BusinessMagazin

Tag: incheiere

  • Cum a ajuns omul bolnav al Europei cea de-a patra economie a lumii

    Cei din vest au descoperit o societate marcată de şomaj, productivitate scăzută şi sărăcie. Au descoperit însă şi o mână de lucru competitivă şi relativ ieftină, precum şi apetit pentru noi produse. Vestul a descoperit oportunităţi – nu doar în Germania de Est, dar şi în alte state ale fostului bloc sovietic, precum România sau Slovacia.

    În primii 15 ani de după reunificare, creşterea economică a Germaniei s-a situat mult sub cea din restul zonei euro. Productivitatea a scăzut, iar şomajul a crescut, una dintre urmări fiind o criză imobiliară de proporţii. Diferenţele de salariu dintre Est şi Vest şi încercarea de egalizare a acestora au reprezentat factori decisivi pentru intrarea Germaniei într-o recesiune care a ţinut din 1993 până în 2002.

    Unul din efectele reunificării a fost migrarea masivă dinspre est înspre vest; în 1989, 16 milioane de oameni trăiau în Germania de Est. Douăzeci de ani mai târziu, numărul acestora scăzuse la 14 milioane. Conform grupului de cercetare SED-Staat, „nota de plată“ pentru reunificarea Germaniei a fost de 2 trilioane de euro, respectiv investiţiile necesare pentru a reconstrui Estul care suferea după ani de comunism şi după o economie planificată. Decizia de a schimba fiecare marcă germană din Est cu una emisă de băncile din Vest a fost necesară din punct de vedere politic, dar greşită din punct de vedere financiar.

    Momentul de răscruce pentru Germania a fost decizia de a rămâne fidelă principiilor economice considerate de alţii ca „învechite“, consideră Wolfgang Streeck, director al Institutului de Studiu al Societăţii din Köln. „În anii ’90, atunci când America a intrat în zona boomului dotcom, Germania a rămas o economie bazată pe producţie.

    Acest lucru a fost aspru criticat la momentul respectiv, cel mai bun exemplu fiind chiar articolul din The Economist care spunea că statul a rămas în urmă, că este învechit. Mai mult chiar, economia Germaniei era puternic reglementată de către stat şi angajatorii aveau o mulţime de obligaţii către angajaţi şi către stat. Salariile erau foarte mari, iar lucrătorii aveau putere de decizie.

    În Statele Unite sau Marea Britanie, o astfel de organizare economică era văzută ca o condamnare la moarte a sistemului financiar“. În ciuda acestor critici, explică Streeck, acest sistem a fost cel care a salvat Germania şi a transformat-o în puterea mondială de astăzi. „Toate restricţiile şi regulile impuse de stat s-au dovedit în cele din urmă benefice. Companiile au acceptat provocarea şi au câştigat prin inovaţie, concentrându-se mai mult pe ideea de a construi produse de calitate şi mai puţin pe cea de a avea un preţ competitiv.“

    La începutul anilor 2000, companiile din Germania jucau deja un rol important în ţările aflate în tranziţie către o economie de piaţă, apreciază Fredrik Erixon, director al Centrului European pentru Politici Economice Internaţionale. „Companiile germane au înţeles foarte bine pieţele externe şi au început să se orienteze către acestea. Germania a făcut asta mai bine decât Franţa sau Marea Britanie, care în mod tradiţional sunt economii orientate spre pieţe externe.“

  • Papalekas face “tripla”: după ce a atras Vodafone şi Telekom în birourile sale, a cumpărat şi noul sediu al Orange

    Clădirea celor de Skanska are o suprafaţă închiriabilă de 19.500 de metri pătraţi, iar cel mai important chiriaş este grupul Orange, care a început să îşi mute în Green Court sediul secundar în care vor lucra în jur de 1.500 de angajaţi.

    Astfel, după ce în acest an a reuşit să atragă în birourile pe care le dezvoltă şi grupurile Vodafone şi Telekom, Papalekas reuşeşte să aibă contracte cu cei mai importanţi operatori de telefonie mobilă de pe piaţa locală.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • În căutarea tinerilor cu bani. Daimler vrea să scadă media de vârstă a şoferului de Mercedes-Benz

    Vânzările liderului clasamentului, BMW, au urcat în perioada iulie-septembrie la peste jumătate de milion de unităţi, incluzând modelele MINI şi Rolls-Royce. Cea mai mare creştere dintre toţi producătorii, de 9%, a avut-o Mercedes, căruia noile modele lansate i-au adus o creştere de 431.000 a vânzărilor de Mercedes-Benz şi smart.

