată în costul programării – şi o aproximează în linii mari la aproximativ 50.000 de euro. Nu a renunţat la locul de muncă din cadrul companiei IT, unde a lucrat tot timpul în paralel. ”O zi are, la urma urmei, 24 de ore şi, având în vedere că operaţional nu sunt implicat efectiv, nu îmi trebuie foarte mult timp să trasez nişte direcţii – de business, cum trebuie să ne poziţionăm în piaţă etc“. De altfel, spune că până nu demult nu privea platforma ca pe o afacere, ci pur şi simplu ca pe un proiect personal, în afara orelor de serviciu. Numărul utilizatorilor a crescut însă constant, în mod organic, atât în ceea ce îi priveşte pe candidaţi, cât şi pe angajatori; mai mult decât atât, ei au început să se implice direct în discuţiile cu angajaţii, prin cererea de plasare a unor elemente de branding, poze de birouri, astfel că Tudor a sesizat şi oportunitatea dezvoltării businessului.

    El a observat că platforma este cel mai des folosită de candidaţi cu studii superioare sau care sunt pe cale să finalizeze studiile superioare – level entry, middle entry, specialişti sau experimentaţi. |n ceea ce priveşte companiile, au început să câştige teren profilurile personalizate ale companiilor, diferite de cele standard – spre exemplu cele care includ în profilul lor poze sau elemente video, cum sunt cele cu birouri. Cerinţele utilizatorilor depind de nivelul de carieră în care se află: pentru level entry contează mai puţin salariul şi primează dorinţa de a-şi găsi un job. ”Salariul este un subiect fierbinte, dar nu aş putea spune că este chiar pe primul loc, depinde foarte mult de profilul utilizatorului. Pentru ei contează foarte mult cum este văzut managementul respectivei companii sau cum sunt colegii, care sunt şansele de dezvoltare în compania respectivă, flexibilitatea managementului.“ |n ceea ce priveşte secţiunea de evaluări, aici argumentele pro şi contra sunt puse în balanţă. ”Evaluările făcute de utilizatori sunt în balanţă, argumentele pro şi contra sunt echilibrate – dacă sunt comentarii doar pro sau contra, sunt mai puţin luate în considerare, fiind considerate extreme.“