    După ce i-a suflat în ceafă în ultimele luni, Daimler a luat faţa grupului Volkswagen cu doar o mie de unităţi în plus şi se aşază pe mult râvnitul loc doi. De fapt, directorul general al Daimler, Dieter Zetsche, ameninţa încă din luna februarie rivalii de la BMW că le va fura poziţia de lider, pierdută în 2005, până la finele deceniului. Cifrele arată că primii paşi au fost deja făcuţi. Modelul coupé cu patru uşi CLA, lansat anul trecut, a contribuit semnificativ la creşterea popularităţii mărcii germane în rândul consumatorilor mai tineri. Potrivit analiştilor, CLA a ajutat Mercedes să se extindă dincolo de generaţia născută după război, către generaţiile X şi Y, şi a redus cu 10 ani vârsta medie a clienţilor faţă de modelul entry anterior, Clasa C.

    Analiştii de la IHS anticipau rezultatele pozitive ale Daimler încă din iarnă, mizând mai ales pe contribuţia decisivă a noului GLA în ”explozia„ vânzărilor, de peste 100.000 de unităţi anul viitor, însă reproşează fapul că întinerirea gamei putea veni mai devreme. Avansul înregistrat de Mercedes-Benz ar putea fi temporar, întrucât livrările de GLA nu le vor depăşi, cel mai probabil, pe cele de BMW X1 sau Audi Q3.

    De aceea, Audi ar putea recâştiga poziţia a doua în 2015, când va introduce un SUV de talie mai mică, Q1, potrivit estimărilor IHS. ”Acesta este riscul când aduci GLA pe piaţă la patru ani şi jumătate după X1. În unele cazuri, Mercedes-Benz a ajuns un pic prea târziu la petrecere“, comentează, de la Londra, Neil King, analist la Euromonitor. Lupta între cei trei giganţi este însă departe de a se fi terminat.

    Cel mai recent a intrat în joc noua clasă B, modelul care şi-a găsit din 2005 mai bine de 700.000 de clienţi. A doua generaţie de B Class, lansată în 2011 şi poziţionată mai aproape de gusturile segmentului de public tânăr, a adus grupului Daimler 380.000 de clienţi, ducând aşadar la un rezultat cumulat de peste un milion de maşini vândute. ”Noua clasă B este al patrulea jucător din seria de cinci noi modele lansate de Mercedes-Benz.

    După clasa A, CLA Coupé şi GLA, am aruncat în cursă cu mult înaintea competitorilor monovolumul clasa B facelift, model care va fi urmat în primăvară de CLA Shooting Brake, închizând portofoliul nostru cu o limuzină sport“, spune Nicole Baldisweiler, product manager pentru maşini compacte al Mercedes-Benz. Chiar dacă media de vârstă a şoferului de Mercedes este de 52 de ani, potrivit unui studiu R.L.Polk, oficialii pariază că cei cinci aşi scoşi din mânecă vor muşca serios din segmentul 20-30 de ani, devorat de mulţi ani doar de concurenţă.

  • Klaus Iohannis a fost validat de către Curtea Constituţională în funcţia de preşedinte al României

    La finalul ceremoniei, Klaus Iohannis a declarat că “a fost un vot puternic şi foarte clar” şi i-a asigurat pe români că a înţeles mesajul electoratului. “Este un moment festiv, dar aş vrea să remarc că după 25 de ani de la revoluţie se încheie o etapă. Românii au spus, prin votul lor, stop şi de la capăt”, a declarat Iohannis. “Viziunea pe care eu am prezentat-o în campania electorală s-a împletit foarte frumos cu aşteptările românilor. Le spun românilor, astăzi şi aici, că se poate. Se poate construi o Românie puternică. […] Vom construi România lucrului bine făcut în timp şi pas cu pas.”

    “Vreau să vă spun cu toată fermitatea că voi fi preşedintele care respectă Constituţia în litera şi spiritul ei. Cred că preşedintele României trebuie, prin viziunea cu care vine, să inspire naţiunea, iar prin comportamentul său public să devină un etalon al societăţii române.”

    Preşedintele în funcţie Traian Băsescu a declarat, la rândul său, că acesta este un moment extrem de important. “Vă doresc, domnule preşedinte ales, ca după primul mandat să fiţi singur la această ceremonie”, a spus Traian Băsescu, referindu-se la faptul că îi urează lui Iohannis să rămână la Cotroceni timp de două mandate (în cadrul ceremoniei sunt prezenţi atât preşedintele în funcţie cât şi cel ales – n.red.). “Cine crede că transformarea României este un proces de cinci ani se înşeală. Este misiunea fundamentală a preşedintelui ca, utilizând toate instrumentele pe care Constituţia i le pune la dispoziţie, să facă astfel încât să se meargă înainte pe drumul fixat.”

    “Am constatat, în două mandate, că se vor găsi întotdeauna în societatea şi în mass media germenii pasului înapoi. Uneori, trebuie să forţezi la limită Constituţia pentru a te impune. Avem prea multe instituţii care, datorită jocului politic, încă nu sunt reformate.”

    Traian Băsescu a încheiat discursul mulţumindu-i lui Klaus Iohannis pentru căştigarea alegerilor. “Vreau să vă felicit pentru un lucru care ţinea de o problemă personală. N-aş fi vrut ca la finalul mandatului meu stânga să domine toate puterile statului. Astfel, las moştenire o ţară care are o opţiune de dreapta.”

  • În 2006 vi-l prezentam pe Vladimir Sterescu, fondatorul celei mai mari companii de call center din România

    Vezi aici secţiunea aniversară BM 10 ani

    Cover Story 2006

    Cateva convorbiri telefonice, prima chiar din greseala, o intalnire, o propunere, o afacere incheiata. O achizitie care sporeste numarul romanilor imbogatiti din noua tehnologie. Povestea cumpararii call-center-ului EasyCall de catre americanii de la Computer Generated Solutions este fascinanta chiar prin simplitatea ei: un om, o idee, finantare si perseverenta, happy end in stil hollywoodian.

    Cateva convorbiri telefonice, prima chiar din greseala, o intalnire, o propunere, o afacere incheiata. O achizitie care sporeste numarul romanilor imbogatiti din noua tehnologie. Povestea cumpararii call-center-ului EasyCall de catre americanii de la Computer Generated Solutions este fascinanta chiar prin simplitatea ei: un om, o idee, finantare si perseverenta, happy end in stil hollywoodian.

    Vladimir Sterescu, fondatorul EasyCall, este omul care a marcat un punct pretios pentru romani in meciul confuziilor dintre Budapesta si Bucuresti. Atunci cand l-a sunat pentru prima oara pe Sterescu, Phil Friedman, presedintele companiei americane Computer Generated Solutions (CGS), l-a anuntat ca vine la Budapesta si ca ar vrea sa viziteze si EasyCall. Era intr-unul din weekend-urile  lunii iunie, iar Sterescu nu stia nici cine este Computer Generated Solutions si nici cine este Friedman. Politicos, l-a informat pe american de pozitionarea geografica a companiei sale, dar a avut si un impuls, despre care acum spune ca nu-i este caracteristic, de a-i explica sefului CGS cine este si ce face EasyCall.

    Friedman a parut oarecum dezamagit ca a nimerit mai la est de Budapesta, dar i-a dat, totusi romanului adresa de mail, pentru a primi o prezentare completa a EasyCall. „Cred ca in acest caz Bucurestiul a batut Budapesta“, zambeste Sterescu sase luni mai tarziu. Aceasta pentru ca EasyCall, furnizor de servicii de tip call-center, a fost preluat in luna octombrie de catre CGS. Valoarea tranzactiei nu a fost facuta publica de oficialii celor doua companii, dar surse din piata estimeaza ca este vorba de o suma de ordinul milioanelor de euro, probabil undeva in jurul a 6 sau 7 milioane.

    Spre deosebire de multe alte companii care prefera discretia extrema, cei de la Computer Generated Solutions par chiar mandri de cumpararea EasyCall. Asa lasa sa se inteleaga banner-ul care troneaza chiar pe pagina de web a CGS si care face trimitere atat spre site-ul EasyCall, cat si spre comunicatul de presa ce anunta tranzactia. Aceasta spre deosebire de anuntul privind preluarea FolioDev, companie americana furnizoare de servicii IT pentru companii, tranzactie incheiata de CGS doar o zi dupa preluarea EasyCall si tratata cu discretia obisnuita.

    Chiar daca valoarea tranzactiei nu este publica, povestea infiintarii EasyCall si a modului in care, in numai trei ani, un tanar devine milionar bate cifrele seci si este mult mai interesanta.

    Sterescu si-a inceput cariera in adevaratul sens al cuvantului in 1997, an marcat de intrarea pe piata a celor mai mari operatori de servicii de telefonie mobila la ora actuala, Orange si Vodafone, pe atunci Dialog si Connex. „Aveam un prieten care s-a angajat la Connex pe vremea aceea si el m-a indemnat sa incerc si eu“, isi aminteste Sterescu. „Se faceau foarte multe angajari, mai ales in departamentul lor de relatii cu clientii, adica in call-center“, a spus Sterescu.

    Cu alte cuvinte, investitiile majore pe care le faceau operatorii in resurse umane l-au adus pe actualul director al call-center-ului EasyCall in aceasta industrie. Meseria a invatat-o din mers, trecand prin sapte posturi diferite in cadrul Connex. „Am inceput de la casca, am format departamentul de date, am lucrat in departamentul de retentie, unde trebuia sa incerc sa-i conving pe clientii care voiau sa rezilieze contractul sa se razgandeasca, dupa care am trecut in departamentul de major accounts, unde faceam acelasi lucru, numai ca era vorba de clienti mari. Am revenit apoi la relatii cu clientii in echipa de management si am sfarsit in departamentul de reglementari“, spune Vladimir Sterescu.

    Un job intr-un call-center presupune foarte multa rutina, motiv pentru care un angajat la casca se remarca destul de greu. Asta pentru ca, intr-un mediu in care lucreaza foarte multi angajati, dupa reguli bine stabilite, procedurile si informatiile oferite de acestia trebuie sa fie intotdeauna aceleasi. „Un standard de baza intr-un call-center ar fi acela ca, daca o persoana suna de 100 de ori cu aceeasi intrebare, teoretic ar trebui sa primeasca 100 de raspunsuri identice“, explica Sterescu. „In practica, aproximativ 90 de raspunsuri sunt identice, restul de zece fiind fie raspunsuri gresite, fie deviatii pe langa raspuns, pentru care trebuie asumata o anumita raspundere“, a continuat el. „Eu am fost unul dintre cei zece.“

    Lucra la Connex cand a inceput sa ia in considerare posibilitatea de a-si face propriul call-center. Insa, in viziunea lui, call-center-ul pe care ar fi vrut sa-l fondeze ar fi trebuit sa raspunda in numele mai multor companii care ar fi inchiriat aceste servicii. „Consideram ca piata de call-center din Romania nu era suficient de dezvoltata si deci ca era un business de viitor“, a spus Sterescu: „In ’98-’99, daca aveai o problema, nu aveai unde sa suni pentru informatii, suport tehnic sau reclamatii“.

    Piata de call-center din Statele Unite era la momentul respectiv cel mai bine pusa la punct. Mai mult, companiile mari preferau sa faca outsourcing pentru serviciile de relatii cu clientii, in primul rand din ratiuni financiare. Pe de o parte, un call-center presupune foarte multe costuri pentru o companie, plecand de la cheltuielile cu cladirea si pana la remuneratia personalului. Pe de alta parte, este nevoie de foarte multi angajati care, in cazul unei multinationale cotate la bursa si obligata sa raporteze anual indicatori precum cifra de afaceri per angajat sau profitul pe cap de angajat, reduc inevitabil valoarea acestor indicatori.

    „Ideea initiala a fost de a face un call-center, cu cativa oameni care sa poata raspunde in numele mai multor companii, cliente ale acestui call-center. Adica acelasi om sa fie scolarizat pe produsele si serviciile mai multor companii“, isi aminteste Sterescu. „Insa nu aveam banii necesari pentru a investi in ideea mea.“

    Aici au intervenit ceilalti doi fosti actionari ai EasyCall. Unul dintre ei este Gheorghe Rusu (64 de ani), fostul presedinte al Asociatiei Nationale a Internet Service Providerilor din Romania (ANISP). „Este un om cu un spirit antreprenorial foarte bun, pe care il cunosteam din diverse intalniri pe vremea cand reprezentam Connex si caruia i-am prezentat ideea mea de business“, evoca Sterescu. „A acceptat sa finanteze 100% ideea mea, in care eu as fi facut munca 100%, cu actionariat 50/50, dar numai daca as fi plecat de la Connex. Eu nu prea voiam asta, pentru ca aveam un post foarte bun si multe avantaje acolo“, a adaugat el.

    Situatia nu a ramas asa, pentru ca la scurt timp Rusu a decis ca este nevoie de inca un actionar – Sorin Cristescu (56 de ani), un businessman din zona de software pentru afaceri. Si astfel, actionariatul s-a impartit la trei, in conditiile in care Rusu si Cristescu s-au implicat in afacere doar financiar.

    EasyCall a fost fondat in 2003, in urma unei investitii initiale de aproape un milion de dolari, mai mult decat anticipasera cei trei actionari. „Inceputul a fost destul de greu. Am investit in prima faza in amplasament – o camera de 15 metri patrati, un birou si un calculator – si am inceput sa alergam dupa clienti“, povesteste Vladimir Sterescu.

    Pana in martie 2004, EasyCall a avut un singur client, o companie care vinde aparate electronice si electrocasnice, cu toate ca Sterescu a trimis aproximativ 600 de oferte si a avut peste 150 de intalniri in urma acestor oferte. „Seful companiei respective imi este prieten si, cu toate ca nu avea nevoie in mod special de servicii de call-center, a fost de acord sa-mi fie client“, spune directorul EasyCall. Au urmat si investitiile in prima centrala telefonica, in aplicatii software pentru call-center, in resurse umane – patru angajati – si in publicitate.

    Al doilea client al companiei a fost chiar Connex, care a solicitat serviciile EasyCall pentru un proiect de promovare a unui serviciu nou timp de o luna. Pentru proiect ar fi fost nevoie de aproximativ 100 de persoane. „In doua saptamani a trebuit sa angajam personalul necesar, noi fiind doar cinci. Cum am facut? Am dat anunt la mica publicitate si, pentru ca doamna de la ghiseu ne spusese ca anunturile sunt date in ordine alfabetica, l-am inceput cu litera A, pentru a fi cat mai sus pe pagina“, povesteste Sterescu. Iar faptul ca anuntul era si „bolduit“, adica scris cu litere ingrosate, l-a propulsat intre primele cinci. Rezultatul: peste 1.000 de solicitari, care au ajuns sa blocheze inbox-ul clientului de e-mail.

    Proiectul Connex s-a prelungit pe noua luni, timp in care compania a atras alti 14 clienti si un al doilea proiect Connex, pentru setari de telefoane. Printre clienti s-a numarat si o companie olandeza care a facut outsourcing pentru serviciile de call-center in cinci limbi straine – engleza, franceza, germana, spaniola si italiana.

    EasyCall ofera servicii de call-center pentru companii care activeaza in telecomunicatii, cablu, Internet, software si sectorul financiar-bancar. A inceput cu serviciile de baza, de primire de apeluri si furnizare de informatii catre clienti. Ulterior s-a trecut si in zona de suport tehnic si de recuperare de debite, EasyCall avand rolul de a le aminti telefonic clientilor ca au intarziat cu plata facturilor. „In momentul de fata facem «collections» (recuperare a debitelor) exclusiv pentru SUA si facem si incasari prin telefon. Clientul nostru ne-a furnizat o aplicatie software pentru procesarea cardurilor“, explica Vladimir Sterescu.

    Telemarketingul este un alt domeniu in care a activat si activeaza EasyCall – un segment cel putin interesant: cum altfel sa definesti vanzarea prin intermediul telefonului a laptelui-praf sau a tigarilor catre clienti din Italia? Si cat de bine se vinde lapte-praf prin telefon? „Se vinde excelent. De fapt, ei faceau comanda de lapte pe un site si noi trebuia sa-i convingem sa cumpere in cantitate mai mare“, isi aminteste Sterescu.

    Vanzarea companiei nu a fost o actiune programata, chiar daca cei trei actionari ai EasyCall au cochetat cu ideea si au primit ceva oferte, din care „una cel putin interesanta“, spune Sterescu.

    Chiar si oferta primita din partea americanilor de la CGS a venit un pic prea devreme, s-ar putea spune, pentru ca afacerea, chiar fara sprijin extern, avea sanse sa se dubleze intr-o perioada scurta de timp. Dar finantatorii si partenerii lui Sterescu au avut o abordare pragmatica, preferand sa-i „redea libertatea“ acestuia, respectiv puterea de decizie din punct de vedere executiv. Asa ca vanzarea EasyCall mai are o caracteristica aparte, anume faptul ca tranzactia s-a facut practic fara negocieri. Dupa telefonul din iunie de la presedintele CGS, Phil Friedman, Sterescu i-a trimis acestuia prin e-mail o prezentare a companiei. La finele lui iulie, Friedman i-a telefonat din nou lui Sterescu, spunandu-i ca a decis ca pe 1 septembrie sa vina la sediul EasyCall, impreuna cu o delegatie de congresmeni si reprezentanti ai unor mari firme americane. „Au pus multe intrebari, inclusiv despre mediul economic din Romania si apoi s-au dus la alte doua firme concurente, in acelasi scop“, spune Sterescu.

    In ziua urmatoare, Sterescu si Phil Friedman au mai discutat la micul dejun, luat la Intercontinental, unde directorul executiv al CGS a cerut mai multe date financiare legate de EasyCall.

    „Timp de trei saptamani nu am mai avut apoi nici o veste. Pe 20 septembrie insa am avut parte de un alt telefon surpriza, in care mi se spunea ca CGS este interesata sa cumpere EasyCall“, a spus Vladimir Sterescu. Americanii au trimis si scrisoarea de intentie, iar cei trei actionari romani au decis sa vanda. Definitivarea detaliilor tehnice ale tranzactiei a fost un prilej pentru Sterescu sa ia contact cu pragmatismul american: „Pentru audit a venit o ditamai echipa, care in trei zile, fara sa tina cont ca e weekend, si-au facut treaba, au decis ca suntem curati, ca totul este OK – si gata“.

    Contractul a fost semnat pe 18 octombrie, una dintre clauzele acestuia fiind ca Sterescu sa ramana in functia de director timp de inca cinci ani. „Achizitia EasyCall face parte din expansiunea noastra mondiala si venirea in Romania este foarte importanta pentru noi“, a declarat Phil Friedman pentru Ziarul Financiar la momentul achizitiei. „O componenta foarte importanta a extinderii noastre in Romania este deschiderea in Bucuresti a unui centru de dezvoltare software, unde estimez ca in urmatorii doi ani vom angaja aproximativ 300 de oameni“, a precizat americanul. „Fiind un pas major in strategia noastra de crestere, miscarea ne va extinde prezenta in Europa. De asemenea, ne va deschide noi oportunitati in zona BPO (Business Process Outsourcing – n. red.)“, a adaugat Friedman.

    Strategia pe termen scurt si mediu a EasyCall este sa se extinda la nivel teritorial. „Vrem sa deschidem cel putin un sediu in afara Capitalei, variantele de extindere fiind Brasov, Sibiu sau Galati“, spune Sterescu.

    Compania a avut anul trecut o cifra de afaceri de 1,8 milioane de euro si un profit de 50.000 de euro. Pentru anul acesta, cifra de afaceri estimata este de 3,4 milioane de euro, in conditiile in care, in prima jumatate a anului, EasyCall a raportat venituri de 1,7 milioane de euro. „Aceste cifre reprezinta mai exact veniturile din servicii, cifra de afaceri fiind crescuta artificial la 6-7 milioane de euro datorita unuia dintre clientii nostri, care ne factureaza si traficul de telefonie pe care il fac ei cu clientii lor“, a spus Sterescu.

    Marja de profit a EasyCall pe anul trecut a fost de sub 5%, iar anul acesta va fi probabil undeva la 8%, conform estimarilor directorului. Motivul pentru care marja de profit este atat de scazuta este faptul ca EasyCall a investit in permanenta in dezvoltare. O arata evolutia numarului de angajati. In 2004, compania a avut 180 de angajati, anul acesta va avea aproape 700, iar in 2007 Vladimir Sterescu estimeaza ca vor fi aproximativ 1.200 de angajati, avand in vedere proiectele care urmeaza sa intre in Romania.

    Piata locala de call-centere este inca o piata tanara, sustinuta de cei patru operatori de telefonie mobila (care au in jur de 2.000 sau 3.000 de angajati in call-centere), de furnizorii alternativi (care totalizeaza inca 3.000 de angajati) si de centrele dezvoltate de mari companii prin outsourcing (cu inca 1.000 de angajati).

    „Furnizorii alternativi care au exclusiv activitate de call-center vor reprezenta anul viitor o piata de 30 de milioane de euro, in crestere cu aproximativ 200% fata de anul trecut“, este de parere Vladimir Sterescu.

    Call-center-ul reprezinta un business de viitor, in opinia directorului EasyCall. Este nevoie de o investitie initiala de aproximativ 100.000 de euro pentru a pune pe picioare o astfel de afacere, mai spune Sterescu, adaugand ca actionarii EasyCall au investit bani si pe perioada cand compania a cautat clienti si a mers in pierdere.

    „Romania este pe locul al treilea in lume ca destinatie de centre de relatii cu clientii, dupa India care, desi este in scadere, nu va fi detronata, pentru ca are foarte multe call-centere, si Statele Unite, tara de unde a plecat acest business“, considera Vladimir Sterescu. „Am detronat insa tari precum Filipine, Caraibe sau Africa de Sud, dar apar din urma altele, cum este Egiptul, spre exemplu.“

  • EY înregistrează o creştere de 7% a veniturilor faţă de anul trecut

    EY este cea mai integrată firmă de servicii profesionale, unul dintre liderii la nivel internaţional, fiind prezentă în România de 22 de ani.

    “În România, EY a avut un an foarte bun. Am oferit servicii pentru mai mult de 1000 de clienţi atât din România, cât şi din străinătate. De asemenea, pentru al doilea an consecutiv, suntem cea mai dinamică firmă de consultanţă şi audit, înregistrând cea mai mare rată de creştere din cele 22 ţări unde EY este prezentă în Europa Centrală şi de Sud-Est, după Turcia. Rezultatele reflectă performanţele EY România ca echipă, investiţiile în formarea de noi lideri şi concentrarea pe livrarea de servicii de calitate excepţională”, a spus Bogdan Ion, Country Managing Partner, EY România.

    Sectoarele în care EY a înregistrat cea mai rapidă creştere au fost industria farmaceutică şi sectorul public, ambele generând o creştere de două cifre a veniturilor.

    La nivelul pieţelor emergente, veniturile EY au crescut per ansamblu cu 8,7%, în pofida condiţiilor economice dure şi a încetinirii economice din mai multe pieţe emergente cheie. Prin comparaţie, nivelul de creştere de anul trecut a atins 12%.

    “Pieţele emergente vor continua să alimenteze creşterea economică şi în viitorul apropiat. Considerăm că până în anul 2020, aproximativ 30% dintre veniturile noastre vor proveni de pe pieţele emergente şi ne-am fixat un plafon de investiţii de 1,5 miliarde USD pentru a sprijini această creştere”, comentează Mark Weinberger, Preşedinte şi CEO al EY.

    EY este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale la nivel global, cu 190.000 de angajaţi în 728 de birouri din 150 de ţări şi venituri de aproximativ 27,4 miliarde de USD în anul fiscal încheiat la 30 iunie 2014. În România şi Republica Moldova, EY are peste 500 de angajaţi.

  • Tender anunţă încetarea colaborării cu Fly România, care are datorii de 400.000 euro la Ten Airways

    Omul de afaceri Ovidiu Tender a anunţat marţi că firma Ten Airways, al cărui proprietar este, a încheiat colaborarea cu operatorul aerian Fly România, din cauza unor datorii neachitate de 400.000 de euro, precizând că nu a fost niciodată implicat în acţionariatul sau managementul Fly România.

    “Fly România este o societate cu capital privat în care nici eu nici o societate din grup nu este acţionar. Ea este proprietatea lui Cătălin Buţu, fost CEO la Ten, care ne-a adus mari prejudicii atât materiale, cât şi de imagine prin asocierea cu noi.Ten, în dorinţa de a avea asigurată activitatea întregul an a încheiat un contract de presăari servicii cu Fly, pentru a pune la dispoziţia Fly aeronave şi personal specializat pentru efectuarea de zboruri la comanda Fly, care avea întreaga activitate comercială în propria responsabilitate. Văzând însă că lucrurile încep să ia o turnură nefavorabilă atât pentru noi, cât şi pentru clienţi, am dispus un control în urma căruia au rezultat deficienîe manageriale grave, urmate de pierderi financiare. Din relaţia pe care Buţu şi-a creat-o cu propria lui companie, Fly România, a rezultat un important debit al Fly către Ten, cifrat la 400.000 de euro”, a declarat pentru MEDIAFAX Ovidiu Tender.

    Omul de afaceri a explicat că ideea companiei a aparţinut exclusiv lui Buţu, iar firma care a operat zborurile Fly România era o firmă înfiinţată de mama acestuia.

    “Singurul acţionar în companie este Cătălin Buţu. S-a pus problema să devenim acţionari dacă lucrurile merg bine. La un moment dat, după o lună două, ne-am trezit că avem de încasat de la Fly România foarte mulţi bani. Atunci lucrurile au început să se schimbe. Am pus întrebări de ce nu achită aceste sume. I-am recomandat să-şi dea demisia de la compania mea, pentru că nu pot să fiu de acord să-şi creeze o căpuşă pe lângă Ten Airways. A plecat cu tot cu frma care opera Fly România, care nu mai are sediul la noi”, a continuat Tender.

    El a arătat că a fost de acord cu propunerea lui Buţu pentru că astfel părea că va acoperi perioadele extrasezon, când operatorii mari nu au nevoie să închirieze aeronave în sistem ACMI sau charter.

    Tender a arătat că banii trebuie să existe undeva, iar dacă se va constata că s-au făcut fraude va face plângere penală împotriva fostului angajat, actualul patron al Fly România.

    Potrivit datelor disponibile la Registrul Comerţului, compania Necessair Consulting SRL, care operează zborurile Fly România, este deţinută intergral de Cătălin Adrian Buţu.

    În urmă cu o lună şi jumătate au apărut primele probleme pentru clienţii care au cumpărat bilete şi au făcut rezervări prin intermediul Fly România, când au început să fie amânate sau chiar anulate mai multe curse către Tulcea, Timişoara sau Bergamo.

    Fly România a anunţat marţi că anularea zborurilor din ultima perioadă a fost cauzată de motive operaţionale, procesatorul blocând plăţile fără preaviz, iar pasagerii afectaţi au fost rerutaţi şi primesc banii înapoi.

    “Fly România îşi cere scuze tuturor pasagerilor care au achiziţionat bilete pentru neplăcerile aduse prin modificarea, respectiv anularea zborurilor din ultima perioadă. Compania precizează totodată că toate aceste modificări au fost cauzate de motive operaţionale, independente de voinţa companiei şi în ciuda eforturilor depuse în mod susţinut. (…) Motivul anulării curselor este de ordin operaţional, procesatorul de plăţi a blocat plăţile către Fly România, fără preaviz, motivând o evaluare de risc nejustificată bazată pe gradul de încărcare a curselor. Lipsa fondurilor a dus la imposibilitatea operării curselor, generând o scădere imediată a încrederii pasagerilor şi respectiv a încetării vânzărilor”, se arată într-un comunicat al operatorului aerian.

    În plus, subdimensionarea bugetului de marketing şi o campanie agresivă a concurenţei au contribuit la scăderea vânzărilor.

    “Toţi pasagerii afectaţi de anularea curselor sub termenul legal de 14 zile au fost rerutaţi pe zborurile Fly România disponibile sau pe zboruri operate de alte companii şi/sau au primit banii înapoi pentru biletele achiziţionate, conform reglementărilor europene în vigoare”, potrivit sursei citate.

    Procesul de rambursare a contravalorii biletelor pentru zborurile neefectuate este în desfăşurare şi toţi pasagerii îşi vor primi banii înapoi pe măsură ce procesatorul de plăţi online ii va elibera, după verificarea prealabilă a datelor bancare ale cardurilor folosite.

    Operatorul aerian precizează că întârzierile în rambursare se datorează procedurilor diferite ale procesatorului care auditează lunar încasările.

    Pe de altă parte, zborurile Fly România Bucureşti – Antalya nu au fost întrerupte şi sunt operate în parteneriat cu Air Bucharest, în aceleaşi conditii de transport.

    “În zilele următoare va avea loc o întâlnire cu reprezentanţii procesatorului de plăţi pentru deblocarea sumelor aferente”, se spune în comunicat.

    Numărul pasagerilor care au achiziţionat bilete Fly România este de aproximativ 9.400, iar numărul celor transportaţi este de 1.290.

    Aproximativ 3.500 de pasageri au fost rerutaţi pe alte companii şi alţi 3.500 urmează să fie rambursaţi. Numărul pasagerilor Fly Romania rambursaţi total sau parţial este de 1.110.

    “Se analizează în continuare găsirea unei soluţii de transport pentru pasagerii din perioada următoare. Depunem eforturi în continuare pentru soluţionarea problemelor apărute şi ne exprimăm optimismul în ceea ce priveşte rezolvarea situaţiei cât mai rapid şi reluarea programului normal de zboruri”, mai arată Fly România.

    Fly România a început operarea zborurilor la mijlocul lunii mai.

  • Candu Energy şi CNPEC-China au semnat un acord pentru construcţia reactoarelor nucleare 3 şi 4 de la Cernavodă

     Acordul a fost semnat joi, la Vancouver, potrivit unui comunicat al Candu Energy.

    Nuclearelectrica are semnată o scrisoare de intenţie pentru reactoarele nucleare 3 şi 4 cu compania China General Nuclear Power Corporation. Scrisoarea este valabilă până la sfârşitul anului.

    Ministrul Economiei, Constantin Niţă, afirma, în 11 iunie, după o întâlnire cu conducerea Industrial and Commercial Bank of China, că partea română a primit”semnale pozitive” în legătură cu finanţarea celor două reactoare.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • OMV Petrom a încheiat modernizarea de 600 de milioane de euro a rafinăriei Petrobrazi

     “Principalul obiectiv al procesului de modernizare a fost creşterea competitivităţii. OMV Petrom poate acum procesa întreaga producţie de ţiţei din România într-o singură rafinărie”, se arată într-un comunicat al companiei.

    În urma modernizării, rafinăria consumă cu 25% mai puţină electricitate faţă de anul 2009, iar capacitatea anuală de prelucrare a ţiţeiului a scăzut de la 4,5 milioane tone la 4,2 milioane tone.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Contractul EADS a fost realizat cu subcontractanţi, pentru derularea mitei, care ajungea la persoane din Ministerul de Interne – surse

     Surse judiciare au declarat, pentru MEDIAFAX, că procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) fac verificări cu privire la Contractul “Sistemul Integrat pentru Securizarea Frontierei de Stat (SISF)”, încheiat intre EADS Deutschland GmbH Germania şi Ministerul de Interne, în valoare totală de 734 de milioane de euro.

    Conform aceloraşi surse, la 15 iulie 2004, Ministerul de Interne a încheiat cu Bearing Point un contract privind încheierea studiului de fezabilitate pentru implementarea SISF, iar în termen de două zile studiul respectiv de fezabilitate a şi fost predat părţii române, care a efectuat o plată de 430.000 de euro către Bearing Point.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro